14 definitzii pentru dura (face)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DURÁ2 durez vb. I. Tranz. 1. A construi a zidi a cladi. ♦ A asheza un stog o claie etc. 2. A face a confectziona a alcatui (un obiect). 3. A aprinde focul. Lat. dolare.

DURÁ2 durez vb. I. Tranz. 1. A construi a zidi a cladi. ♦ A asheza un stog o claie etc. 2. A face a confectziona a alcatui (un obiect). 3. A aprinde focul. Lat. dolare.

dura2 [At: COD. VOR. 156/22 / Pzi: ~rez / E: ml dolare] (Ivp) 1 vt A ciopli o bucata de lemn Si: a dulgheri. 2 vr (Fig; d. oameni) A se forma. 3 vt A fabrica (un obiect). 45 vtrp A construi (o casa o corabie un pod etc.). 6 vt A constitui (1). 7 vt A asheza un stog o claie etc. 8 vt A confectziona o haina. 910 vtrp A gati o mancare. 11 vt (Fig) A crea. 12 vt (Gmi; c.i. cantec concert) A executa. 13 vt (C.i. un drum o calatorie etc.) A intreprinde. 14 vt A inventa minciuni. 15 A aprinde focul.

durá4 vi [At: PAMFILE VAZD. 81 / Pzi: 3 dureáza / E: ns cf durai] (Reg) A tuna.[1] modificata

  1. In original prezentul indicativ incorect tiparit: duréaza LauraGellner

DURÁ2 durez vb. I. Tranz. 1. A construi a cladi a zidi (constructzii trainice). Am gasit stuh nalt shi voinic. Am durat perdele k pe trei ierni. SADOVEANU B. 59. In smircuri ishi durau castorii zagazuri de lemn shi lacuri ciudate cu un meshteshug shi o iscusintza la care inca oamenii timpului nu ajunsesera. C. PETRESCU R. DR. 48. Pentru a nu razletzi feciorii de pe linga sine mai dura inca doua case. CREANGA P. 3. Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod Deau trecut cu spaima lumii shi multzime de norod. EMINESCU O. I 147. ◊ (Poetic) Forfota popasului nu mai avea alean; soarele luminind toata slava dura puntzi de foc peste vaduri inalbastrea intunecimile codrilor. CAMILAR T. 173. Venea din cer pe cimp amurgul... De pe inaltul unui munte Dura din umbra shi lumina in drum o minunata punte. GOGA C. P. 10. Luna... din tzarm in tzarm dureaza o carare de vapaie. EMINESCU O. I 154. ◊ Fig. Din sarmana noastra viatza am dura roman intreg. EMINESCU O. I 157. (Refl.) Sa durat intre mine shi batrin o prietinie la catarama. SADOVEANU O. VII 295. 2. (Cu privire la stoguri clai etc.) A face a asheza a cladi. Legau snopii durau claile. CAMILAR N. II 394. Altzii carau altzii durau girezi. CREANGA P. 158. 3. (Cu privire la obiecte) A fauri a face. Hai cu mine in padure sami durezi o cirja noua de alun. ALECSANDRI T. I 393. Baditza la chip frumos Fan padurea cea din dos Cai gasi un paltinel Sa durezi luntre din el SHii gasi doua nuiele Sa durezi visle din ele. id. P. P. 51. 4. (Cu privire la foc) A face a aprinde. In mijlocul poienii feciorii lui Fedelesh durara un foc dea mai mare dragul. SADOVEANU O. I 127.

A DURÁ1 ~éz tranz. 1) (cladiri case etc.) A realiza prin lucrari de constructzie; a ridica; a cladi; a zidi; a inaltza; a construi; a edifica. 2) (stoguri girezi dai) A ridica prin ashezarea materialului in straturi; a cladi. 3) (obiecte) A produce prin munca. 4) (foc) A face sa se aprinda. /<lat. dolare

durà v. Mold. 1. a cladi a construi: aici sami duratzi o manastire ’nalta POP.; 2. a strange gramada: a dura girezi; 3. a fabrica a face: sami durezi o carja de alun AL.; 4. fig. a nascoci: ce minciuna sai durez? AL. [Lat. DOLARE a ciopli lemnul: durà se zicea in vechime de casele facute din barne lungi: talpile cladirii erau alcatuite din patru copaci descojitzi pe cari se ridicau peretzii din despicaturi sau barne de lemn].

durà v. a trage: am durat un somn nastrushnic AL. [V. indurà].

