GRÁTZIE s.f. 1. Gingashie finetze elegantza (in atitudini in mishcari). ♦ (La pl.) Atitudini cuvinte dragalashe; dragalashenii farmece. ◊ A intra in gratziile cuiva = a obtzine bunavointza cuiva. 2. (Rel.) Dar ajutor supranatural care divinitatea lar acorda oamenilor pentru a se mantui. 3. Fiecare dintre cele trei zeitatzi feminine care personificau amabilitatea veselia bucuria shi frumusetzea in mitologia grecolatina. // prep. Cu ajutorul datorita multzumita. [Gen. iei. / < lat. gratia cf. it. grazia].