hora 1. Vechi dans popular romanesc (h. „stramoshesca” Filimon) raspandit in toata tzara. Frecventza shi caracterul acestui dans au inchipuit pentru majoritatea compozitorilor romani din sec. 19 shi din prima parte a sec. 20 chintesentza jocului* pop. h. fiind transpusa in diferite forme shi modalitatzi in muzica culta. Deshi prin intreaga ei raspandire in lumea romaneasca shi in cea sud shi est europ. h. cunoashte astazi variate forme coregrafice shi muzicale se impun anumite trasaturi dominante cei atesta shi unitatea shi vechimea (preistorica cum poate fi banuita din reprezentarea figurativa a ashanumitei „h. de la Frumushica”) caracterul magic (de pana la fixarea ei istorica shi in limitele eticestetice ale practicii muzicalteatrale eline): a) evolutzia coregrafica de cerc sau shir cu tzinere de mana dupa umeri; b) desfashurare in tempo (2) in general lent ce exclude virtuoazitatea shi permite participarea la h. a intregiii colectivitatzi; c) vocalitatea muzicii (melodiile sunt insotzite frecvent de text). In aceasta interferentza de caractere terminologia inca insuficient studiata nu numai in sfera folc. romanesc ci shi in cea a muzicii universale este graitoare atat pentru unitatea genului cat shi pentru varietatea sa cea din urma explicand evolutzia termenului spre alte genuri inclusiv nedansante. Xορός choros (gr.) din care deriva χορεία [v. choreia (1)] a fost in tragedia* gr. un dans in cerc cantat. Forma inrudita kolo* pastrata la popoarele slave (iugoslavi polonezi ucrainieni) poate fi pusa in legatura cu termenul trac kolavrismos ceea ce ar arata o origine traca a termenului sau in orice caz o inrudire intre respectivii termeni (chiar daca in fond intre chronos shi kolavrismos comuna ramane numai sfera mare a dansului nu shi particularitatzile de ethos* dansul trac fiind considerat un dans razboinic). Pe de alta parte caracterul vocal al melodicii chorosului explica evolutzia termenului in muzica occid. spre acela de chorus (I 2) de unde deriva finalmente acela de cor (I). SHi in folc. romanesc denumirea h. nu se restrange numai la joc ci desprinzanduse chiar de coregrafic desemneaza cantecul* (= hore in Transilvania) sau cantecul improvizat cantarea prin excelentza (= hora/e lunga; v. doina). In lumea med. mai ales biz. choros a fost preluat shi convertit in functzie de noile necesitatzi shi de noua conceptzie: αἰνεῖτε αὐτòν ἐν τυμπάνῳ ϰαì χορῷ (Septuaginta Ps. 150 4); laudate eum in tympano et choro/ laudate eum in cordis et organo (Vulgata Ps. 150 iuxta LXX). Deshi G. Breazul crede a descifra la noi o convertire de tip folc. a termenului: „Cuvantul [...] chorus a fost intzeles shi talmacit de catre traducatori shi zugravi k o veritabila h. stramosheasca” (Patrium carmen p. 44) credem totushi k imaginea care este proprie nu numai frescelor romaneshti ci shi acelora din Balcani atesta k shi versetul din Scriptura o conshtienta reutilizare a fenomenului in virtutea dublei sale functzii de dans shi de cantec in favoarea gestului de adoratzie. Pentru circulatzia termenului sunt de luat in considerare: chorós (n. gr.). hora (bulg.) cor (aromana) horovod (rusa хоровод) horumi (gruzina). ♦ K gen coregraficmuzical h. are o mare vitalitate in zonele extracarpatice mai putzin in S Transilvaniei. H. este reprezentata printrun mare numar de dansuri unele desemnand mishcarea (h. lenta h. iute etc.) altele directzia evolutziei coregrafice (h. la stanga h. la dreapta h. batuta etc.) iar altele stilul muzical shi originea (h. boiereasca de provenientza mai noua in masura de 6/8 h. de mana acomp. in Oltenia de vocea unuia dintre lautari*). H. au la baza hexacordii* sau heptacordii* diatonice* colorate uneori prin cromatizare (v. cromatism) rareori pentatonice*: sunt construite din 123 fraze* patrate repetate cu variatzii* melodice shi ritmice. In h. de stil mai nou deseori in masura de 6/8 melodiile sunt mai bogate din punct de vedere modal. Despre h. gasim cateva date la Cantemir care face distinctzie intre acest dans („cand totzi prinshi intre ei joaca in cerc shi se mishca cu un pas egal shi regulat de la dreapta la stanga”) shi dantz („ashezatzi intrun shir lung shi prinshi de maini asha incat capetele sa ramaie libere shi se invartesc cu diferite mishcari”). 2. Locul unde se desfashoara jocul duminical sau cu prilejul unor sarbatori. 3. Ansamblul de jocuri („a inceput h.”). 4. In general melodie de dans („trage neico horantinsa”).