FÍLTRU¹, filtre, s. n. 1. (Tehn.) Dispozitiv, aparat sau instalație care separă, cu ajutorul unui material filtrant, un fluid de particulele solide aflate în suspensie în masa lui. ◊ Hârtie (de) filtru = hârtie poroasă, specială, fabricată din bumbac pur, care servește ca material filtrant. 2. (Fiz.) Placă de sticlă colorată folosită la unele instrumente optice pentru filtrare. ♦ Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se selectează, dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite, oscilațiile cu frecvențele cuprinse între anumite limite. 3. Aparat electric cu ajutorul căruia se filtrează cafeaua; p. ext. cafea obținută în acest fel. 4. (În sintagma) Filtru total = control efectuat de organele de poliție pe o arteră de circulație, la toate vehiculele. [Pl. și: filtruri] – Din fr. filtre. Cf. it. filtro.

filtru¹ sn [At: CAMIL PETRESCU, V. 15 / Pl: ~re, ~uri / E: fr filtre cf it filtro] 1 (Teh) Dispozitiv, aparat sau instalație care separă, cu ajutorul unui material filtrant, un fluid de particulele solide aflate în suspensie în masa lui. 2 (Îs) Hârtie de ~ Hârtie poroasă, specială, fabricată din bumbac pur, care servește ca material filtrant. 3 (Fiz) Mediu transparent, colorat (sticlă, lichid), care filtrează (3) unele componente monocromatice ale luminii incidente. 4 Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se selectează, dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite, oscilațiile cu frecvențele cuprinse între anumite limite. 5 Dispozitiv special prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă pentru a separa lichidul de zaț. 6 (Pex) Cafeaua obținută la filtru (5). 7 Material poros atașat la capătul unei țigări pentru a reține o parte din nicotină și din gudron. 8 (Îs) ~ total Control efectuat de organele de poliție pe o arteră de circulație, la toate vehiculele.

FÍLTRU¹, filtre, s. n. 1. (Tehn.) Dispozitiv, aparat sau instalație care separă, cu ajutorul unui material filtrant, un fluid de particulele solide aflate în suspensie în masa lui. ◊ Hârtie (de) filtru = hârtie poroasă, specială, fabricată din bumbac pur, care servește ca material filtrant. 2. (Fiz.) Mediu transparent, colorat (sticlă, lichid), care filtrează unele componente monocromatice ale luminii incidente. ♦ Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se selectează, dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite, oscilațiile cu frecvențele cuprinse între anumite limite. 3. Dispozitiv special prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă pentru a separa lichidul de zaț; p. ext. cafea obținută în acest fel. 4. (În sintagma) Filtru total = control efectuat de organele de poliție pe o arteră de circulație, la toate vehiculele. [Pl. și.: filtruri] – Din fr. filtre Cf. it. filtro.

FÍLTRU, filtre și filtruri, s. n. 1. Dispozitiv, aparat sau instalație care separă cu ajutorul unui material filtrant particulele solide, microbii, gazele etc. dintr-un fluid. De-abia mai răsuflăm Prin negura de pulbere uscată... Pe nări ni s-au format depozite impure, Ca rămășițe-n filtrurile vechi. CAMIL PETRESCU, V. 15. ◊ Hîrtie (de) filtru = hîrtie poroasă, specială, fabricată din bumbac pur, care servește la separarea substanțelor solide în suspensie sau a impurităților dintr-un lichid. 2. Mediu transparent-colorat (sticlă, lichid) care servește la izolarea radiațiilor de anumite lungimi de undă dintr-o radiație produsă de un izvor de lumină. ♦ Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se separă, dintr-un complex, oscilațiile cu frecvențele cuprinse între anumite limite. 3. Dispozitiv special (de obicei de porțelan sau de sticlă) prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă; p. ext. cafeaua obținută în acest fel. Îmi aduc aminte că în trecut mulți poeți își scriau poemele pe colțuri de mese prin cafenele... Între versurile așternute în aburul alcoolului și al filtrurilor și aceste rînduri scrise pe spata unui război mecanic, e o distanță care desparte două lumi, două categorii de poeți. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 9/3. ♦ (În superstiții) Băutură cu puteri magice. Ca în toate riturile magice, [întîlnim în Antile] influențe miraculoase ale băuturilor preparate, filtruri, otrăvuri, narcotice. V. ROM. aprilie 1954, 64.

FÍLTRU¹ s.n. 1. Dispozitiv, aparat pentru separarea unui fluid de substanțele solide aflate în el în suspensie. 2. Mediu care filtrează radiațiile. ♦ Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se filtrează oscilațiile de anumite frecvențe. 3. Dispozitiv prin care se strecoară cafeaua fiartă; (p. ext.) cafeaua obținută prin acest sistem. [Pl. -re, -ruri. / cf. fr. filtre, it. filtro, lat. filtrum].

