GRÁTZIE gratzii s. f. 1. Dragalashenie finetze gingashie demonstrate de o fiintza in mishcari atitudini etc.; atractzie particulara care o provoaca cineva sau ceva prin aspect mishcare etc.; farmec. ◊ (In mitologia romana) Cele trei gratzii sau gratziile = cele trei zeitze considerate k personificari ale frumusetzii shi gingashiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face gratzii = a) a cauta sa para fermecator prin gesturi shi atitudini afectate; b) ashi manifesta in mod nejustificat nemultzumirea a face nazuri. 2. Bunavointza preferintza favoare de care se bucura cineva. ◊ Expr. A intra in gratziile cuiva = a cashtiga increderea bunavointza cuiva. ♦ (Bis.) Dar acordat de Dumnezeu omului pentru mantuirea lui; har. ◊ Anul de gratzie... formula emfatica pentru indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepozitzie) Datorita. Din lat. gratia.

gratzie [At: NEGRUZZI S. I 338 / Pl: ~i / E: lat gratia it grazia] 1 sf Dragalashenie (shi finetze) in mishcari shi atitudine. 2 Farmec. 3 sf (Ic) Cele trei ~i Cele trei zeitze din mitologia romana considerate k personificari ale frumusetzii shi gingashiei feminine. 4 sf (Fam; ie) A face ~i A cauta sa para fermecator prin gesturi shi atitudini afectate. 5 sf (Iae) Ashi manifesta in mod nejustificat nemultzumirea. 6 sf Bunavointza. 7 sf Favoare de care se bucura cineva. 8 sf (Iuz) Iertare (de o pedeapsa). 9 sf Indurare divina. 10 sf (Is) Anul de ~ Formula emfatica ce preceda indicarea unui an calendaristic. 11 pp (Construit cu dativul) Datorita.

GRÁTZIE gratzii s. f. 1. Dragalashenie finetze gingashie demonstrate de o fiintza in mishcari atitudini etc.; atractzie particulara care o provoaca cineva sau ceva prin aspect mishcare etc.; farmec. ◊ (In mitologia romana) Cele trei gratzii sau gratziile = cele trei zeitze considerate k personificari ale frumusetzii shi gingashiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face gratzii = a) a cauta sa para fermecator prin gesturi shi atitudini afectate; b) ashi manifesta in mod nejustificat nemultzumirea a face nazuri. 2. Bunavointza preferintza favoare de care se bucura cineva. ◊ Expr. A intra in gratziile cuiva = a cashtiga increderea bunavointza cuiva. ♦ Ajutor mila indurare (divina); iertare (de o pedeapsa). ◊ Anul de gratzie... formula emfatica ce preceda indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepozitzie) Datorita. Din lat. gratia.

GRÁTZIE gratzii s. f. 1. Dragalashie finetze gingashie (mai ales in atitudine shi in mishcari). Vigoare in loc de gratzie demnitate in loc de frumusetze stricta exactitate la reproducerea naturii omeneshti in loc de forme estetice ideale iata calitatzile ce caracterizeaza stilul sculpturii din timpul lui Traian. ODOBESCU S. III 75. SHi flacara privirii SHi gratzia zimbirii In ochii ei se joaca pe buzei locuiesc. ALEXANDRESCU M. 51. ◊ (In mitologia romana) Cele trei gratzii = cele trei zeitze care erau personificarea frumusetzii feminine. ♦ (La pl.; ieshit din uz) Farmece nuri. Ce stranie schimbare in fatzai adorata Ce pina mai ieri inca de gratzii stralucea! MACEDONSKI O. I 248. Nui vina mea daca mau inzastrat natura cu gratzii. ALECSANDRI T. I 71. ◊ Expr. A face gratzii = (mai ales despre femei) a cauta sa para dragalash fermecator; (depreciativ) a se strimba a face mofturi. Cucoana face gratzii in balconul ei shtiinduse spionata. SADOVEANU P. S. 165. 2. (Numai in expr.) A intra in gratziile cuiva = a cishtiga increderea favoarea bunavointza cuiva. 3. (Invechit) Iertare (de pedeapsa); gratziere. Imparatul... mia zis: in zadar plingi ceam hotarit trebuie sa se implineasca... dara de ai vrea o pofta spune numai gratzie nu cere asha zise. Nu cer gratzie am raspuns imparatului. RETEGANUL P. V 84. 4. (Cu valoare de prepozitzie; construit cu dativul) Datorita multzumita. Gratzie straduintzei depuse shia atins scopul. ▭ Gratzie ei ia revenit inspiratzia poetica. REBREANU R. I 209. 5. (Invechit shi arhaizant; numai in expr.) Anul de gratzie fiecare din anii erei creshtine. Anul de gratzie 1830.

GRÁTZIE s.f. 1. Gingashie finetze elegantza (in atitudini in mishcari). ♦ (La pl.) Atitudini cuvinte dragalashe; dragalashenii farmece. ◊ A intra in gratziile cuiva = a obtzine bunavointza cuiva. 2. (Rel.) Dar ajutor supranatural care divinitatea lar acorda oamenilor pentru a se mantui. 3. Fiecare dintre cele trei zeitatzi feminine care personificau amabilitatea veselia bucuria shi frumusetzea in mitologia grecolatina. // prep. Cu ajutorul datorita multzumita. [Gen. iei. / < lat. gratia cf. it. grazia].

