hirtíe f. (vsl. hartiĭa d. ngr. harti pl. hartiá hirtie; bg. sirb. hartiĭa rus. hértiĭa. V. hardughie harta). Foaĭe suptzire facuta din peticĭ bumbac lemn orĭ alte substantze ferte redusa in pasta shi intinsa shi care serveshte la scris tiparit impachetat sh. a. Act document titlu adeverintza: am hirtie la mina. Odinioara chitantza. Hirtiemoneta hirtie creata de guvern k sa inlocuĭasca baniĭ de metal shi care are decĭ curs fortzat k purtatoru nu poate fi totdeauna sigur k va obtzinea baniĭ de metal reprezentatzĭ de hirtie. Aceasta moneta fictiva saŭ fiduciara inventata de necesitate in circumstantzele cele maĭ critice shi careĭa numaĭ increderea iĭ poate da credit durabil nu trebuĭe confundata cu biletele de banca adeverintze ale uneĭ monete de aur shi argint existente shi care decĭ poate fi orĭcind platita purtatoruluĭ unuĭ bilet de banca. Cind in Francia de la 1790 la 1796 s’a emis hirtiemoneta de maĭ mult de 40000000000 in asignate hirtiĭ care reprezentaŭ valoarea uneĭ mase enorme de bunurĭ natzionale deprecierea acesteĭ hirtiĭmonete fu asha de adinca in cit o pareche de cizme costaŭ 800010000 de francĭ ĭar in unele localitatzĭ 100 de livre (francĭ) in asignate scazuse la 2 banĭ (centime) shi ½. Aceasta hirtiemoneta a fost suprimata la 1797. Ceĭ vechĭ nu shtiaŭ de hirtie iar p. scris intrebuintzaŭ frunzele de palmier scoartza arborilor tablitze unse cu ceara foĭ de plumb sh. a. shi in fine scoartza de papýrus (pápyros de unde vine rom. papura shi fr. papier) o trestie care creshte pe malurile Niluluĭ. Dupa cucerirea Egiptuluĭ de Romanĭ in Grecia shi’n Italia se scria aproape numai pe papyrus. Putzin in ainte de Hristos interzicinduse exportu papiruluĭ in Pergam (Asia Mica) locuitoriĭ din acest orash aŭ inventat pergamentu. De pin seculu X a aparut hirtia de peticĭ. Dar de abea in timpu revolutziuniĭ franceze de la 1789 fabricatziunea hirtiiĭ shĭa luat avint. In tzarile romaneshtĭ se constata o fabrica de hirtie pe la 1768. V. banca bilet.