RÉPEDE repezi adj. adv. I. Adj. 1. (Despre mishcari) Care se produce fara intarziere; iute rapid; (despre lucruri in mishcare) care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picaturi stropi etc.) care cade iute succedanduse rapid. ♦ (Despre timp) Care trece (pentru cineva) cu repeziciune. ♦ (Despre oameni shi manifestarile lor) Iute in mishcari ager sprinten vioi; grabit repezit pripit. ◊ Loc. adv. Cu pashi repezi = grabnic in ritm rapid. ♦ (Substantivat f.) Gandacel de culoare aramie verdedeschis pe spate cu puncte albe pe fiecare elitra (Cicindela campestris). 2. (Despre ploaie vant etc.) Intens puternic (shi de scurta durata). 3. (Despre dealuri planuri etc.) Foarte inclinat piezish in panta abrupt. 4. (Despre drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp. II. Adv. 1. Iute cu zor in graba. ♦ Indata imediat; deodata brusc. ◊ Expr. Repederepejor = indata fara intarziere. 2. Devreme de timpuriu; prea curand. Lat. rapidus rapide.

repede [At: PSALT. 89 / V: (inv) rap~ rapide / Pl: ~ezi (ivr ) ~ / E: ml rapidus rapide] 1 av (Ioc incet domol) Cu graba Si: iute rapid. 2 av (Ioc rar) Cu mishcari rapide shi dese. 3 av Fara intarziere Si: brusc (2) deodata (2) imediat. 4 av (Ie) A o lua ~ A se grabi intro actziune fara a judeca rezultatele Si: a se pripi. 5 av (Ie) A lua (pe cineva) ~ sau cu ~a A lua (pe cineva) pe nepregatite prin surprindere. 6 av (Ie) ~repejor Fara intarziere Si: indata. 7 av (Rar) Cu ushurintza Si: fara efort. 8 av Curand (10). 9 a (D. mishcari) Iute. 10 a (D. lucruri in mishcare) Care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala. 11 a (Ioc rar) Care se succeda se desfashoara intrun ritm rapid. 12 a (D. ape) Care curge sau care se mishca cu repeziciune. 13 a (D. timp) Care trece cu repeziciune. 14 a (Rar; d. expuneri descrieri etc.) Succint. 15 a (D. fiintze sau manifestarile lor) Ager (1). 16 a (D. fiintze sau manifestarile lor) Grabit 17 a (Ilav) Cu pashi ~ezi In ritm rapid Si: (nob) grabnic (7). 18 a (D. agentzi fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult. 19 a (Prc; d. picaturi stropi etc.) Care cade iute succedanduse rapid. 20 a (D. dealuri pante planuri inclinate etc.) Abrupt (1). 21 a (D. drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp fara ocol. 22 sf (Ivr) Curgere mishcare rapida. 23 sf (Ent) Insecta de culoare aramie verdedeschis pe spate cu puncte albe pe fiecare elitra shi care fuge foarte iute Si: (reg) masurator tartaritza (Cincindela campestris).

RÉPEDE repezi adj. adv. I. Adj. 1. (Despre mishcari) Care se produce fara intarziere; iute rapid; (despre lucruri in mishcare) care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picaturi stropi etc.) care cade iute succedanduse rapid. ♦ (Despre timp) Care trece cu repeziciune. ♦ (Despre oameni shi manifestarile lor) Iute in mishcari ager sprinten vioi; grabit repezit pripit. ◊ Loc. adv. Cu pashi repezi = grabnic in ritm rapid. ♦ (Substantivat f.) Gandacel de culoare aramie verdedeschis pe spate cu puncte albe pe fiecare elitra (Cicindela campestris). 2. (Despre agentzi fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult; care trece iute. 3. (Despre dealuri planuri etc.) Foarte inclinat piezish in panta abrupt. 4. (Despre drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp. II. Adv. 1. Iute cu zor in graba. ♦ Indata imediat; deodata brusc. ◊ Expr. Repederepejor = indata fara intarziere. 2. Devreme de timpuriu; prea curand. Lat. rapidus rapide.