FÍLTRU¹ s. n. 1. instalație, aparat, dispozitiv care servește pentru filtrarea unui fluid. 2. mediu care filtrează radiațiile. ◊ sistem de circuite electrice, sonore etc cu care se selectează oscilațiile de anumite frecvențe. 3. dispozitiv prin care se strecoară cafeaua fiartă; cafeaua obținută. 4. capăt din hârtie poroasă al unei țigări pentru a filtra nicotina. 5. control al circulației rutiere. (< fr. filtre, lat. filtrum)

FÍLTRU ~e n. 1) Instalație care servește la filtrare. ~ de apă. ~ de aer. 2) Material filtrant. Hârtie de ~. 3) Aparat care oprește trecerea unor radiații. ~ optic. ~ acustic. 4) Dispozitiv special prin care se trece cafeaua, după ce a fost fiartă, pentru a separa lichidul de drojdie. 5) Cafea obținută în acest fel. /<fr. filtre

filtru n. corp poros prin care se străcoară un lichid spre a-l limpezi.

1) *fíltru n., pl. e (fr. filtre, d. germanicu *feltar. V. pîslă). Strecurătoare foarte deasă făcută din postav, hîrtie, cărbune orĭ peatră poroasă, pin care apa, trecînd, ĭese limpede.

cafeá-fíltru s. f. (alim.) Cafea preparată cu ajutorul filtrului ◊ „În Târgoviște s-a deschis o unitate tip «Express» destinată consumatorilor de cafea. Nu se poate însă servi cafea-filtru, așa cum ar fi normal, chiar dacă noua unitate este dotată și cu aparat modern destinat acestui scop. Aparatul în cauză este folosit drept [...] oală pentru încălzit apă și nicidecum pentru prepararea cafelei-filtru. Cu apa încălzită în aparat se prepară însă nes-café.” R.l. 5 IX 75 p. 5 (din fr. café-filtre; cf. engl. café-filtre; BD 1970)

fíltru totál sint. s. (circ.) Control multilateral al situației circulației efectuat de către organele de resort ◊ „«Filtru total». O vastă operațiune de «filtrare» a fost lansată sâmbătă și duminică de poliția italiană în regiunile Torino și Val d’Aosta în scopul prevenirii unor delicte [...]” R.l. 2 VII 74 p. 6. ◊ „Ni se mai spune că filtrele totale vor continua să funcționeze cu aceeași exigență.” I.B. 25 IV 75 p. 4. ◊ „Un filtru total organizat recent de Serviciul de circulație al Inspectoratului județean de miliție Olt a scos în evidență faptul că încă sunt destule autovehicule cu defecțiuni tehnice, care continuă să circule pe drumurile publice.” R.l. 19 XI 75 p. 2 (din filtru + total; cf. engl. total filter; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

fíltru s. n., art. fíltrul; pl. fíltre

fíltru (aparat, sistem tehnic, băutură) s. n., art. fíltrul; pl. fíltre

filtru, pl. filtre

cafeá-fíltru s. f.

FÍLTRU s. șvarț, (rar) cafea nemțească. (A băut un ~.)

FILTRU s. șvarț, (rar) cafea nemțească. (A băut un ~.)

fíltru (-re), s. n. – 1. Dispozitv cu care se separă particulele solide dintr-un lichid. – 2. Băutură căreia i se atribuie virtuți miraculoase. Îmbinare a fr. filtre și a fr. philtre. – Der. filtra, vb.; filtrant, adj.; filtrație, s. f.; infiltra, vb.; infiltrați(un)e, s. f., toți din fr.

FÍLTRU (< fr., lat. m.) s. n. 1. Dispozitiv, aparat sau instalație pentru separarea particulelor solide, aflate în suspensie, dintr-un fluid (lichid sau gaz) fie cu ajutorul unui material filtrant, fie prin trecerea dirijată a fluidului printr-un sistem de șicane, fie cu ajutorul unui câmp electric. ◊ F. de aer = a) f. care servește la curățirea de impurități a aerului carburant introdus în cilindrii motorului; b. instalație folosită pentru captarea prafului format în atmosfera diferitelor locuri de muncă din subteran, în urma executării operațiilor miniere. ◊ Hârtie de f. = hârtie poroasă specială, fabricată din bumbac pur, care servește ca material filtrant. ◊ F. electrostatic = f. pentru epurarea gazelor, în care particulele se încarcă cu sarcini electrice negative sub acțiunea unui câmp electric și migrează spre electrozii pozitivi, de unde sunt colectate. ◊ F. biologic = oxidant biochimic folosit pentru mineralizarea substanțelor organice poluante din apa reziduală și din deșeurile solide rezultate în cabina spațială unde se află echipajul. Se folosesc microorganisme care se dezvoltă la suprafața unui material filtrant cu structură poroasă. 2. F. electric = circuit electric format din condensatoare și bobine (condensatoare și rezistoare) care separă oscilațiile de diferite frecvențe, lăsând să treacă sau oprind oscilațiile dintr-o anumită bandă de frecvență. 3. (FIZ.) Placă de sticlă colorată folosită la unele instrumente optice pentru filtrare. ◊ F. optic = dispozitiv care absoarbe radiațiile electromagnetice de orice lungime de undă (f. neutru) sau de anumite lungimi de undă (f. selectiv), care îl străbat. 4. Aparat electric cu ajutorul căruia se filtrează cafeaua; p. ext. cafeaua obținută în acest mod. 5. (MAT.) Familie de mulțimi cu anumite proprietăți topologice.