RÉPEDE² repezi adj. (In opozitzie cu incet lin) 1. (Despre mishcari) Iute rapid; (despre lucruri in mishcare) care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala. Omenirea merge intrun progres continuu a carui mishcare e cu atit mai repede cu cit mai mult inainteaza. BALCESCU O. II 10. ♦ (Despre timp) Care trece cu repeziciune. Anii mei repezi viatzami traita Le vaz gramada in urmami stind. HELIADE O. I 78. ♦ (Despre fiintze sau unele partzi ale corpului lor) Care se mishca sau se poate mishca cu rapiditate; iute ager sprinten. Degetele repezi poarta acul fin. EMINESCU O. IV 364. Caii repezi ageri cu coame rasfirate Cu narile aprinse cu gurile spumate... La sunete de lupta pe cimp ishi luau zborul. ALEXANDRESCU M. 30. ♦ (Despre manifestari ale omului) Grabit pripit repezit. Ma gindeam la... baiatul plin de avint cu gesturile foarte repezi shi nervoase. SADOVEANU O. VIII 17. ◊ Loc. adv. Cu pashi repezi = grabnic in ritm rapid. Industria constructziilor mecanice sa dezvoltat cu pashi foarte repezi. SAHIA U.R.S.S. 90. ♦ (Despre ape curgatoare) Care curge cu repeziciune. In vaduri ape repezi curg SHi vuiet dau in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. COSHBUC P. I 191. Piraie repezi sazvirl cu vuiet in Bistritza. VLAHUTZA O. A. 417. ♦ (Despre picaturi stropi etc.) Care cade iute succedinduse rapid. Ploaia caden repezi picuri. COSHBUC P. I 119. Caii alearga indemnatzi de tzipetele vizitiului speriatzi de rapaitul stropilor cari cad repezi shi grei k o grindina de gloantze. VLAHUTZA R. P. 61. 2. (Despre agentzi fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult care trece iute. Pe aicea nu umbla niciodata ciobanii fiind un loc primejdios la vreme de ploi repezi cad risipituri din paretzi shi omoara oile. SADOVEANU F. J. 371. Supararile iubirii Sint k ploile cu soare: Repezi dar cu cit mai repezi Cu atit mai trecatoare. TOPIRCEANU B. 56. 3. (Despre dealuri pante sau planuri inclinate) Abrupt piezish povirnit in panta. Albia ingusta intro parte se inaltza drept pe linga manastire se ridica intro coama repede. SADOVEANU O. VII 204. Acoperishul de shindrila destul de repede cazind pe strashini in chip de coada de rindunica e strabatut cam in dreptul tinzii de un soi de foishor. CALINESCU I. C. 46. 4. (Despre drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp. Ishi chibzuia drumurile cele mai scurte shi repezi. C. PETRESCU A. R. 10.