RÉPEDE² repezi adj. (In opozitzie cu incet lin) 1. (Despre mishcari) Iute rapid; (despre lucruri in mishcare) care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala. Omenirea merge intrun progres continuu a carui mishcare e cu atit mai repede cu cit mai mult inainteaza. BALCESCU O. II 10. ♦ (Despre timp) Care trece cu repeziciune. Anii mei repezi viatzami traita Le vaz gramada in urmami stind. HELIADE O. I 78. ♦ (Despre fiintze sau unele partzi ale corpului lor) Care se mishca sau se poate mishca cu rapiditate; iute ager sprinten. Degetele repezi poarta acul fin. EMINESCU O. IV 364. Caii repezi ageri cu coame rasfirate Cu narile aprinse cu gurile spumate... La sunete de lupta pe cimp ishi luau zborul. ALEXANDRESCU M. 30. ♦ (Despre manifestari ale omului) Grabit pripit repezit. Ma gindeam la... baiatul plin de avint cu gesturile foarte repezi shi nervoase. SADOVEANU O. VIII 17. ◊ Loc. adv. Cu pashi repezi = grabnic in ritm rapid. Industria constructziilor mecanice sa dezvoltat cu pashi foarte repezi. SAHIA U.R.S.S. 90. ♦ (Despre ape curgatoare) Care curge cu repeziciune. In vaduri ape repezi curg SHi vuiet dau in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. COSHBUC P. I 191. Piraie repezi sazvirl cu vuiet in Bistritza. VLAHUTZA O. A. 417. ♦ (Despre picaturi stropi etc.) Care cade iute succedinduse rapid. Ploaia caden repezi picuri. COSHBUC P. I 119. Caii alearga indemnatzi de tzipetele vizitiului speriatzi de rapaitul stropilor cari cad repezi shi grei k o grindina de gloantze. VLAHUTZA R. P. 61. 2. (Despre agentzi fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult care trece iute. Pe aicea nu umbla niciodata ciobanii fiind un loc primejdios la vreme de ploi repezi cad risipituri din paretzi shi omoara oile. SADOVEANU F. J. 371. Supararile iubirii Sint k ploile cu soare: Repezi dar cu cit mai repezi Cu atit mai trecatoare. TOPIRCEANU B. 56. 3. (Despre dealuri pante sau planuri inclinate) Abrupt piezish povirnit in panta. Albia ingusta intro parte se inaltza drept pe linga manastire se ridica intro coama repede. SADOVEANU O. VII 204. Acoperishul de shindrila destul de repede cazind pe strashini in chip de coada de rindunica e strabatut cam in dreptul tinzii de un soi de foishor. CALINESCU I. C. 46. 4. (Despre drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp. Ishi chibzuia drumurile cele mai scurte shi repezi. C. PETRESCU A. R. 10.

RÉPEDE² ~zi adj. 1) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care vadeshte repeziciune; iute. Gesturi ~zi. 2) (despre ape curgatoare) Care curge cu repeziciune. Fluviu ~. 3) (despre timp) Care trece cu rapiditate. Ani ~zi. 4) (despre precipitatzii atmosferice) Care sunt intense shi de scurta durata. Ploaie ~. 5) (despre forme de relief) Care este foarte inclinat; cu unghi mare de inclinatzie. Povarnish ~. 6) (despre mishcari) Care se face fara intarziere; rapid. /<lat. rapidus rapide

repede a. 1. se zice de o mishcare impetuoasa shi violenta: apa repede; 2. alunecos: loc repede la vale; 3. impetuos: shuvoiu repede. [Lat. RAPIDUS]. ║ adv. foarte iute deodata.

répede V. rapede.

RẮPEDE¹ adj. v. repede³.^[1]

rắpede (est) shi répede (vest) adj. pl. zĭ (lat. rápidus rapede [k limpede d. limpidus] d. rápere a rapi. V. rapesc). Rapid accelerat care merge (fuge curge) ĭute: tren vapor riŭ rapede. Care e facut cu mishcarĭ grabite: mers marsh lucrare rapede. Povirnit care te sileshte sa mergĭ rapede: un loc rapede. Adv. A merge a curge a vorbi a porni rapede. A lua pe cineva rapede al grabi sa faca cum vreĭ tu a nuĭ da timp sa se gindeasca: ĭal incet k dacal ĭeĭ rapede se’ncurca. S. m. Trans. (repede). Un fel de buburuz cu cite cincĭ puncte albe pe fiecare elitru (cicindela campestris). V. strepede.

répede¹ adj. m. shi f.; pl. m. shi f. répezi

répede³ s. f. g.d. art. répezii; pl. répezi

répede adj. m. f. répede; pl. m. shi f. répezi

répede (insecta) s. f. pl. répezi

repede

repede zi.

RÉPEDE adj. v. succint sumar.