GRÁTZIE I. s. f. 1. dragalashenie gingashie finetze elegantza (in atitudini in mishcari). ◊ (pl.) atitudini cuvinte dragalashe. ◊ bunavointza favoare. ♦ a intra in ~ ile cuiva = a obtzine bunavointza cuiva. 2. har ajutor supranatural care divinitatea il acorda oamenilor pentru a se mantui. ♦ stare de ~ = creatzie poetica; poezie; ipostaza inspiratzie poetica. 3. lovitura de ~ = lovitura care aduce sfarshitul moartea. 4. (mit.) fiecare dintre cele trei zeitatzi care personificau gratzia shi frumusetzea feminina. II. prep. cu ajutorul datorita. (< lat. gratia it. grazia /II/ fr. grace à)

GRÁTZIE ~i f. 1) Finetze shi ushurintza in mishcari forme atitudini. 2): Cele trei ~i cele trei zeitze considerate drept intruchipare a feminitatzii shi gingashiei. * A face ~i a) a cauta sa para atragator; b) a face mofturi. 3) Bunavointza cu care este tratat cineva. * Lovitura de ~ a) actziune care incununeaza cu succes o lupta; b) argument suprem. A intra in ~a (sau ~ile) cuiva a cashtiga bunavointza cuiva. 4) (cu valoare de prepozitzie) Multzumita (cuiva sau a ceva); datorita. [G.D. gratziei; Sil. tzie] /<lat. gratia

gratzie f. 1. ceeace place intr’o persoana sau intr’un lucru; 2. favoare gratuita: a acorda o gratzie; 3. iertare de pedeapsa; 4. in teologie: har.

*grátzie f. (lat. gratia d. gratus placut). Farmec frumusetza: a avea gratzie in vorba. Favoare gratuita: a intra in teatru pin gratzia directoruluĭ. Ĭertare de pedeapsa acordata de capu statuluĭ: a acorda gratzie unuĭ condamnat. Har dar divin acordat omuluĭ pentru salvarea luĭ. Mila milostivire favoare divina: a fi rege pin gratzia luĭ Dumnezeŭ shi vointza natzionala. Pl. Mit. Cele treĭ zeitze care o insotzeaŭ pe Venerea^[1] shi care personificaŭ ceĭa ce e maĭ seducator in frumusetza. A fi in gratziile cuĭva aĭ placea. Adv. Multzamind pin gratzia (ajutoru) cuĭva: am scapat gratzie luĭ.

Gratzii f. pl. Mit. cele 3 zeitze tovarashe ale Venerii: Aglae Thalia Euphrosyna.

grátzie² (tzie) s. f. art. grátzia (tzia) g.d. art. grátziei; pl. grátzii art. grátziile (tzii)

grátzie s. f. (sil. tzie) art. grátzia (sil. tzia) g.d. art. grátziei; pl. grátzii art. grátziile (sil. tzii)

GRÁTZIE s. v. favoare gratziere protectzie.

GRÁTZIE s. prep. 1. s. v. dragalashenie. 2. s. v. delicatetze. 3. s. mladiere supletze zveltetze. (~ a mersului ei.) 4. s. (BIS.) dar favoare har (inv.) maiestrie. (~ divina.) 5. s. v. mila. 6. prep. v. datorita.

GRATZIE s. prep. 1. s. dragalashenie farmec (livr.) sharm. (Are o ~ innascuta.) 2. s. delicatetze finetze gingashie suavitate. (Gesturi pline de ~.) 3. s. (BIS.) dar favoare har (inv.) maiestrie. (~ divina.) 4. s. (BIS.) ajutor har indurare mila milostivire (inv. shi pop.) milostenie (inv.) milcuire milosirdie miloste milostivenie milostivnicie. (~ divina sa aplecat asupra lui.) 5. prep. datorita multzumita (inv.) slava. (~ lui a izbutit.)

gratzie s. v. FAVOARE. GRATZIERE. PROTECTZIE.

Gratzie ≠ dizgratzie

grátzie (grátzii) s. f. Dragalashenie finetze gingashie. Lat. gratia (sec. XIX). Der. gratis adv. din fr. gratis lat. gratis; gratifica vb. din lat. gratificare; gratificatzi(un)e s. f. din fr.; gratitudine s. f. din lat.; gratuit adj. din fr.; gratuitate s. f. din lat.; gratula vb. (Trans. a felicita) din lat. cf. germ. gratulieren; gratulatzi(un)e s. f. din lat.; disgratzie s. f. din fr. disgrace; disgratzia vb. din lat.

grátzie gratzii s.f. 1. Indurare. 2. Ragaz pasuire: „Hei tu socrioara mea / Atata gratzaiem datz’ / Pana eu numa mioi mere...” (Papahagi 1925: 269; Rozavlea). Lat. gratia „frumusetze farmec; recunoshtintza; iertare ingaduintza” < lat. gratus „placut” (Scriban DER DEX MDA).

GRATZII (in mitologia romana) cele trei zeitze ale frumusetzii distinctziei shi bucuriei (Aglaia Euphrosyne shi Thalia) considerate fiicele lui Zeus shi ale unei oceanide. In mitologia greaca se numeau harite. Au constituit subiect de inspiratzie pentru numeroshi pictori (Botticelli Rafael Tintoretto Rubens) shi sculptori (G. Picon L. Kern E. Falconet A. Canova).

a face gratzii expr. (peior.) 1. a cauta sa para fermecator prin gesturi shi atitudini afectate. 2. a fi exagerat de pretentzios.

a fi in gratziile cuiva expr. a avea parte de increderea / de bunavointza cuiva.