HARTÍE hartii s. f. 1. Produs industrial special pentru scris tiparit desenat impachetat etc. fabricat din celuloza cu sau fara adaos de fibre sau de materiale de umplutura in forma de foi subtziri shi intinse. ◊ Expr. A pune (sau a ashterne) ceva pe hartie = a scrie a redacta ceva. 2. Foaie de hartie (1) (scrisa sau tiparita). 3. Act document scrisoare etc. cu caracter oficial. 4. Ban de hartie (1) bancnota. Cinci hartii de cate o suta. ◊ Hartie de valoare = inscris care atesta participarea la formarea unui capital sau la acordarea unui imprumut shi care da proprietarului sau posesorului sau dreptul de a primi dividende sau de a incasa dobanda. Hartiemoneda = bani de hartie. 5. (Sport) Categorie de greutate in box la juniori intre 45 shi 48 kg. Din sl. chartija.

hartie sf [At: CANTEMIR ap. GCR I 363/6 / Pl: ~ii / E: ngr χαρτία rs хартия vsl хартия] 1 Produs industrial pentru scris tiparit desenat impachetat etc. din substantze organice vegetale shi materiale de incleiere shi colorare in forma de foi subtziri shi intinse. 23 Foaie de hartie (1) scrisa sau tiparita. 4 (Ie) A pune pe ~ A scrie. 5 (Fam) Document cu caracter oficial. 6 (SHis ~ moneda) Bancnota de hartie (1). 7 (Is) ~ de valoare Inscris care atesta participarea la formarea unui capital sau la acordarea unui imprumut shi care da posesorului dreptul de a primi dividende sau dobanda. 8 (Spt) Categorie de greutate in box la juniori intre 45 shi 48 kg.

HARTÍE hartii s. f. 1. Produs industrial special pentru scris tiparit desenat impachetat etc. fabricat din substantze organice vegetale shi materiale de incleiere shi de colorare in forma de foi subtziri shi intinse. ◊ Expr. A pune (sau a ashterne) ceva pe hartie = a scrie a redacta ceva. 2. Foaie de hartie (1) (scrisa sau tiparita). 3. Act document scrisoare etc. cu caracter oficial. 4. Ban de hartie (1) bancnota. Cinci hartii de cate o suta. ◊ Hartie de valoare = inscris care atesta participarea la formarea unui capital sau la acordarea unui imprumut shi care da proprietarului sau posesorului sau dreptul de a primi dividende sau de a incasa dobanda. Hartiemoneda = bani de hartie. 5. (Sport) Categorie de greutate in box la juniori intre 45 shi 48 kg. Din sl. chartija.

HARTÍE ~i f. 1) la sing. Produs industrial fabricat din celuloza in forma de foi subtziri destinat pentru scris desenat impachetat etc. ◊ A ramane pe ~ a ramane nerealizat. 2) pop. Document sau act cu caracter oficial. A venit o ~ de la minister. 3) inv. Comunicare scrisa shi expediata cuiva; scrisoare. 4) Bilet de banca; bancnota. ~ de valoare. [Sil. hartiei] /<sl. chartija

hartie f. 1. foaie subtzire fabricata din sdrentze sau din alte substantze shi servind la scris tipar ori de infashurat; hartie moneda bilet emis de guvern shi care tzine loc de numerar; 2. pl. acte documente titluri etc.; 3. od. chitantza de perceperea unei dari: hartiile shi sferturile nu mai aveau seama. [Gr. bizantin HARTÍA].

