HÓRA hore s. f. 1. Dans popular romanesc cu ritm domol in care jucatorii se prind de mana formand un cerc inchis; cerc format de cei care executa acest dans; melodie dupa care se executa acest dans. 2. (Pop.) Petrecere tzaraneasca la care se danseaza jocuri populare. ◊ Expr. A ieshi la hora = a intra (la varsta cuvenita) in randul fetelor shi al flacailor care joaca la hora. A se gati k de hora = a se imbraca foarte frumos cu hainele de sarbatoare. 3. (Astron.; reg.; art.) Coroana boreala. [Pl. shi: hori] Din bg. horo.

hora¹ sf [At: DOSOFTEI V. S. 12 / V: (inv) hoara hoare ~re hura / Pl: ~re shi ~ri / E: bg xopo] 1 Dans popular romanesc cu ritm domol in care dansatorii se prind de mana formand un cerc (mare) inchis. 2 (Pex) Cerc format de cei care danseaza hora¹ (1). 34 (Pex) Melodie (sau cantec) dupa care se executa hora¹ (1). 5 (Pex; pop) Cerc. 6 (Pop) Petrecere tzaraneasca unde se danseaza jocuri populare. 7 (Ie) A porni ~ra A incepe hora¹ (1). 8 (Ie) A se prinde in ~ A intra in hora¹ (1). 9 (Is) ~ra boiereasca (sau de(a) mana (de) brau de doi de la Bacau de la Bobeni de la Campina dezgovelei domoala dreapta garii grecilor iute Izvoranului inainte inapoi in bataie in doua partzi in dreapta in stanga intro parte Jianului la pas lui Balutza lui Cuza lui Livente mazileasca mirelui miresei moldovenesca moshnenilor natzionala noua nuntzii peste picior Plevnei repede saltata tare tzaranca tzaraneasca tzesuta tziganeasca Unirii etc.) Hora (1) care se danseaza in diverse feluri cu divershi pashi pe diverse ritmuri la anumite ocazii sau in anumite regiuni. 10 (Pex) Dans. 11 (Ie) A nui veni (cuiva) vremea la ~ A fi inca copil. 12 (Ie) A duce (sau a purta) ~ra A fi flacau de frunte. 13 (Ie) A ieshi Ia ~ A intra (la varsta cuvenita) in randul fetelor shi flacailor care danseaza la hora¹ (6). 14 (Ie) A se gati (k) de ~ A se imbraca in haine de sarbatoare. 15 (Ic) ~ra matushilor Ninsoare cu vartejuri. 16 (Ic) ~rabora Claie peste gramada. 17 (Trs; Mar; if hoara ho(a)re) Cantec popular de jale Si: doina balada. 18 (Reg; iaf) Cantec satiric cu poanta epigramistica strigat in timpul dansului Si: chiuitura strigatura darlai. 19 (Is) ~re mare Hora (17). 20 (Ast; reg) Aurora boreala. 21 (Ast; pop; shis Hora cu lautarii in mijloc) Constelatzie nedefinita mai indeaproape. 22 (Reg) Fan adunat (sau imprashtiat dintro claie deja existenta k sa se usuce bine) pe un loc de catziva metri patratzi pentru a se (re)forma apoi claia. 23 (Reg) Naos. 24 (Reg) Absida.

HÓRA hore s. f. 1. Dans popular romanesc cu ritm domol in care jucatorii se prind de mana formand un cerc inchis; cerc format de aceia care executa acest dans; melodie dupa care se executa acest dans. 2. (Pop.) Petrecere tzaraneasca unde se danseaza jocuri populare. ◊ Expr. A ieshi la hora = a intra (la varsta cuvenita) in randul fetelor shi al flacailor care joaca la hora. A se gati k de hora = a se imbraca foarte frumos cu hainele de sarbatoare. 3. (Astron.; reg.; art.) Coroana boreala. [Pl. shi hori] Din bg. horo.

