DES² DEÁSA deshi se adj. (In opozitzie cu rar) I. (In sens material) 1. (Despre colectivitatzi multzimi sau corpuri compuse din unitatzi identice) Cu elementele cu partzile componente apropiate cu intervale foarte mici sau cu foarte putzine goluri intre partzi. V. ingramadit inghesuit. Drumul se intindea neted scoborind prin mijlocul padurii care incepea sa se arate mai deasa mai batrina. GIRLEANU L. 29. De la girlan pilcuri dese Zgomotoshi copiii vin. COSHBUC P. I 47. In mijlocul unui codru inalt shi des k peria era tainuit un castel vechi. VLAHUTZA O. A. 215. Cinepa frumoasa shi deasa cum i peria. CREANGA A. 49. Idol tu! rapire mintzii! cu ochi mari shi parul des! EMINESCU O. I 80. ♦ (Despre tzesaturi) TZesut strins batut. (Poetic) O pinza deasa de ploaie se ashterne... peste TZara Birsei. BOGZA C. O. 206. 2. (Despre partzile componente ale unei colectivitatzi sau unitatzi) Strins ashezat unul linga altul sau foarte aproape unul de altul. Din ferestrele cu zabrele dese... coconii shi argatzimea impushcara in tatari. GALACTION O. I 53. Sub boltzi incenushate paiajenul ishi tzese Dantela lui subtzire din fire lungi shi dese. MACEDONSKI O. I 23. 3. (Despre ploaie ceatza umbra etc.) Compact dens de nepatruns. Cazu o ceatza deasa shi cenushie intunecind cimpia shi vederea. PREDA I. 35. Era o ploaie cu totul alta decit in valea Siretului. Cenushie marunta shi deasa. SADOVEANU Z. C. 189. Un foc... facea k intunecimea de primprejur sa para mai deasa. MACEDONSKI O. III 11. Din umbra deasa ce doarmentre canaluri... O tainicaarmonie pluteshte peste valuri. ALECSANDRI P. I 155. II. (In sens temporal) 1. (Despre intimplari fenomene sau actziuni) Care se repeta de (mai) multe ori la intervale mici de timp urmind mereu unul dupa altul; repetat frecvent. Erau necesare mai dese destinderi de nervi. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 50. Se auzira ropote dese k o fuga cadentzata. SAHIA N. 37. Chiar daca deasa citire a cartzii tale ar aprinde in mine un asemenea dor semetz nevoia ar cere k sal potolesc indata. ODOBESCU S. III 13. Incepu rar shi cu dese pauze. NEGRUZZI S. I 8. ♦ (Adverbial) a) De multe ori in repetate rinduri. SHi firul tau se rupe des Caci ginduri te framinta. COSHBUC P. I 192. La geamul tau ce stralucea Privii atit de des. EMINESCU O. I 191. b) La mici intervale de timp. Cele citeva zeci de lopetzi fulgerau des in lumina lunii. CAMILAR N. I 382. Sa numi dai prea des calciie. CARAGIALE O. III 57. Tare bade ne iubim Dar prea rar ne intilnim. SHi zau des neam intilni Dushmanele de nar fi! JARNÍKBIRSEANU D. 68. 2. (Rar; despre mishcari care se repeta) Repede iute grabit. Respiratzia grea trezita acra calda shi deasa a multzimii dospita in fumul de tzigari... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA S. 131. Mersera cu un pas des. NEGRUZZI S. I 120. ◊ (Adverbial) Am stat la roata morii SHi roata umbla des SHi roata morii cinta Cuvinte cuntzeles. COSHBUC P. I 60.