GREU GREA grei grele adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care apasa cu greutate asupra suprafetzei care sta; care are greutate (mare); care cantareshte mult. Corp greu. ◊ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are in dotarea unitatzilor sale tunuri shi obuziere de mare calibru. Industrie grea = totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productzie. (Sport) Categorie grea = categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu cea mai mare greutate. ◊ Expr. Pas greu = moment dificil initziativa plina de greutatzi. Bani grei = suma mare de bani. Cuvant greu = cuvant decisiv. 2. Care este impovarat ingreuiat incarcat. Sac greu. ◊ Familie (sau casa) grea = familie numeroasa shi greu de intretzinut. ♦ (Pop.; la f.) Gravida. ♦ (Despre nori) De culoare neagra aducator de ploaie shi de furtuna. II. Adj. 1. (Despre partzi ale corpului) Care pare k apasa (din cauza oboselii bolii starii sufleteshti etc.). Are capul greu. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat indurerat; a avea presimtziri rele. A avea mana grea = a) a lovi tare cu palma sau cu pumnul; b) (fam.; despre medici) a lucra neindemanatic grosolan producand dureri pacientzilor. 2. (Despre alimente) Care produce ushor indigestie; care se asimileaza cu greutate. 3. (Despre mirosuri) Care produce o senzatzie de neplacere de insuficientza respiratorie etc.; (despre aer) care miroase rau; incarcat; p. ext. apasator copleshitor. ◊ Atmosfera grea = atmosfera apasatoare care preceda declansharea unei furtuni unei ploi torentziale; fig. situatzie incordata plina de griji de certuri etc. ♦ (Despre somn) Adanc. 4. (Despre intuneric ceatza etc.) Dens compact. III. Adj 1. Care se face cu greutate care cere eforturi mari; anevoios. Munca grea. ♦ (Despre drumuri) Care se parcurge cu dificultate. ♦ Care se intzelege se invatza cu eforturi deosebite. Poezie grea. 2. (Despre suferintze necazuri imprejurari etc.) Care se suporta cu mari suferintze cu mare greutate; (despre boli) care aduce mari suferintze shi se vindeca cu mare greutate sau nu se mai vindeca; grav. ◊ Zile grele sau viatza grea = trai plin de privatziuni shi de necazuri. Lovitura grea = lovitura morala dureroasa. ◊ Expr. (Adverbial) Greu la deal cu boii mici sau greu la deal shi greu la vale se spune cand cineva este silit sa faca fatza unei situatzii dificile cu posibilitatzi (materiale) reduse. ♦ (Despre insulte pedepse etc.) Serios grav. ◊ Vorba grea = insulta jignire. IV. Adv. 1. Cu greutate (mare) cu toata greutatea. Sa lasat greu. ◊ Expr. Ai cadea (cuiva) greu la stomac = ai produce (cuiva) indigestie. ♦ Mult (din punctul de vedere al greutatzii cantitatzii). Cantareshte greu. 2. In mod dificil anevoios cu dificultate cu truda; anevoie. Munceshte greu. ◊ Expr. Ai fi greu (sa)... = a simtzi dificultatea initzierii unei actziuni. Ai veni (cuiva) greu (sa...) = ai fi neplacut (sa...) ai displacea; a se jena (sa... ). Ai fi greu (de cineva sau de ceva) = a) ai fi sila a fi satul (de cineva sau de ceva); b) a se rushina (de cineva sau de ceva). Ai fi (sau a o duce) greu = a trai in lipsuri materiale a avea o situatzie materiala precara. ♦ Incet (shi neplacut). Orele trec greu. 3. Rau grav tare. E greu bolnava. ◊ Expr. A ofta (sau a suspina) greu = a ofta (sau a suspina) din adancul inimii profund (de durere necaz etc.). A plati greu = a) a plati scump cu mari sacrificii; b) a nu plati la timp. V. S. n. 1. Greutate dificultate; imprejurare dificila; impas. ◊ Loc. adv. Din greu = a) cu mult efort intampinand mari dificultatzi; b) adanc profund. La greu = cand este vorba de o treaba anevoioasa. A greu = cu neplacere. ◊ Expr. Acui greul = a sosit momentul decisiv. A da de greu = a intampina dificultatzi. 2. Povara sarcina; p. ext. partea cea mai grea cea mai dificila a unei munci a unei situatzii etc. 3. Partea mai numeroasa dintrun ansamblu de elemente; gros. Greul armatei. Lat. grevis (= gravis).