RÉPEDE adj. adv. s. I. adj. adv. 1. adj. v. sprinten. 2. adj. v. iute. 3. adv. v. iute. 4. adv. v. imediat. 5. adv. v. allegro. 6. adv. v. deodata. 7. adj. v. abrupt. II. s. (ENTOM.; Cicindela campestris) (reg.) dragobete masurator tartaritza.

repede adj. v. SUCCINT. SUMAR.

REPEDE adj. adv. s. 1. adj. ager agil istetz iute sprinten vioi (reg.) zburatic. (~ in mishcari.) 2. adv. grabnic iute rapid tare. (Alerga cind mai ~ cind mai incet.) 3. adv. grabnic imediat iute indata rapid urgent (prin Transilv.) pripeshte. (Vino ~ sa vezi!) 4. adv. curind devreme fuga grabnic imediat iute indata neintirziat numaidecit rapid (rar) tudila (pop.) degraba momentan (inv. shi reg.) nepristan numai (reg.) mintenash minteni (inv.) peshin techermecher. (Sa vii ~ inapoi.) 5. adj. grabnic grabit iute intins precipitat rapid repezit zorit (inv. shi pop.) silit silnic (inv.) pripitor. (Un mers ~.) 6. adv. brusc deodata fulgerator instantaneu odata scurt subit (pop.) numai (reg.) tirlamirla. (~ se intoarce spre el shi...) 7. s. (ENTOM.; Cicindela campestris) (reg.) dragobete masurator tirtaritza.

répede adj. 1. Rapid iute. 2. Abrupt piezish. 3. (Adv.) Curind degraba rapid. 4. (S. m.) Insecta (Cicindella campestris). Var. Mold. rapede. Trans. de V. rapad. Istr. rapede. Lat. rapĭdus (Pushcariu 1455; REW 7054) cf. it. ratto. Schimbarea finalei trebuie sa fie moderna cf. rapad (Todoran Dacor. XI 128) asha k ipoteza unui lat. *rapĭdis (Pushcariu) nu pare necesara; cf. limpede. Sensul 2 ar putea fi rezultatul unei contaminari cu lat. rῑpĭdus „abrupt” de unde it. ripido shi probabil fr. raide „rigid” < rĭgĭdus. Der. repezi vb. (a arunca a raspindi; a alunga a da afara; a expedia a trimite repede; a pregati in graba; a reprosha a mustra; refl. a se grabi; refl. a se napusti a tabari; refl. a fugi); repezeala s. f. (repeziciune; mustrare cearta); repezit s. m. (grabit; agitat); repezitura s. f. (pornire impuls); repezish s. n. (panta povirnish); repeziciune s. f. (promtitudine); repejune (var. repegiune) s. f. (Mold. repezeala); repejor (var. repegior) adv. (prompt in graba); repega (var. rapaga) vb. (a aluneca a cadea) este cu repezi (› repegiune) in aceeashi relatzie k putregai cu putrezi › putregiune sau mucegai < mucezi (de la un lat. *rapĭcāre dupa Pushcariu Conv. lit. XXXIX 300; din lat. *rĕpĭcāre < rĕpĕns dupa Giuglea Dacor. IV 381; din lat. *rĕpĭgāre < rĕpĕre dupa Buescu R. Études roum. III 168; legatura cu mag. repegetni „a se crapa” sugerata de Scriban nu e posibila); rapag s. n. (Banat alunecush patinoar); repegush (var. rapagush) s. n. (lunecush; povirnish); repezina s. f. (abis tau repezish) cf. Densusianu Rom. XXXVIII 73. Din rom. provine sas. repezin vb.

BIS DAT QUI CITO DAT (lat.) cine da repede da indoit Publius Syrus „Sententiae” 8. V. shi La façon de donner vaut mieux que ce qu’on donne.

NIHIL EST ANNI VELOCIUS (lat.) nimic nu trece mai iute k anii Ovidiu „Metamorphoseon libri” X 250. V. shi Eheu! Fugaces... labuntur anni.

REPEDEA s. f. (La pl.) Grup de insecte coleoptere cu corpul zvelt cu picioare puternice foarte lungi shi subtziri adaptate pentru alergat (familia Cicindelide). Au zbor foarte rapid dar scurt de unde le vine shi numele. Au culori metalice stralucitoare shi de obicei prezinta pete sau benzi albe pe elitre. Atat adultzii cat shi larvele se hranesc cu insecte fiind folositoare pentru combaterea daunatorilor agriculturii. Cele mai comune specii sunt repedea de camp (Cicindela campestris) shi repedeaua de munte (C. silvicola).