HÓRA¹ hore s. f. 1. Dans popular rominesc cu ritm domol in care jucatorii se prind de mina formind un cerc inchis; cercul format de dansatori. Zarim de sus cercul horelor minunat inel de trupuri vii unduinduse in ritmul neobosit al cintecelor. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 359 1/4. Un scrinciob impodobit cu brazi se invirte hora inflorita se leaganan soare. SADOVEANU O. IV 383. Joaca fete shi baietzi Horan batatura Ah de ce nam zece vietzi Sa te cint natura! IOSIF V. 79. Toate fetele de imparat ar fi voit sa joace linga el in hora. ISPIRESCU L. 185. Daca ai intrat in hora trebuie sa joci (= daca teai apucat de un lucru trebuie sa te tzii de el). ◊ (Adesea urmat de determinari aratind felul horei regiunea in care se danseaza sau locul de unde este originara) Hora mare. Hora intro parte. Hora moldoveneasca. Hora saltata. Hora unirii. ◊ Fig. Luna era acum sus inconjurata de o hora de aburi. SANDUALDEA D. N. 203. Pe sus cocorii plingind seaduna SHincing in albastru o hora nebuna. PAUNPINCIO P. 47. ♦ (Popular) Petrecere tzaraneasca unde se danseaza jocuri populare. In ziua de Simpetru feciorii din Malini nu faceau hore. CAMILAR TEM. 222. Ieshise hora in marginea satului k sa fie pastorilor petrecere. Bacii cei batrini cu saricile mitzoase pina in pamint stateau razematzi in bite privind tineretul. SADOVEANU F. J. 727. Din hora intreaga mai ramasese vreo citziva flacai. BUJOR S. 100. Cum vine dumineca Ipate shi cu Chirica se ieu shi se duc la hora in sat. CREANGA P. 163. ◊ Expr. A ieshi la hora = a se prinde prima data in hora la o virsta potrivita; a ieshi la joc. A se gati k de hora = a se imbraca cu hainele cele mai bune de sarbatoare. Ishi potrivea shiragul de hurmuz la git shi un manunchi de floricele pe cap. Se gatise k de hora. BUJOR S. 78. 2. Melodie cintec dupa care se danseaza hora (1). Ishi puse in briul verde un fluier de doine shi altul de hore. EMINESCU N. 5. Imi arde citeo hora din fluier. SHEZ. III 180. ◊ (Poetic) Cinta treieratoarea Hore noi diminetzii Creshte frematatoarea Bucurie a vietzii! DESHLIU G. 39. 3. Fig. Scandal taraboi. Sa vezi ceor sa mai sara pe tine... Sa vezi ce hora o sa iasa. GALAN Z. R. 393. 4. (Astron.) Coroana boreala. V. coroana. Pl. shi: hori (V. ROM. noiembrie 1953 115 TEODORESCU P. P. 647).

HÓRA¹ hore s. f. 1. Dans popular romanesc cu ritm domol in care jucatorii se prind de mana formand un cerc inchis; cerc format de aceia care executa acest dans; melodia dupa care se executa acest dans. Daca ai intrat in hora trebuie sa joci (= daca teai apucat de un lucru trebuie sa te tzii de el). ♦ (Pop.) Petrecere tzaraneasca unde se danseaza jocuri populare. ◊ Expr. A ieshi la hora = a intra (ajungand la varsta cuvenita) in randul fetelor shi al flacailor care joaca la hora. A se gati k la hora = a se imbraca cu hainele de sarbatoare. 2. Fig. Scandal taraboi. 3. (Astron.) Coroana boreala. [Pl. shi: hori] Bg. horo (ngr. horos).

HÓRA ~e f. 1) mai ales art. Dans popular cu ritm domol in care jucatorii se prind de mana formand un cerc inchis. 2) Melodie dupa care se executa acest dans. 3) Cerc format de dansatorii care se prind de mana in acest dans. 4) Petrecere publica cu dansuri organizata la tzara; joc. ◊ A ieshi la ~ a atinge varsta cand potzi juca la hora. 5) astr. Coroana boreala. [G.D. horei] /<bulg. horo ngr. horos

hora f. 1. joc in care dantzuitorii se prind de maini shi formeaza un cerc mare: hora e jocul natzional al Romanilor azi mai ales la tzara; 2. arie sau melodie dupa care se joaca hora; 3. cantec de veselie si de joc (cu contzinut satiric): in Ardeal horele se numesc chiuituri sau strigaturi; 4. Tr. doina (v. hori); 5. fig. dantz in genere: vad hore vii de nimfe de fauni de satiri AL. [Gr. bizantin HORÓS].