greu grea [At: PRAV. MOLD. 54 / Pl: grei grele (inv) grai / E: ml gravis] 1 a Care are greutate mare. 2 a (Inv; is) Aur greu Aur masiv. 3 av (Ie) A se lasa ~ pe ceva sau pe cineva A se lasa cu toata greutatea corpului pe ceva sau pe cineva. 4 a (D. obiecte fiintze oameni) Care este incarcat cu o sarcina. 5 a (D. obiecte incarcate cu corpuri solide lichide sau gazoase) Care este greu din pricina contzinutului. 6 a (Reg.; d. turme) Mare. 7 a (Inv.; d. armate) Care are in dotare mult armament cu artilerie care de lupta sau de transport etc. 8 a (Inv.; d. tabere) Care are mult armament artilerie care de lupta sau de transport. 9 a (Ioc artilerie ushoara; is) Artilerie grea Unitate de artilerie cu piese de calibru mare. 10 a (Ioc cavalerie ushoara; is) Cavalerie grea Cavalerie care folosea piese de artilerie de calibru mijlociu sau mare. 11 a (Ivp; d. avere) Mare. 12 a (Pfm; is) Familie (sau casa) grea Familie cu multzi membri dificil de sustzinut material. 13 a (Pop; is) Femeie grea (sau irg grea de prunc ori grea in pantece) Femeie insarcinata. 14 a (Irg; d. femei; ila) Greamare Gata sa nasca. 15 sn (Ivr; ic) Greulpamantului Caine cu insushiri magice din basmele populare romaneshti. 16 a (Pfm; d. partzi ale corpului omenesc) Care da senzatzia k atarna sau k apasa. 17 a (Inv; cu indicarea activitatzii ics) ~ la... Greoi. 18 a (Pfm; d. somn ) Adanc. 19 av (Pop; fig; ie) A dormi ~ A fi mort. 20 av (Pfm; in legatura cu verbele a ofta a suspina) Din adancul inimii. 21 a (Pfm; ie) A avea inima grea A fi ingrijorat. 22 a (Pfm; iae) A fi trist. 23 a (Pfm; ie) A avea mana grea A lovi periculos. 24 a (Pfm; iae) A lucra neatent sau neindemanatic provocand dureri pacientzilor. 25 a (Pfm; ie) A avea cap ~ sau a fi ~ de (sau la) cap A nu pricepe ushor. 26 av (D. mancaruri; pfm; ie) A cadea (sau a mistui) ~ Care nu fac bine la stomac. 2728 a av (D. miros) (Care este) neplacut producand scarba sau greatza. 2930 a av (D. aer) (Care miroase) neplacut producand greatza. 3132 a av (D. sunet) Grav. 33 a (D. activitatzi) Dificil. 34 a (D. boala durere) Grav. 35 a (D. un sentiment) Chinuitor. 36 a (D. vreme) Furtunos. 37 a (D. anotimp) Friguros. 38 a (D. timp imprejurari etc.) Zbuciumat. 39 a (D. timp imprejurari) Cu privatziuni. 40 a (D. drumuri locuri) Inaccesibil. 41 a (D. respiratzie) Anevoios. 42 a (D. impozite datorii) Impovarator. 43 av Cu dificultate. 4445 a av (Pfm; iljv; urmat de un participiu substantivat rar de un infinitiv) ~ de ... (Care este) dificil. 46 av (Pfm; ie) Ai fi (sau ai veni ai cadea ai pica cuiva) ~ ceva (sau de cineva de ceva de a face ori sa faca ceva) A se afla intro situatzie dificila. 47 av (Pfm; iae) Al supara pe cineva ceva. 48 av (Pfm; ie) A o duce ~ A fi in mare dificultate (mai ales materiala). 49 av (D. oameni) Care se poarta dushmanos fatza de cineva. 50 av (Inv; d. oameni sau d. animale salbatice) Rau. 51 av a (Inv) Incomod. 52 sn (Inv) Necaz. 53 sn (Pfm; ie) A duce ~l la ceva A avea de rezolvat partea cea mai dificila dintro activitate. 