9 definitzii pentru huruit (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
HURUÍT1 s. n. Faptul de a (se) hurui; huruitura. V. hurui.
huruit1 sn [At: VLAHUTZA D. 121 / V: hulu~ uru~ / Pl: ~uri / E: hurui1] 15 Huruire (15). 6 Daramare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
huruit3 ~a a vz huluit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
HURUÍT1 s. n. Faptul de a (se) hurui; huruitura huruiala hurduitura. V. hurui.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
HURUÍT1 s. n. Faptul de a (se) hurui shi zgomotul produs de ceva care huruie. Scrishneshte macaraua de la laminor shi indepartat se aude stins huruitul macaralei de incarcare. CALUGARU O. P. 467. Nourii se framintau minioshi deasupra vaii satului aruncind din cind in cind sagetzi de fulgere shi un huruit inabushit care se pierdeau in departare. BUJOR S. 62. Huruitul roatelor se ineca de istov in tacerea moarta a nepasatoarelor cimpii. VLAHUTZA O. A. I 126.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
huruít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
huruít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
HURUÍT s. v. huruitura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
HURUIT s. duduit duduitura durait duraitura duruit huruiala huruitura (reg.) durat hurduitura (Mold.) durduit. (~ unui vehicul pe o strada pietruita.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
huruitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) hurui. DEX '09 DLRLC
- Scrishneshte macaraua de la laminor shi indepartat se aude stins huruitul macaralei de incarcare. CALUGARU O. P. 467. DLRLC
- Nourii se framintau minioshi deasupra vaii satului aruncind din cind in cind sagetzi de fulgere shi un huruit inabushit care se pierdeau in departare. BUJOR S. 62. DLRLC
- Huruitul roatelor se ineca de istov in tacerea moarta a nepasatoarelor cimpii. VLAHUTZA O. A. I 126. DLRLC
-
etimologie:
- hurui DEX '98 DEX '09