2) hóra f. pl. e (ngr. hóra orash). Sec. 18. Lit. Orash.

1) hóra f. pl. e shi ĭ (bg. horó d. ngr. horós hora de unde shi alb. hóra de jur imprejur shi turc. hora hora). Cel maĭ obishnuit dans popular romanesc (in cerc shi tzinindute de mina) pe masura 34 saŭ 38 shi 24. Melodia dupa care se danseaza acest dans (in Trans. hora inseamna shi „strigatura” shi „doĭna”). Odinioara locu coruluĭ in biserica cafas balcon. Daca intri in hora trebuĭe sa jocĭ daca teaĭ apucat de o treaba (de ex. de razboĭ) trebuĭe s’o terminĭ. A te prinde in hora a intra in hora a incepe sa jocĭ hora. La Dos. hoara. V. doĭna.

hóra s. f. g.d. art. hórei; pl. hóre

hóra s. f. g.d. art. hórei; pl. hóre

HÓRA s. v. chiuit chiuitura doina orash strigatura.

hora s. v. CHIUIT. CHIUITURA. DOINA. ORASH. STRIGATURA.

HORA MIRÉSEI s. (COR.) nuneasca (art.) (reg.) nashasca (art.). (~ este un dans popular de nunta.)

HORA MIRESEI s. nuneasca (art.) (reg.) nashasca (art.). (~ este un dans popular de nunta.)

hóra (hóre) s. f. Orash. Ngr. χώρα (DAR; Gáldi 196). Sec. XVIII inv.

hóra (hóri) s. f. 1. Dans in cerc. 2. Melodie a acestui cintec. 3. (Trans. de Nord) Cintec liric sau satiric. 4. Adunare sarbatoreasca ce are loc de obicei in fiecare duminica in sate shi la care se joaca hora. 5. Cerc grup aparte bisericutza. 6. Cor (al unei biserici). 7. Constelatzie neidentificata. Var. hoara hore. Mr. cor. Ngr. χορόρ (Röesler 578). Se presupune in general k a intrat in rom. prin intermediul bg. hóro (DAR; Pushcariu Lr. 280) insa aceasta ipoteza nu pare necesara; cf. shi sb. horo tc. hora. Der. hori vb. (a juca hora; a cinta sau a interpreta la instrumente melodii populare; a aduna cu grebla finul pentru a forma baza capitzei); horitor s. m. (dansator; cintaretz); horitura s. f. (baza capitzei); horishte s. f. (loc sau sala unde se danseaza).