54 sn (Pfm; ie) A scoate pe cineva de la ~ A scoate pe cineva dintro situatzie precara. 55 sn (Pfm; ie) TZie mai mare ~l sa ... Te apuca jalea sa ... 56 sn (inv; is) Mare ~ Cantitate mare din ceva. 57 sn (Irg; ilav) Cu (mare sau mult) ~ Anevoios. 58 sn (Pfm; in legatura cu verbe k a ofta a rasufla a munci etc.; ilav) Din (sau invechit in de) ~ Mult. 59 sn (Inv) Partea cea mai numeroasa dintrun ansamblu de elemente. 60 a (Is) Industrie grea Totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productzie. 61 a Categorie grea Categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu greutate mare. 62 a (Spt ; is) Categorie supergrea Categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu cea mai mare greutate. 63 a (Is) Pas ~ Moment greu care implica o multzime de greutatzi sau incertitudini. 64 a (Is) Cuvant ~ Cuvant decisiv. 65 a (D. nori) Care are culoare neagra shi e prevestitor de ploaie shi furtuna. 66 a (D. atmosfera ceatza) Dens compact. 67 a Care se intzelege sau se invatza cu eforturi deosebite. 68 av (Pfm; ie) ~ la deal cu boii mici sau ~ la deal shi ~ la vale Exprima situatzia cuiva care este silit sa faca fatza unei imprejurari dificile cu mijloace putzine. 69 a (Is) Vorba ~ Jignire. 70 av (Ie) A plati ~ A plati scump cu mari sacrificii. 71 av (Iae) A nu plati la timp (amanand mereu). 72 sn (Pfm; ie) Acui ~l A sosi momentul decisiv. 73 sn (Pfm; ie) A da de ~ A intampina dificultatzi. corectata

GREU GREA grei grele adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care apasa cu greutate asupra suprafetzei care sta; care are greutate (mare); care cantareshte mult. Corp greu. ◊ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are in dotarea unitatzilor sale tunuri shi obuziere de mare calibru. Industrie grea = totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productzie. (Sport) Categorie grea = categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu cea mai mare greutate. ◊ Expr. Pas greu = moment dificil initziativa plina de greutatzi. Bani grei = suma mare de bani. Cuvant greu = cuvant decisiv. 2. Care este impovarat ingreuiat incarcat. Sac greu. ◊ Familie (sau casa) grea = familie numeroasa shi greu de intretzinut. ♦ (Pop.; la f.) Gravida. ♦ (Despre nori) De culoare neagra aducator de ploaie shi de furtuna. II. Adj. 1. (Despre partzi ale corpului) Care pare k apasa (din cauza oboselii bolii starii sufleteshti etc.). Are capul greu. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat indurerat; a avea presimtziri rele. A avea mana grea = a) a lovi tare cu palma sau cu pumnul; b) (fam.; despre medici) a lucra neindemanatic grosolan producand dureri pacientzilor. 2. (Despre alimente) Care produce ushor indigestie; care se asimileaza cu greutate. 3. (Despre mirosuri) Care produce o senzatzie de neplacere de insuficientza respiratorie etc.; (despre aer) care miroase rau; incarcat; p. ext. apasator copleshitor. ◊ Atmosfera grea = atmosfera apasatoare care preceda declansharea unei furtuni unei ploi torentziale; fig. atmosfera incarcata de griji de certuri etc. ♦ (Despre somn) Adanc. 