1) duréz v. tr. (d. dura. Cp. shi cu lat. dǒláre a cĭocani a forma; it. dolare sp. dolar). Rar azĭ. Construiesc cladesc (din grinzĭ): a dura o casa (fig.) o mincĭuna. Durez un somn trag un somn.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

durá2 (a ~) vb. ind. prez. 3 dureáza

durá (a construi a face a se desfashura in timp) vb. ind. prez. 1 sg. duréz 3 sg. shi pl. dureáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DURA vb. a cladi a construi a face a inaltza a ridica a zidi (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (A ~ o noua shcoala.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

durá (duréz durát) vb. 1. A ciopli lemnul. 2. A edifica a construi. Mr. dor durari. Lat. dolāre (Cihac I 84; Pushcariu 560; CandreaDens. 524; REW 2718) cf. alb. duruem calabr. dulare sp. dolar. Der. duratura s. f. (surcele de cioplitura ashchii).

Intrare: dura (face)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dura
  • durare
  • durat
  • duratu‑
  • durand
  • durandu‑
singular plural
  • dureaza
  • duratzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • durez
(sa)
  • durez
  • duram
  • durai
  • durasem
a II-a (tu)
  • durezi
(sa)
  • durezi
  • durai
  • durashi
  • duraseshi
a III-a (el, ea)
  • dureaza
(sa)
  • dureze
  • dura
  • dura
  • durase
plural I (noi)
  • duram
(sa)
  • duram
  • duram
  • duraram
  • duraseram
  • durasem
a II-a (voi)
  • duratzi
(sa)
  • duratzi
  • duratzi
  • duraratzi
  • duraseratzi
  • durasetzi
a III-a (ei, ele)
  • dureaza
(sa)
  • dureze
  • durau
  • durara
  • durasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dura, durezverb

tranzitiv
  • 1. Cladi, construi, edifica, zidi. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Am gasit stuh nalt shi voinic. Am durat perdele k pe trei ierni. SADOVEANU B. 59. DLRLC
    • format_quote In smircuri ishi durau castorii zagazuri de lemn shi lacuri ciudate cu un meshteshug shi o iscusintza la care inca oamenii timpului nu ajunsesera. C. PETRESCU R. DR. 48. DLRLC
    • format_quote Pentru a nu razletzi feciorii de pe linga sine mai dura inca doua case. CREANGA P. 3. DLRLC
    • format_quote Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod Deau trecut cu spaima lumii shi multzime de norod. EMINESCU O. I 147. DLRLC
    • format_quote poetic Forfota popasului nu mai avea alean; soarele luminind toata slava dura puntzi de foc peste vaduri inalbastrea intunecimile codrilor. CAMILAR T. 173. DLRLC
    • format_quote poetic Venea din cer pe cimp amurgul... De pe inaltul unui munte Dura din umbra shi lumina in drum o minunata punte. GOGA C. P. 10. DLRLC
    • format_quote poetic Luna... din tzarm in tzarm dureaza o carare de vapaie. EMINESCU O. I 154. DLRLC
    • format_quote figurat Din sarmana noastra viatza am dura roman intreg. EMINESCU O. I 157. DLRLC
    • format_quote figurat reflexiv Sa durat intre mine shi batrin o prietinie la catarama. SADOVEANU O. VII 295. DLRLC
    • 1.1. A asheza un stog o claie etc. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Legau snopii durau claile. CAMILAR N. II 394. DLRLC
      • format_quote Altzii carau altzii durau girezi. CREANGA P. 158. DLRLC
  • 2. A face a confectziona a alcatui (un obiect). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Hai cu mine in padure sami durezi o cirja noua de alun. ALECSANDRI T. I 393. DLRLC
    • format_quote Baditza la chip frumos Fan padurea cea din dos Cai gasi un paltinel Sa durezi luntre din el SHii gasi doua nuiele Sa durezi visle din ele. ALECSANDRI P. P. 51. DLRLC
  • 3. A aprinde focul. DEX '09 DLRLC
    • format_quote In mijlocul poienii feciorii lui Fedelesh durara un foc dea mai mare dragul. SADOVEANU O. I 127. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.