hora 1. Vechi dans popular romanesc (h. „stramoshesca” Filimon) raspandit in toata tzara. Frecventza shi caracterul acestui dans au inchipuit pentru majoritatea compozitorilor romani din sec. 19 shi din prima parte a sec. 20 chintesentza jocului* pop. h. fiind transpusa in diferite forme shi modalitatzi in muzica culta. Deshi prin intreaga ei raspandire in lumea romaneasca shi in cea sud shi est europ. h. cunoashte astazi variate forme coregrafice shi muzicale se impun anumite trasaturi dominante cei atesta shi unitatea shi vechimea (preistorica cum poate fi banuita din reprezentarea figurativa a ashanumitei „h. de la Frumushica”) caracterul magic (de pana la fixarea ei istorica shi in limitele eticestetice ale practicii muzicalteatrale eline): a) evolutzia coregrafica de cerc sau shir cu tzinere de mana dupa umeri; b) desfashurare in tempo (2) in general lent ce exclude virtuoazitatea shi permite participarea la h. a intregiii colectivitatzi; c) vocalitatea muzicii (melodiile sunt insotzite frecvent de text). In aceasta interferentza de caractere terminologia inca insuficient studiata nu numai in sfera folc. romanesc ci shi in cea a muzicii universale este graitoare atat pentru unitatea genului cat shi pentru varietatea sa cea din urma explicand evolutzia termenului spre alte genuri inclusiv nedansante. Xορός choros (gr.) din care deriva χορεία [v. choreia (1)] a fost in tragedia* gr. un dans in cerc cantat. Forma inrudita kolo* pastrata la popoarele slave (iugoslavi polonezi ucrainieni) poate fi pusa in legatura cu termenul trac kolavrismos ceea ce ar arata o origine traca a termenului sau in orice caz o inrudire intre respectivii termeni (chiar daca in fond intre chronos shi kolavrismos comuna ramane numai sfera mare a dansului nu shi particularitatzile de ethos* dansul trac fiind considerat un dans razboinic). Pe de alta parte caracterul vocal al melodicii chorosului explica evolutzia termenului in muzica occid. spre acela de chorus (I 2) de unde deriva finalmente acela de cor (I). SHi in folc. romanesc denumirea h. nu se restrange numai la joc ci desprinzanduse chiar de coregrafic desemneaza cantecul* (= hore in Transilvania) sau cantecul improvizat cantarea prin excelentza (= hora/e lunga; v. doina). In lumea med. mai ales biz. choros a fost preluat shi convertit in functzie de noile necesitatzi shi de noua conceptzie: αἰνεῖτε αὐτòν ἐν τυμπάνῳ ϰαì χορῷ (Septuaginta Ps. 150 4); laudate eum in tympano et choro/ laudate eum in cordis et organo (Vulgata Ps. 150 iuxta LXX). Deshi G. Breazul crede a descifra la noi o convertire de tip folc. a termenului: „Cuvantul [...] chorus a fost intzeles shi talmacit de catre traducatori shi zugravi k o veritabila h. stramosheasca” (Patrium carmen p. 44) credem totushi k imaginea care este proprie nu numai frescelor romaneshti ci shi acelora din Balcani atesta k shi versetul din Scriptura o conshtienta reutilizare a fenomenului in virtutea dublei sale functzii de dans shi de cantec in favoarea gestului de adoratzie. Pentru circulatzia termenului sunt de luat in considerare: chorós (n. gr.). hora (bulg.) cor (aromana) horovod (rusa хоровод) horumi (gruzina). ♦ K gen coregraficmuzical h. are o mare vitalitate in zonele extracarpatice mai putzin in S Transilvaniei. H. este reprezentata printrun mare numar de dansuri unele desemnand mishcarea (h. lenta h. iute etc.) altele directzia evolutziei coregrafice (h. la stanga h. la dreapta h. batuta etc.) iar altele stilul muzical shi originea (h. boiereasca de provenientza mai noua in masura de 6/8 h. de mana acomp. in Oltenia de vocea unuia dintre lautari*). H. au la baza hexacordii* sau heptacordii* diatonice* colorate uneori prin cromatizare (v. cromatism) rareori pentatonice*: sunt construite din 123 fraze* patrate repetate cu variatzii* melodice shi ritmice. In h. de stil mai nou deseori in masura de 6/8 melodiile sunt mai bogate din punct de vedere modal. Despre h. gasim cateva date la Cantemir care face distinctzie intre acest dans („cand totzi prinshi intre ei joaca in cerc shi se mishca cu un pas egal shi regulat de la dreapta la stanga”) shi dantz („ashezatzi intrun shir lung shi prinshi de maini asha incat capetele sa ramaie libere shi se invartesc cu diferite mishcari”). 2. Locul unde se desfashoara jocul duminical sau cu prilejul unor sarbatori. 3. Ansamblul de jocuri („a inceput h.”). 4. In general melodie de dans („trage neico horantinsa”).

