REINNOÍ reinnoiesc vb. IV. 1. Tranz. A schimba din nou a innoi inca o data. 2. Tranz. A preschimba un document ai prelungi valabilitatea al face din nou valabil. 3. Refl. (Despre actziuni) A se produce din nou a se repeta. 4. Tranz. A restabili a relua a reincepe. ♦ (Despre suferintze) A face sa reapara a starni din nou a rascoli a improspata. 5. Tranz. shi refl. (Fig.) A (se) improspata. Pref. re + innoi.

reinnoi [At: 7DDRF / V: renn~ / Pzi: ~esc / E: re¹ + innoi] 1 vt A schimba din nou Si: a innoi. 23 vtr (Fig) A (se) transforma. 45 vtr (Fig) A (se) regenera (67). 6 vt A schimba inlocuind un obiect cu altul de acelashi fel. 7 vt (Fig) A readuce in actualitate. 8 vt (C. i. un act un document etc.) A preschimba. 9 vt (C. i. un act un document etc.) A prelungi valabilitatea. 10 vt (C. i. o actziune) A produce din nou. 11 vt A restabili. 12 vt A relua. 13 vt (C. i. o suferintza o durere etc.) A face sa reapara.

REINNOÍ reinnoiesc vb. IV. 1. Tranz. A schimba din nou a innoi inca o data. 2. Tranz. A preschimba un document ai prelungi valabilitatea al face din nou valabil. 3. Refl. (Despre actziuni) A se produce din nou a se repeta. 4. Tranz. A restabili a relua a reincepe. ♦ (Despre suferintze) A face sa reapara a starni din nou a rascoli a improspata. 5. Tranz. shi refl. (Fig.) A (se) improspata. Re¹ + innoi.

REINNOÍ reinnoiesc vb. IV. 1. Tranz. A schimba a innoi (1). A reinnoi parcul de mashini. A reinnoi personalul. ◊ Refl. pas. Se golesc shi se reinnoiesc mereu halbele. BART S. M. 13. 2. Tranz. (Cu privire la acte) A face din nou a prelungi valabilitatea; a innoi (3). A reinnoi contractul. 3. Refl. (Despre o actziune) A se produce din nou a se repeta. In zilele noastre Moldova privi reinnoinduse o alta incercare polona sora geamana cu acea din timpii lui Ionvoda. HASDEU I. V. 23. ◊ Fig. E primavara dulce... Viatzashi rennoieshte izvoarelei eterne. IOSIF PATR. 90. 4. Tranz. A restabili a relua a reincepe. ♦ (Despre suferintze) A stirni din nou a rascoli. Venirea lui ia reinnoit suferintza. Scris shi: rennoi.

A REINNOÍ ~iésc tranz. A face sa devina iarashi nou; a renova. ~ o prietenie. /re + a innoi

A SE REINNOÍ se ~iéshte intranz. (despre actziuni) A avea loc din nou. /re + a se innoi

reinnoì v. 1. a innoi iar: ashi reinnoi mobilierul; 2. a face din nou: a reinnoi un contract; 3. a da o noua vigoare a publica din nou: a reinnoi un edict; 4. fig. a da o noua viatza a reinsufletzi: tiparul a reinnoit fatza lumii modeme.

rennoi v vz reinnoi

reinnoí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. reinnoiésc imperf. 3 sg. reinnoiá; conj. prez. 3 sa reinnoiásca

reinnoí vb. innoi

reinnoi (ind. prez. 3 sg. reinnoieshte)

reinnoesc oiasca 3 conj. oiam 1 imp.

REINNOÍ vb. 1. v. preschimba. 2. (inv.) a preinnoi. (A ~ un contract.) 3. v. improspata. 4. a repeta (inv.) a preinnoi. (SHia ~ propunerea.)

REINNOI vb. 1. a preschimba. (SHia ~ permisul.) 2. (inv.) a preinnoi. (A ~ un contract.) 3. a (se) improspata. (A ~ apa din cana.) 4. a repeta (inv.) a preinnoi. (SHia ~ propunerea.)