4. (Despre noapte ceatza etc.) Dens compact. III. Adj. 1. Care se face cu greutate care cere eforturi mari; anevoios. Munca grea. ♦ (Despre drumuri) Care poate fi strabatut cu greutate. ♦ Care se intzelege se invatza cu eforturi deosebite. Poezie grea. 2. (Despre suferintze necazuri imprejurari etc.) Care se suporta cu mari suferintze cu mare greutate; (despre boli) care aduce mari suferintze shi se vindeca cu mare greutate sau nu se mai vindeca; grav. ◊ Zile grele sau viatza grea = trai anevoios plin de lipsuri. Lovitura grea = lovitura morala dureroasa. ◊ Expr. (Adverbial) Greu la deal cu boii mici sau greu la deal shi greu la vale se spune cand cineva este silit sa faca fatza unei situatzii dificile cu posibilitatzi (materiale) reduse. ♦ (Despre insulte pedepse etc.) Serios grav. ◊ Vorba grea = insulta jignire. IV. Adv. 1. Cu greutate (mare) cu toata greutatea. Sa lasat greu. ◊ Expr. Ai cadea (cuiva) greu la stomac = ai produce (cuiva) indigestie. ♦ Mult (din punctul de vedere al greutatzii cantitatzii). Cantareshte greu. 2. In mod dificil anevoios cu dificultate cu truda; anevoie. Munceshte greu. ◊ Expr. Ai fi greu (sa)... = a simtzi dificultatea initzierii unei actziuni. Ai veni (cuiva) greu (sa...) = ai fi neplacut (sa...) ai displacea; a se jena (sa...). Ai fi greu (de cineva sau de ceva) = a) ai fi sila a fi satul (de cineva sau de ceva); b) a se rushina (de cineva sau de ceva). Ai fi (sau a o duce) greu = a trai in lipsuri materiale a avea o situatzie materiala precara. ♦ Incet (shi neplacut). Orele trec greu. 3. Rau grav tare. E greu bolnava. ◊ Expr. A ofta (sau a suspina) greu = a ofta (sau a suspina) din adancul inimii profund (de durere necaz etc.). A plati greu = a) a plati scump cu mari sacrificii; b) a nu plati la timp. V. S. n. 1. Greutate dificultate; imprejurare dificila; impas. ◊ Loc. adv. Din greu = a) cu mult efort intampinand mari dificultatzi; b) adanc profund. La greu = cand este vorba de o treaba anevoioasa. A greu = cu neplacere. ◊ Expr. Acui greul = a sosit momentul decisiv. A da de greu = a intampina greutatzi. 2. Povara sarcina; p. ext. partea cea mai grea cea mai dificila a unei munci a unei situatzii etc. 3. Partea mai numeroasa dintrun ansamblu de elemente; gros. Greul armatei. Lat. grevis (= gravis).

GREU¹ adv. 1. Cu toata greutatea cu multa greutate. Se lasara greu pe umerii lui Ivancea. DUMITRIU N. 63. Ea se lasase dulce shi greu pe al lui bratz. EMINESCU O. I 97. ◊ Expr. Ai cadea (ceva) greu la stomac = ai produce (ceva) indigestie. Ai cadea (sau ai veni) greu = a se simtzi ofensat jignit (de ceva); a nui veni bine a nui placea a nui prii. De teoi prinde cu oca mica greu are satzi cada. CREANGA P. 206. Ai fi greu (de cineva sau ceva) = a) a fi satul sau ai fi sila (de cineva sau de ceva). Citeodata parca ma iubeshte alteori insa ma primeshte cu atita raceala parcai e greu de mine. La TDRG. Li era amu shi lor greu de a tot fi