hóra hori s.f. (sg. hore) Cantec interpretat vocal sau instrumental: „Maramureshenii horesc shi cantecele lor se cheama «hori» care shi etimologic shi semantic se deosebesc de «o hora» dansul care pana in 1918 nu a fost pentru «jocurile maramureshene»” (M. Pop 1980). ♦ Cantec doina balada. „Poporul din Maramuresh nu face deosebirea intre balada shi doina. Cantecele mai lungi baladele de comun le numesc hore pl. hori; cele mai mici cantecele doinele: hore shi darlaiu; acest din urma de regula inseamna melodie” (TZiplea 1906): „Astai hore batraneasca / Cinea trai so horeasca” (SHtetzco 1990: 142). ♦ (onom.) Hora nume de familie (10 persoane cu acest nume in Maramuresh in 2007). ♦ (astr.) Hora sau Casa cu ograda constelatzie (Corona Borealis). Termenul hora „dans” provine din ngr. horos (SHaineanu) prin intermediul bg. hóro (Scriban; DA Pushcariu cf. DER; DLRM DEX MDA).

hóra i s.f. (sg. hore) Cantec interpretat vocal sau instrumental: „Maramureshenii horesc shi cantecele lor se cheama «hori» care shi etimologic shi semantic se deosebesc de «o hora» dansul care pana in 1918 nu a fost pentru «jocurile maramureshene»” (M. Pop 1980). Cantec doina balada. „Poporul din Maramuresh nu face deosebirea intre balada shi doina. Cantecele mai lungi baladele de comun le numesc hore pl. hori; cele mai mici cantecele doinele: hore shi darlaiu; acest din urma de regula inseamna melodie” (TZiplea 1906): „Astai hore batraneasca / Cinea trai so horeasca” (SHtetzco 1990: 142). Termenul hora „dans” provine din ngr. horos prin intermediul bg. hóro (DA Pushcariu); Termenul hore in relatzie cu motivul oilor pierdute din interj. hole huli huri (Sireteanu 1983).

hora (horea) miresii 1. Cantec (I 4) ceremonial de nunta cu mai multe variante raspandit in Transilvania TZara Crishurilor shi Maramuresh. Se canta de catre nuntashi in grup inaintea plecarii alaiului la cununie. 2. Joc* popular romanesc [varianta de hora (1)] practicat in cadrul ceremonialului nuptzial in Muntenia Oltenia shi Moldova. Se joaca imediat dupa sosirea alaiului de la cununie shi constituie unul din momentele care marcheaza integrarea miresei in familia mirelui; in timpul jocului mireasa shi soacra mica impart daruri nuntashilor apropiatzi (shtergare camashi etc.). Are ritm binar* mishcare vioaie shi melodie proprie care se canta shi vocal de catre lautari*. Sin.: nuneasca. 3. Joc vocal din ceremonialul nuptzial din Maramuresh. Se joaca de catre femei spre dimineatza dupa invelitul miresei (inlocuirea cununii de mireasa cu naframa de nevasta).

hora bradului joc* popular romanesc ritual care face parte din ceremonialul nuptzial in Muntenia. Se joaca sambata seara sau duminica dimineatza cand se impodobeshte bradul de nunta. Iau parte in general tineretul shi familiile mirilor. Coregrafic este o hora (1) obishnuita din repertoriul local care capata functzia ceremoniala in momentul respectiv.

hora din calush joc* popular romanesc care face parte din complexul calushului*. Se executa la sfarshit shi iau parte shi spectatorii. De cele mai multe ori calusharilor li se dau copii in bratze in timpul jocului in credintza k ei vor fi feritzi de boli. Din punct de vedere coregrafic este o varianta obishnuita de hora (1) care capata functzia rituala in momentul respectiv.

hora la patru v. rustemul.

hora miresii la apa momentul ritual din ceremonialul nuptzial in Muntenia. Duminica dimineatza (imediat dupa ce a fost imbracata) mireasa merge la o fantana mai indepartata (sau la rau) ducand o galeata impreuna cu un tanar ruda apropiata mirelui (care se numeshte cumnat de mana) urmata de alaiul nuntashilor shi de lautari*. Acolo scoate apa de trei ori shi cu un manunchi de busuioc stropeshte in cele patru puncte cardinale. In acest timp alaiul nuntashilor joaca hora. Coregrafic este o hora (1) obishnuita din repertoriul local care capata functzia rituala in momentul respectiv.

FATA MARE DIN HORA numele popular al stelei Gemma din constelatzia Coroana boreala.

a intra in hora expr. a se implica serios intro actziune.