REINNOÍ reinnoiesc vb. IV. 1. Tranz. A schimba a innoi (1). A reinnoi parcul de mashini. A reinnoi personalul. ◊ Refl. pas. Se golesc shi se reinnoiesc mereu halbele. BART S. M. 13. 2. Tranz. (Cu privire la acte) A face din nou a prelungi valabilitatea; a innoi (3). A reinnoi contractul. 3. Refl. (Despre o actziune) A se produce din nou a se repeta. In zilele noastre Moldova privi reinnoinduse o alta incercare polona sora geamana cu acea din timpii lui Ionvoda. HASDEU I. V. 23. ◊ Fig. E primavara dulce... Viatzashi rennoieshte izvoarelei eterne. IOSIF PATR. 90. 4. Tranz. A restabili a relua a reincepe. ♦ (Despre suferintze) A stirni din nou a rascoli. Venirea lui ia reinnoit suferintza. Scris shi: rennoi.