hartie sf vz hartie

HIRTÍE hirtii s. f. 1. Material special pentru scris prezentat in forma de foi subtziri shi intinse shi fabricat din substantze organice vegetale (mai ales din celuloza). Itzi sint dator de multa vreme amicul meu o poezie: In inima eu tzio scrisesem acum tzio scriu shi pe hirtie. MACEDONSKI O. I 217. Ishi pun citeo tzoala in spate shi citeun coif de hirtie in cap shi cinta... de te scot din casa. CREANGA A. 39. Vai mindrutza de departe Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hirtia sa scumpit Ori pe mine mai urit? JARNÍKBIRSEANU D. 142. ◊ Hirtie de calc v. calc. Hirtie carbon v. carbon. Hirtie cerata (sau ceruita) v. cerat. Hirtie de filtru v. filtru. Hirtie fotografica v. fotografic. Hirtie milimetrica v. milimetric. Hirtie sugativa (sau sugatoare) v. sugativa. Hirtie velina v. velin. ◊ Expr. A pune (sau a ashterne) ceva pe hirtie = a scrie a redacta (ceva). 2. Foaie de hirtie (1) (scrisa sau tiparita). Hirtii versuri ziare rupte broshuri efemere. EMINESCU N. 38. Duduca cum vazu k scot hirtia din buzunar sari de se puse linga mine invitind toata adunarea a asculta. BOLINTINEANU O. 318. Un bilet scris pe o hirtie roza. NEGRUZZI S. I 22. 3. (Mai ales la pl.) Scrisoare oficiala (act document etc.). Mergem la trebunal sa dam foc la hirtiile ciocoilor. DUMITRIU B. F. 107. Am fost intii cu el sal primeasca la spitalul de la noi shi neau dat o hirtie doftorii deacolo pe cum k sal aducem aici. MIRONESCU S. A. 32. Mai daunazi vine jandaru co hirtie in care se poroncea sa sarbam cu solenitate ziua onomastica a lui sfintu... nu shtiu care. ALECSANDRI T. I 245. ♦ Act oficial cu care se poate legitima cineva; legitimatzie. Are hirtii in regula? intreaba maiorul veterinar. CAMILAR N. II 455. 4. (SHi in forma hirtiemoneda) Bilet de banca bancnota. El puse la o parte trei hirtii de cite o mie... dar teancul hirtiilor de douazeci il lasa in portofel. SLAVICI O. I 356.

hirtíe f. (vsl. hartiĭa d. ngr. harti pl. hartiá hirtie; bg. sirb. hartiĭa rus. hértiĭa. V. hardughie harta). Foaĭe suptzire facuta din peticĭ bumbac lemn orĭ alte substantze ferte redusa in pasta shi intinsa shi care serveshte la scris tiparit impachetat sh. a. Act document titlu adeverintza: am hirtie la mina. Odinioara chitantza. Hirtiemoneta hirtie creata de guvern k sa inlocuĭasca baniĭ de metal shi care are decĭ curs fortzat k purtatoru nu poate fi totdeauna sigur k va obtzinea baniĭ de metal reprezentatzĭ de hirtie. Aceasta moneta fictiva saŭ fiduciara inventata de necesitate in circumstantzele cele maĭ critice shi careĭa numaĭ increderea iĭ poate da credit durabil nu trebuĭe confundata cu biletele de banca adeverintze ale uneĭ monete de aur shi argint existente shi care decĭ poate fi orĭcind platita purtatoruluĭ unuĭ bilet de banca. Cind in Francia de la 1790 la 1796 s’a emis hirtiemoneta de maĭ mult de 40000000000 in asignate hirtiĭ care reprezentaŭ valoarea uneĭ mase enorme de bunurĭ natzionale deprecierea acesteĭ hirtiĭmonete fu asha de adinca in cit o pareche de cizme costaŭ 800010000 de francĭ ĭar in unele localitatzĭ 100 de livre (francĭ) in asignate scazuse la 2 banĭ (centime) shi ½. Aceasta hirtiemoneta a fost suprimata la 1797. Ceĭ vechĭ nu shtiaŭ de hirtie iar p. scris intrebuintzaŭ frunzele de palmier scoartza arborilor tablitze unse cu ceara foĭ de plumb sh. a. shi in fine scoartza de papýrus (pápyros de unde vine rom. papura shi fr. papier) o trestie care creshte pe malurile Niluluĭ. Dupa cucerirea Egiptuluĭ de Romanĭ in Grecia shi’n Italia se scria aproape numai pe papyrus. Putzin in ainte de Hristos interzicinduse exportu papiruluĭ in Pergam (Asia Mica) locuitoriĭ din acest orash aŭ inventat pergamentu. De pin seculu X a aparut hirtia de peticĭ. Dar de abea in timpu revolutziuniĭ franceze de la 1789 fabricatziunea hirtiiĭ shĭa luat avint. In tzarile romaneshtĭ se constata o fabrica de hirtie pe la 1768. V. banca bilet.

