14 definitzii pentru dura (face)
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DURÁ2 durez vb. I. Tranz. 1. A construi a zidi a cladi. ♦ A asheza un stog o claie etc. 2. A face a confectziona a alcatui (un obiect). 3. A aprinde focul. Lat. dolare.
DURÁ2 durez vb. I. Tranz. 1. A construi a zidi a cladi. ♦ A asheza un stog o claie etc. 2. A face a confectziona a alcatui (un obiect). 3. A aprinde focul. Lat. dolare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
dura2 [At: COD. VOR. 156/22 / Pzi: ~rez / E: ml dolare] (Ivp) 1 vt A ciopli o bucata de lemn Si: a dulgheri. 2 vr (Fig; d. oameni) A se forma. 3 vt A fabrica (un obiect). 45 vtrp A construi (o casa o corabie un pod etc.). 6 vt A constitui (1). 7 vt A asheza un stog o claie etc. 8 vt A confectziona o haina. 910 vtrp A gati o mancare. 11 vt (Fig) A crea. 12 vt (Gmi; c.i. cantec concert) A executa. 13 vt (C.i. un drum o calatorie etc.) A intreprinde. 14 vt A inventa minciuni. 15 A aprinde focul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
durá4 vi [At: PAMFILE VAZD. 81 / Pzi: 3 dureáza / E: ns cf durai] (Reg) A tuna.[1] modificata
- In original prezentul indicativ incorect tiparit: duréaza — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DURÁ2 durez vb. I. Tranz. 1. A construi a cladi a zidi (constructzii trainice). Am gasit stuh nalt shi voinic. Am durat perdele k pe trei ierni. SADOVEANU B. 59. In smircuri ishi durau castorii zagazuri de lemn shi lacuri ciudate cu un meshteshug shi o iscusintza la care inca oamenii timpului nu ajunsesera. C. PETRESCU R. DR. 48. Pentru a nu razletzi feciorii de pe linga sine mai dura inca doua case. CREANGA P. 3. Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod Deau trecut cu spaima lumii shi multzime de norod. EMINESCU O. I 147. ◊ (Poetic) Forfota popasului nu mai avea alean; soarele luminind toata slava dura puntzi de foc peste vaduri inalbastrea intunecimile codrilor. CAMILAR T. 173. Venea din cer pe cimp amurgul... De pe inaltul unui munte Dura din umbra shi lumina in drum o minunata punte. GOGA C. P. 10. Luna... din tzarm in tzarm dureaza o carare de vapaie. EMINESCU O. I 154. ◊ Fig. Din sarmana noastra viatza am dura roman intreg. EMINESCU O. I 157. (Refl.) Sa durat intre mine shi batrin o prietinie la catarama. SADOVEANU O. VII 295. 2. (Cu privire la stoguri clai etc.) A face a asheza a cladi. Legau snopii durau claile. CAMILAR N. II 394. Altzii carau altzii durau girezi. CREANGA P. 158. 3. (Cu privire la obiecte) A fauri a face. Hai cu mine in padure sami durezi o cirja noua de alun. ALECSANDRI T. I 393. Baditza la chip frumos Fan padurea cea din dos Cai gasi un paltinel Sa durezi luntre din el SHii gasi doua nuiele Sa durezi visle din ele. id. P. P. 51. 4. (Cu privire la foc) A face a aprinde. In mijlocul poienii feciorii lui Fedelesh durara un foc dea mai mare dragul. SADOVEANU O. I 127.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A DURÁ1 ~éz tranz. 1) (cladiri case etc.) A realiza prin lucrari de constructzie; a ridica; a cladi; a zidi; a inaltza; a construi; a edifica. 2) (stoguri girezi dai) A ridica prin ashezarea materialului in straturi; a cladi. 3) (obiecte) A produce prin munca. 4) (foc) A face sa se aprinda. /<lat. dolare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
durà v. Mold. 1. a cladi a construi: aici sami duratzi o manastire ’nalta POP.; 2. a strange gramada: a dura girezi; 3. a fabrica a face: sami durezi o carja de alun AL.; 4. fig. a nascoci: ce minciuna sai durez? AL. [Lat. DOLARE a ciopli lemnul: durà se zicea in vechime de casele facute din barne lungi: talpile cladirii erau alcatuite din patru copaci descojitzi pe cari se ridicau peretzii din despicaturi sau barne de lemn].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
durà v. a trage: am durat un somn nastrushnic AL. [V. indurà].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
1) duréz v. tr. (d. dura. Cp. shi cu lat. dǒláre a cĭocani a forma; it. dolare sp. dolar). Rar azĭ. Construiesc cladesc (din grinzĭ): a dura o casa (fig.) o mincĭuna. Durez un somn trag un somn.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
durá2 (a ~) vb. ind. prez. 3 dureáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
durá (a construi a face a se desfashura in timp) vb. ind. prez. 1 sg. duréz 3 sg. shi pl. dureáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DURÁ vb. v. construi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DURA vb. a cladi a construi a face a inaltza a ridica a zidi (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (A ~ o noua shcoala.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A dura ≠ a strica a demola
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
durá (duréz durát) vb. 1. A ciopli lemnul. 2. A edifica a construi. Mr. dor durari. Lat. dolāre (Cihac I 84; Pushcariu 560; CandreaDens. 524; REW 2718) cf. alb. duruem calabr. dulare sp. dolar. Der. duratura s. f. (surcele de cioplitura ashchii).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
dura, durezverb
- 1. Cladi, construi, edifica, zidi. DEX '09 DLRLC
- Am gasit stuh nalt shi voinic. Am durat perdele k pe trei ierni. SADOVEANU B. 59. DLRLC
- In smircuri ishi durau castorii zagazuri de lemn shi lacuri ciudate cu un meshteshug shi o iscusintza la care inca oamenii timpului nu ajunsesera. C. PETRESCU R. DR. 48. DLRLC
- Pentru a nu razletzi feciorii de pe linga sine mai dura inca doua case. CREANGA P. 3. DLRLC
- Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod Deau trecut cu spaima lumii shi multzime de norod. EMINESCU O. I 147. DLRLC
- Forfota popasului nu mai avea alean; soarele luminind toata slava dura puntzi de foc peste vaduri inalbastrea intunecimile codrilor. CAMILAR T. 173. DLRLC
- Venea din cer pe cimp amurgul... De pe inaltul unui munte Dura din umbra shi lumina in drum o minunata punte. GOGA C. P. 10. DLRLC
- Luna... din tzarm in tzarm dureaza o carare de vapaie. EMINESCU O. I 154. DLRLC
- Din sarmana noastra viatza am dura roman intreg. EMINESCU O. I 157. DLRLC
- Sa durat intre mine shi batrin o prietinie la catarama. SADOVEANU O. VII 295. DLRLC
-
- Legau snopii durau claile. CAMILAR N. II 394. DLRLC
- Altzii carau altzii durau girezi. CREANGA P. 158. DLRLC
-
-
- 2. A face a confectziona a alcatui (un obiect). DEX '09 DLRLCsinonime: alcatui confectziona face fauri
- Hai cu mine in padure sami durezi o cirja noua de alun. ALECSANDRI T. I 393. DLRLC
- Baditza la chip frumos Fan padurea cea din dos Cai gasi un paltinel Sa durezi luntre din el SHii gasi doua nuiele Sa durezi visle din ele. ALECSANDRI P. P. 51. DLRLC
-
-
- In mijlocul poienii feciorii lui Fedelesh durara un foc dea mai mare dragul. SADOVEANU O. I 127. DLRLC
-
etimologie:
- dolare DEX '09