cumatri. SBIERA P. 188. Sa ne intrecem din trinta. Din trinta? Doar detzi e greu de viatza. CREANGA P. 52; b) a se rushina (de cineva sau de ceva). Ea atunci sa roshit la obraji fiindcai era greu de mine. SLAVICI la TDRG. A se lasa greu v. lasa. ♦ (Pe linga verbele «a apasa» «a trage la cintar» «a cintari») Mult. 2. Cu greutate cu truda. A pricepe greu. A vorbi greu. Greu de intzeles. ▭ Iordan HagiIordan rasufla greu prin somn. C. PETRESCU A. 351. SHtiu cum se fac de greu trebile acestea. CREANGA P. 172. Banul se cishtiga greu; Dar ushor se cheltuieshte. ALECSANDRI T. I 317. ◊ Expr. Ai fi greu = a simtzi greutatea dificultatea unei actziuni; ai fi penibil a se simtzi rau. La inceput mia fost greu apoi mam obishnuit. ▭ SHi zi nu tzia fost greu?... Sa spunem k mia fost greu; insemna sa nu fi plecat la shcoala? DAVIDOGLU M. 8. Miera greu so vad pe ea plecind. CAMIL PETRESCU U. N. 179. Greu mii draga fara tine SHi te chem deatitea ori Nu din zori shi pinan sara Cit din sara pinan zori. TOPIRCEANU S. A. 87. Ai veni greu (sa...) = a se jena (sa...). Imi vine greu satzi spun. Undei greu (cuiva) = unde il doare (pe cineva) mai rau undei face mai rau. Paloshul din sin scotea... SHasha bine mil chitea K pe Toma mil taia Pe la furca pieptului... Undei greu voinicului. ALECSANDRI P. P. 73. ♦ (Pe linga verbul «a trece») Incet anevoie. Linishtea din maternitate devenise parca mai adinca. Noaptea trecea greu. MIHALE O. 523. SHtiu bine k eshti dusa dar te ashtept mereu SHi clipeleashteptarii curg tot mai trist mai greu. CERNA P. 13. ♦ (Pe linga verbele «a o duce» «a trai») Cu lipsuri cu privatziuni. Mama traia deshtul de greu din pensia ramasa de pe urma tatalui meu. CAMIL PETRESCU U. N. 21. Greu am mai duso iarna asta! ofta Toader Strimbu. REBREANU R. II 67. Traiesc in lume greu. SHEZ. III 19. 3.. (Cu sens de superlativ) Rau grav tare. Greu bolnav. ▭ Lantzurile greu mancing Ochii lacramind se sting. BOLINTINEANU O. 90. ♦ (Pe linga verbele «a ofta» «a suspina») Din adincul inimii. Dar fratele cel mai mic... De moarte nu sengrozea SHi din ochi nu lacrima Dar deodata greu ofta SHi domnului cai zicea... JARNÍKBIRSEANU D. 500. ♦ (Pe linga verbul «a plati») Scump. Da iam vazut pe totzi deslushit: Pe senatorii din sud platitzi greu Cu pretzul singelui meu. DESHLIU G. 44.

GREU¹ adv. 1) Cu mari eforturi. A citi ~. A trai ~. ◊ Ai veni ~ a) ai fi neplacut; b) a ezita. 2) Incet shi cu osteneala. Timpul trece ~. 3) Cu (toata) greutatea; greoi. A se lasa ~ pe pat. 4) Foarte tare; rau; grav. A fi ~ bolnav. /<lat. grevis

greu a. 1. anevoie de purtat sau de mishcat: familie grea sarcina grea; 2. anevoie de facut: un drum greu; 3. grav: boala grea greshala grea; 4. insarcinata (vorbind de femei): a ramas grea. [Lat. vulg. GREVIS = clasic GRAVIS]. ║ n. 1. greutatea: lasa tot greul pe fata moshneagului CR.; 2. partea cea mai insemnata: greul armatei; 3. fig. anevointza: a dat de greu. ║ adv. 1. cu greutate: calca greu; 2. cu anevoie: intzelege greu; 3. adanc: din greu adormisem CR.