hartíe s. f. art. hartía g.d. art. hartíei; pl. hartíi art. hartíile

hartíe s. f. art. hartía g.d. art. hartíei; pl. hartíi art. hartíile

hartie tiei gen. a.

hartíe carbón s. f. + s. n.

hartíe carbón s. f. + s. n.

hirtie

HARTÍE s. 1. (Ban. Transilv. Maram. shi Bucov.) papir. (O coala de hartie.) 2. hartie pergaminata v. pergament. 3. hartiecarbon v. indigo. 4. v. bancnota. 5. hartiemoneda v. bancnota. 6. (FIN.) hartie de valoare = efect. 7. v. act. 8. act document legitimatzie. (Rog prezentatzi hartiile!)

SCORPIA DE HARTÍE s. v. scorpionul de cartzi.

HIRTIE s. 1. (Ban. Transilv. Maram. shi Bucov.) papir. (O coala de ~.) 2. hirtie pergaminata = pergament. (Ambaleaza mezelul in ~.) 3. hirtiecarbon = carbon indigo plombagina. (~ pentru scoatere de copii.) 4. (FIN.) bancnota bilet de banca hirtiemoneda (prin Transilv. shi Maram.) bancuta (inv.) asignat asignatzie banca bumashca. (O ~ de o suta.) 5. (FIN.) hirtiemoneda = bancnota hirtie bilet de banca (prin Transilv. shi Maram.) bancuta (inv.) asignat asignatzie banca bumashca. (O ~ de o suta.) 6. (FIN.) hirtie de valoare = efect. 7. act document dovada izvor inscris piesa (inv. shi pop.) scris (inv. shi reg.) scrisoare (inv.) carte izvod incredintzare ravash sinet teshcherea uric zapis. (Numeroase ~ i atesta acest fapt istoric.) 8. act document legitimatzie. (Rog prezentatzi ~iile!)

scorpia de hirtie s. v. SCORPIONUL DE CARTZI.

hirtíe (hirtíi) s. f. 1. Produs industrial special pentru scris tiparit desenat etc. 2. Foaie de hirtie. 3. Act document inscris. 4. Ban de hirtie bancnota. Mr. hirtie. Ngr. χάρτι pl. χαρτιά (Murnu 28; DAR) in parte prin intermediul sl. (bg. sb.) chartija. Este dublet al lui harta. Sec. XVII; prima fabrica de hirtie din Moldova dateaza din 1583 shi din Muntenia din jurul anului 1640. Der. hirtzoaga s. f. (hirtie act fara valoare; mapa; cartzoi) cu suf. peiorativ og; hirtzalog s. n. (mapa) prin incrucishare cu terfelog (Iordan BF IX 120); hirtzogarie s. f. (birocratzie).

HARTÍE (< sl.) s. f. 1. Material care se prezinta sub forma de foi subtziri folosit pentru scris tiparit desenat impachetat etc.; este fabricat din celuloza cu sau fara adaos de fibre animale minerale artificiale sau sintetice shi de materiale de umplutura de incleiere shi de colorare. Inventata in sec. 2 de chinezul TsaiLun este raspandita in sec. 67 in tzarile Asiei shi abia in sec. 1112 in Europa. Productzia de h. sa dezvoltat dupa aparitzia tiparului. ◊ Expr. A pune (sau a ashterne) pe hartie = a scrie a redacta. 2. Foaie de hartie (1) scrisa sau tiparita. 3. Act oficial de legitimare scrisoare document bancnota etc. 4. (FIN.) H. de valoare = titlu de valoare negociabil care confera drepturi patrimoniale pentru detzinatorii lor conform legii shi in conditziile specifice de emisiune a acestora. Cuprinde valorile mobiliare (actziuni obligatziuni shi instrumente financiare derivate) tranzactzionate pe piatza financiara efectele de comertz (cambia biletul la ordin warantul cecul) bonurile de tezaur tranzactzionate pe piatza monetara shi creantzele ipotecare tranzactzionate pe piatza ipotecara. ◊ H.moneda = bani de hartie. 5. (SPORT) Categorie de box folosita numai la juniori cu o greutate a corpului intre 45 shi 48 kg.