DES DEÁSA deshi se adj. I. 1. (Despre colectivitatzi sau corpuri compuse din unitatzi identice) Cu elementele cu partzile componente apropiate cu intervale foarte mici sau cu foarte putzine goluri intre partzi. ♦ (Despre tzesaturi) TZesut strans; batut. 2. (Despre partzile componente ale unei colectivitatzi sau ale unei unitatzi) Ashezat unul langa altul sau foarte aproape unul de altul; strans. 3. (Despre ploaie ceatza umbra etc.) Compact dens; de nepatruns. II. 1. (Despre intamplari fenomene sau actziuni; adesea adverbial) Care se repeta de (mai) multe ori la intervale mici de timp urmand mereu unul dupa altul; repetat frecvent. ♦ (Despre mishcari care se repeta; adesea adverbial) Repede iute grabit. Lat. densus.

des deasa ^[1] [At: PRAVILA / Pl: deshi dese / E: ml densus a um] 1 a (D. colectivitatzi sau corpuri compuse din unitatzi identice) Cu elementele cu partzile componente apropiate. 2 a Cu intervale foarte mici sau cu foarte putzine goluri intre partzi. 3 a (D. tzesaturi) TZesut strans Si: batut. 4 a (D. par iarba frunze) Stufos. 5 a (D. partzile componente ale unei colectivitatzi sau ale unei unitatzi) Ashezat unul langa altul sau foarte aproape unul de altul Si: strans. 6 a (D. ploaie ceatza umbra etc.) Compact dens. 7 sn (Nob) Desish. 8 sf (Pes) Plasa a unei setci. 910 av a (D. intamplari fenomene sau actziuni) (Intrun mod) care se repeta de (mai) multe ori la intervale mici de timp urmand mereu unul dupa altul Si: repetat frecvent. 1112 a av (D. mishcari care se repeta) Repede. 1314 a av (D. mishcari care se repeta) Grabit. 15 a (D. lucruri) Obishnuit comun. corectata

DES² DEÁSA deshi se adj. I. 1. (Despre colectivitatzi sau corpuri compuse din unitatzi identice) Cu elementele cu partzile componente apropiate cu intervale foarte mici sau cu foarte putzine goluri intre partzi. ♦ (Despre tzesaturi) TZesut strans; batut. 2. (Despre partzile componente ale unei colectivitatzi sau unitatzi) Ashezat unul langa altul sau foarte aproape unul de altul; strans. 3. (Despre ploaie ceatza umbra etc.) Compact dens; de nepatruns. II. 1. (Despre intamplari fenomene sau actziuni; adesea adverbial) Care se repeta de (mai) multe ori la intervale mici de timp urmand mereu unul dupa altul; repetat frecvent. ♦ (Despre mishcari care se repeta; adesea adverbial) Repede iute grabit. Lat. densus.

DES² DEÁSA deshi se adj. (In opozitzie cu rar) I. (In sens material) 1. (Despre colectivitatzi multzimi sau corpuri compuse din unitatzi identice) Cu elementele cu partzile componente apropiate cu intervale foarte mici sau cu foarte putzine goluri intre partzi. V. ingramadit inghesuit. Drumul se intindea neted scoborind prin mijlocul padurii care incepea sa se arate mai deasa mai batrina. GIRLEANU L. 29. De la girlan pilcuri dese Zgomotoshi copiii vin. COSHBUC P. I 47. In mijlocul unui codru inalt shi des k peria era tainuit un castel vechi. VLAHUTZA O. A. 215. Cinepa frumoasa shi deasa cum i peria. CREANGA A. 49. Idol tu! rapire mintzii! cu ochi mari shi parul des! EMINESCU O. I 80. ♦ (Despre tzesaturi) TZesut strins batut. (Poetic) O pinza deasa de ploaie se ashterne... peste TZara Birsei. BOGZA C. O. 206. 2. (Despre partzile componente ale unei colectivitatzi sau unitatzi) Strins ashezat unul linga altul sau foarte aproape unul de altul. Din ferestrele cu zabrele dese... coconii shi argatzimea impushcara in tatari. GALACTION O. I 53. Sub boltzi incenushate paiajenul ishi tzese Dantela lui subtzire din fire lungi shi dese. MACEDONSKI O. I 23. 3. (Despre ploaie ceatza umbra etc.) Compact dens de nepatruns. Cazu o ceatza deasa shi cenushie intunecind cimpia shi vederea. PREDA I. 35. Era o ploaie cu totul alta decit in valea Siretului. Cenushie marunta shi deasa. SADOVEANU Z. C. 189. Un foc... facea k intunecimea de primprejur sa para mai deasa. MACEDONSKI O. III 11. Din umbra deasa ce doarmentre canaluri... O tainicaarmonie pluteshte peste valuri. ALECSANDRI P. I 155. II. (In sens temporal) 1. (Despre intimplari fenomene sau actziuni) Care se repeta de (mai) multe ori la intervale mici de timp urmind mereu unul dupa altul; repetat frecvent. Erau necesare mai dese destinderi de nervi. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 50. Se auzira ropote dese k o fuga cadentzata. SAHIA N. 37. Chiar daca deasa citire a cartzii tale ar aprinde in mine un asemenea dor semetz nevoia ar cere k sal potolesc indata. ODOBESCU S. III 13. Incepu rar shi cu dese pauze. NEGRUZZI S. I 8. ♦ (Adverbial) a) De multe ori in repetate rinduri. SHi firul tau se rupe des Caci ginduri te framinta. COSHBUC P. I 192. La geamul tau ce stralucea Privii atit de des. EMINESCU O. I 191. b) La mici intervale de timp. Cele citeva zeci de lopetzi fulgerau des in lumina lunii. CAMILAR N. I 382. Sa numi dai prea des calciie. CARAGIALE O. III 57. Tare bade ne iubim Dar prea rar ne intilnim. SHi zau des neam intilni Dushmanele de nar fi! JARNÍKBIRSEANU D. 68. 2. (Rar; despre mishcari care se repeta) Repede iute grabit. Respiratzia grea trezita acra calda shi deasa a multzimii dospita in fumul de tzigari... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA S. 131. Mersera cu un pas des. NEGRUZZI S. I 120. ◊ (Adverbial) Am stat la roata morii SHi roata umbla des SHi roata morii cinta Cuvinte cuntzeles. COSHBUC P. I 60.