2) greŭ grea adj. pl. f. grele (d. lat. *grĕvis ild. gravis dupa lĕvis ushor shi brĕvis scurt; it. grave shi greve fr. grief pv. cat. greu sp. pg. grave. V. grav). Care trage mult la cantar: lada grea. Numeros cu multe bagaje orĭ arme: familie grea armata grea. Fem. Gravida. Fig. Dificil: drum greŭ. Grav periculos: boala grea. Adinc intens: somn greŭ. Aspru sever: pedeapsa grea. Grav vĭolent: cuvinte grele. Atzĭ fi greŭ sa facĭ ceva atzĭ fi dificil. Atzĭ fi greŭ de multa mincare de vĭatza atzĭ fi greatza de multa mincare de vĭatza. Mie greŭ sa te aud mie greatza sa te aud. A te lasa greŭ a te lasa cu toata greutatea corpuluĭ (fig.) a face pe dificilu. A fi greŭ de cap saŭ la cap a fi prost a intzelege greŭ. S. n. fara pl. Partea cea maĭ grea greime greutate: greu armateĭ. Lucrurile s’aŭ rasturnat shi tot greu a venit pe el. Fig. Dificultate: Aicĭ e greu! Am dat a greŭ! Adv. In mod greŭ: a trage greŭ (saŭ mult) la cantar a lovi a calca greŭ. Anevoĭe in mod dificil: a trai greŭ a pricepe greŭ. In mod adinc tare: a dormi greŭ. Cu severitate: a pedepsi greŭ. In mod grav: a insulta greŭ. Cu greŭ cu greutate dificil greŭ: a trai cu greŭ a reushi cu greŭ. Din greŭ adinc: a suspina a adormi din greŭ. A calca a lovi din greŭ a calca a lovi greŭ. A munci din greŭ a munci la lucru greŭ dificil.

+greu² adv.

GREU adj. s. adv. 1. adj. (inv. shi reg.) povarnic. (Un obiect foarte ~.) 2. s. v. povara. 3. adv. mult. (Pachetul atarna cantareshte ~.) 4. adj. v. incarcat. 5. adj. v. impovarat. 6. adj. adanc compact dens des gros. (Ceatza ~.) 7. adj. v. indigest. 8. adj. v. neplacut. 9. adj. v. irespirabil. 10. adj. v. profund. 11. adj. v. dificil. 12. s. dificultate greutate. (A dus tot ~ul actziunii.) 13. adj. v. dificil. 14. s. v. incercare. 15. adj. v. dificil. 16. adv. v. dificil. 17. adj. anevoios mizerabil necajit prost rau (inv. shi pop.) necajos. (A dus un trai ~.) 18. adj. apasator chinuit rau. (O viatza ~.) 19. adj. v. apasator. 20. adj. v. aspru. 21. adj. v. critic. 22. adj. v. grav. 23. adv. v. grav. 24. adj. v. critic. 25. adj. complicat dificil. (O problema ~ la matematica.) 26. adj. v. anevoios. 27. adv. v. abia. 28. adv. anevoie (prin Transilv.) sichish. (Ia restituit ~ imprumutul.) 29. adj. aspru brutal tare violent (fig.) dur. (Vorbe ~ele.) 30. adv. v. incet.

GREU adj. s. adv. 1. adj. (inv. shi reg.) povarnic. (Un obiect foarte ~.) 2. s. greutate incarcatura povara sarcina (livr.) pondere (pop.) tarhat (inv. shi reg.) pond tar tovar (Mold.) tabirca (inv.) greatza greime. (Purta tot ~ul in spate.) 3. adv. mult. (Pachetul atirna cintareshte ~.) 4. adj. incarcat plin. (Un cosh ~ de fructe.) 5. adj. impovarat incarcat ingreuiat ingreunat. (Avea spatele ~ de...) 6. adj. adinc compact dens des gros. (Ceatza ~.) 7. adj. indigest. (O mincare ~.) 8. adj. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos infect imputzit neplacut nesuferit puturos rau respingator scirbos urit raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scirnav (inv.) scirbavnic scirbelnic. (O duhoare ~.) 9. adj. irespirabil inabushitor incarcat sufocant viciat. (O atmosfera ~.) 10. adj. adinc profund. (Un somn ~.) 11. adj. anevoios dificil (pop.) ostenitor (inv.) ostenicios. (O treaba ~.) 12. s. dificultate greutate. (A dus tot ~ actziunii.) 13. adj. anevoios delicat dificil gingash (fig.) ingrat. (Are o misiune ~.) 14. s. greutate impas incercare necaz vicisitudine. (A trecut cu bine ~ul.) 15. adj. dificil pretentzios. (Un text ~.) 16. adv. anevoie dificil. (~ de intzeles.) 17. adj. anevoios mizerabil necajit prost rau (inv. shi pop.) necajos. (A dus un trai ~.) 18. adj. apasator chinuit rau. (O viatza ~.) 19. adj. apasator copleshitor covirshitor impovarator (livr.) oneros. (Indatoriri ~.) 20. adj. aspru (fig.) ciinesc ciinos. (O iarna o vreme ~.) 21. adj. agitat critic framintat tulbure zbuciumat. (Vremuri ~.) 22. adj. grav malign periculos primejdios serios (rar) sever (fam.) urit. (O boala ~; o forma ~ a bolii.) 23. adv. grav rau serios tare. (E ~ bolnav.) 24. adj. critic grav periculos primejdios. (Moment ~ al unei crize.) 25. adj. complicat dificil. (O problema ~ la matematica.) 26. adj. anevoios dificil (fig.) aspru spinos. (Drumul ~ al cunoashterii.) 27. adv. abia anevoie. (~ a scapat cu fuga.) 28. adv. anevoie (prin Transilv.) sichish. (Ia restituit ~ imprumutul.) 29. adj. aspru brutal tare violent (fig.) dur. (Vorbe ~.) 30. adv. incet lent. (Noaptea trecea ~.)