DES¹ deása (deshi dése) 1) (despre corpuri compuse din elemente de acelashi fel) Care are partzile componente foarte apropiate unul de altul. Padure deasa. Pieptene ~. 2) (despre multzimi populatzii) Care este numeros intrun spatziu restrans. 3) (despre tzesaturi) Care este tzesut strans. 4) (despre fapte fenomene actziuni) Care se repeta de mai multe ori la intervale mici de timp. Respiratzie deasa. 5) (despre ploaie ceatza etc.) Care se caracterizeaza printrun inalt grad de concentratzie; care este foarte compact; dens. 6) shi adverbial(despre mishcari care se repeta) Care vadeshte iutzeala. /<lat. densus

DES² adv. 1) In repetate randuri; de multe ori; deseori; adesea. 2) La distantze mici. /<lat. densus

des a. 1. compus din partzi tare apropiate unele de altele: iarba deasa pomi deshi; 2. numeros: populatziune deasa. [Lat. DENSUS]. ║ adv. 1. la distantze mici: el scrie des; 2. adesea: vine des la noi.

3) des deása adj. pl. deshĭ dese (lat. dênsus vfr. dasýs). Dens çompact compus din elemente apropiate unele de altele (in opoz. cu rar): negura ĭarba padure perie deasa; par peptene des. Numeros: populatziune deasa. Adv. Adese orĭ deseorĭ de multe orĭ: el vine des pe la noĭ.

des adj. m. pl. deshi; f. deása pl. dése

des adj. m. pl. deshi; f. sg. deása pl. dése

DES adj. adv. 1. adj. v. compact. 2. adj. v. apropiat. 3. adj. batut. (TZesatura ~.) 4. adj. v. bogat. 5. adj. v. adanc. 6. adj. frecvent repetat. (Vizite ~.) 7. adv. v. adesea. 8. adj. adv. grabit iute rapid. (Respiratzie ~; respira ~.)

DES adj. adv. 1. adj. compact strins. (Mergeau in rinduri ~.) 2. adj. apropiat. (Plasa cu ochiuri ~.) 3. adj. batut. (TZesatura ~.) 4. adj. bogat imbelshugat involt. (Cu parul ~.) 5. adj. adinc compact dens greu gros. (Ceatza ~.) 6. adj. frecvent repetat. (Vizite ~.) 7. adv. adesea adeseori deseori frecvent. (Mergea ~ pe la el.) 8. adj. adv. grabit iute rapid. (Respiratzie ~; respira ~.)

Des ≠ rar

des (deása) adj. 1. Dens strins compact. 2. (Adv.) Adesea frecvent. Mr. ndes megl. des. Lat. densus (Pushcariu 504; CandreaDens. 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf. it. sp. port. (denso) fr. (dense). Cele doua sensuri ale cuvintului rom. apar shi in lat. spissus › it. spesso fr. épais. Este dublet al lui dens der. densitate s. f. Der. ades (var. adesea) adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori adv. (frecvent de multe ori); desime s. f. (densitate; concentratzie); desish s. n. (inv. densitate; padure foarte deasa); deset s. n. (concentratzie) cuvint ce pare inventat de Coshbuc. Cf. indesa.

JOSQUIN DES PRES [ʒoskẽ de pre] (c. 14401521) compozitor francez. Maestru al contrapunctului al polifoniei shi al stilului coral „a capella” prerenascentist. Creatzia sa cuprinde mise motete („Ave Maria” „Stabat mater”) imnuri psalmi numeroase lucrari profane.

REVUE DES ÉTUDES SUDEST EUROPÉENNES [revü dez etüd südest öropeén] revista editata de Institutul de Studii SudEst Europene al Academiei Romane. Apare la Bucureshti de patru ori pe an incepand cu 1963. Este succesoarea publicatziei „Revue Historique du SudEst Europeén”.