Greu ≠ ushor lesne

gréu (éa) adj. 1. Grav cu greutate. 2. Grav serios de temut. 3. Important mare numeros. 4. Dificil anevoios. 5. Suparator. 6. Adinc. 7. Aspru dur taios. 8. (Adj. f.) Insarcinata gravida. 9. (Adv.) Anevoie dificil cu mare efort. 10. (Inv.) Rau detestabil. 11. (S. m.) Greutate povara chin. Mr. greu greao; megl. greu gręo; istr. greu grę. Lat. gravis prin intermediul unei forme pop. *grevis (Diez I 223; Densusianu Hlr. 504; Pushcariu 735; CandreaDens. 756; Philippide Principii 33; REW 3855; DAR; Rosetti I 57) cf. it. greve prov. cat. gal. greu fr. grief sp. port. grave. Este dublet al lui grav adj. din fr. grave; pentru semantismul sensului 8 cf. lat. gravida. Schimbarea de terminatzie se explica de catre Candrea Éléments 19 prin paralelismul cu mea meu considerinduse deci grea k punct de plecare; Pascu Beiträge 17 prefera de la un lat. *grevus. Der. greoi adj. (care se mishca cu greu lipsit de vioiciune mocait) cu suf. oi; greutate s. f. (insushirea unui corp de a fi greu; povara; dificultate; importantza gravitate; putere eficacitate; lest; haltera; asprime; gros parte cea mai importanta majoritatea) cu suf. (t)ate k in putzinatate singuratate strainatate (der. directa dintrun lat. *grevitatēm care o propun Pushcariu 736; CandreaDens. 757 shi DAR pare mai putzin probabila); greime (var. greuime) s. f. (inv. greutate povara); greuintza s. f. (inv. greutate); greumint s. n. (inv. chin); greunatate s. f. (Trans. greutate); ingreuia vb. (a agrava a incarca a face mai greu; a copleshi a impovara; a incurca a stinjeni; inv. a deranja; a lasa grea o femeie) de la greu sau dupa DAR de la greoi (dupa Pushcariu 858 shi CandreaDens. 759 din lat. ingrevāre; dupa REW 4428 de la ingraviāre); ingreuietor adj. (copleshitor impovarator); ingreuna vb. cu aceleashi sensuri k ingreuia al carui dublet expresiv pare a fi pe baza suf. uni una cf. miau › mieuna schiau › scheuna (dupa Pushcariu 859; CandreaDens. 760 shi DAR de la un lat. *ingrevĭnāre); ingreunator adj. (copleshitor; agravant); greunatic adj. (Trans. de Vest corpolent); ingreutatzi vb. (a impovara a ingreuna) de la greutate; ingreca vb. (a impovara a lasa grea; a concepe a zamisli) der. expresiv de la greu cf. mr. megl. (a)ngrec (a)ngricare (dupa Pushcariu 857; CandreaDens. 861 shi DAR din lat. *ingrevĭcāre). Draganu Dacor. IV 741 il cita pe gracina vb. (Olt. a suporta a suferi) cuvint rar care il deriva dintrun lat. *ingrevĭcĭnāre a carui explicare pare dificil de admis.