16 definitzii pentru deranja
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DERANJÁ deranjez vb. I. Tranz. 1. A strica randuiala ordinea unor obiecte; a ravashi a rascoli. ◊ Expr. Ashi deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. Fig. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva a stanjeni a stingheri a incomoda pe cineva. ♦ Refl. (In formule de politetze sau ir.) A se obosi sa faca ceva. Nu va deranjatzi. Din fr. déranger. modificata
deranjá [At: CAZIMIR GR. 95 / Pzi: ~jéz / E: fr déranger] 1 vt A strica randuiala ordinea unor obiecte. 2 vt A tulbura bunul mers al unei mashini al unei instalatzii etc. Si: a strica. 3 vt (Ie) Ashi ~ stomacul A avea o indigestie. 4 vt (Fig) A tulbura linishtea sau activitatea cuiva. 5 vt (Fig) A incomoda a stanjeni pe cineva. 6 vt A determina pe cineva sashi schimbe locul pentru a face loc de trecere (cuiva). 7 vr A se ridica spre a face loc unei alte persoane. 8 vr A se opri din activitate. 9 vr (Irn sau in formule de politetze) A se osteni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DERANJÁ deranjez vb. I. Tranz. 1. A strica randuiala ordinea unor obiecte; a ravashi a rascoli. ◊ Expr. Ashi deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. Fig. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva a stanjeni a stingheri a incomoda pe cineva. ♦ Refl. (In formule de politetze sau ir.) A se osteni. Din fr. déranger.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DERANJÁ deranjez vb. I. Tranz. 1. A strica ordinea rinduiala unor obiecte lucruri etc.; a ravashi a rascoli. Cu zugravitul peretzilor am deranjat toata casa. ♦ (Familiar in expr.) Ashi deranja stomacul = a capata o indigestie ashi strica stomacul a avea diaree. 2. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva; a stinjeni a stingheri a incomoda. Nu deranjam pe nimeni... E un conac cu peste 20 de camere. CAMIL PETRESCU T. II 124. Nu miar fi placut sa deranjez lumea pe simple presupuneri. C. PETRESCU R. DR. 85. Bogoiu e mereu aici sa mio aminteasca... SHi te deranjeaza? SEBASTIAN T. 76. ♦ Refl. (Mai ales in formule de politetze) A se osteni. Va rog sa nu va deranjatzi. ▭ Cu ocazia asta aduc un fagure de miere pentru musafirii mei. Vai de ce te deranjezi maica Nimfodora? SADOVEANU P. M. 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DERANJÁ vb. I. 1. tr. A ravashi a pune in neoranduiala in dezordine a invalmashi. 2. refl. (Fam.) Ashi strica stomacul; (spec.) a avea diaree. 3. tr. A tulbura a stingheri a incomoda (pe cineva). 4. refl. A se osteni pentru cineva. [P.i. 36 jeaza ger. jind. / < fr. déranger].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DERANJÁ vb. I. tr. 1. a pune in neoranduiala; a face dezordine. ♦ (fam.) ashi ~ stomacul = a face indigestie. 2. (fig.) a tulbura a stingheri a jena a incomoda (pe cineva). II. tr. refl. a (se) deregla a (se) defecta. III. refl. a se osteni pentru cineva. (< fr. déranger)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A DERANJÁ ~éz tranz. 1) (lucruri incaperi etc.) A supune unui deranj unei dezordini. 2) (persoane) A face sa se deranjeze. /<fr. déranger
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DERANJÁ ma ~éz intranz. 1) (in formule de politetze) A depune eforturi; a se obosi; a se stradui. 2) Ashi tulbura linishtea sau activitatea. 3) fig. A avea diaree. /<fr. déranger
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
deranjà a. 1. a muta din loc; 2. a turbura mersul functzionarea unei mashini; 3. fig. a intrerupe pe cineva in ocupatziunile sale.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*deranjéz v. tr. (fr. déranger d. rang rang. V. aranjez). Rascolesc Pun in dezordine: a deranja cartzile in biblioteca. Nelinishtesc turbur mersu (functzionarea): a deranja o mashina. Fig. Alterez darapan stric: a deranja sanatatea. Turbur nelinishtesc intrerup de la ocupatziunĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
deranjá (a ~) vb. ind. prez. 3 deranjeáza 1 pl. deranjắm; conj. prez. 3 sa deranjéze; ger. deranjand
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
deranjá vb. ind. prez. 1 sg. deranjéz 3 sg. shi pl. deranjeáza 1 pl. deranjam; conj. prez. 3 sg. shi pl. deranjéze; ger. deranjand
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
deranja (ind. prez. 3 sg. shi pl. deranjeaza 1 pl. deranjam ger. deranjind)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DERANJÁ vb. 1. a rascoli a ravashi a zapaci (reg.) a rantui a rostopoli. (De ce miai ~ hartiile?) 2. a strica. (Sa numi ~ pieptanatura.) 3. v. defecta. 4. a incomoda a incurca a jena a stingheri a stanjeni a supara a tulbura (livr.) a conturba a importuna a inoportuna (rar) a sinchisi (pop.) a zaticni (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a sminti. (Te rog sa nul ~ de la lucru; sa nu fie ~ de nimeni.) 5. a perturba a tulbura. (A ~ linishtea cuiva.) 6. v. strica. 7. a se obosi a se osteni. (Nu era cazul sa te ~ pana la mine.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DERANJA vb. 1. a rascoli a ravashi a zapaci (reg.) a rantui a rostopoli. (De ce miai ~ hirtiile?) 2. a strica. (Sa numi ~ pieptanatura.) 3. a (se) defecta a (se) deregla a (se) strica (rar) a (se) detraca. (Sa ~ un sistem tehnic.) 4. a incomoda a incurca a jena a stingheri a stinjeni a supara a tulbura (livr.) a conturba a importuna (rar) a sinchisi (pop.) a zaticni (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a sminti. (Te rog sa nul ~ de la lucru; sa nu fie ~ de nimeni.) 5. a perturba a tulbura. (A ~ linishtea cuiva.) 6. (MED.) a i se strica. (I sa ~ stomacul.) 7. a se obosi a se osteni. (Nu era cazul sa te ~ pina la mine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
deranjá (deranjéz deranját) vb. A deranja a importuna. Fr. déranger. Der. deranj s. n. deverbal k dejun de la déjeuner denuntz de la dénoncer; deranjament s. n.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT203) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
deranja, deranjezverb
- 1. A strica randuiala ordinea unor obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: rascoli ravashi invalmashi
- Cu zugravitul peretzilor am deranjat toata casa. DLRLC
- Ashi deranja stomacul = a avea o indigestie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
- 2. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva a stanjeni a stingheri a incomoda pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Nu deranjam pe nimeni... E un conac cu peste 20 de camere. CAMIL PETRESCU T. II 124. DLRLC
- Nu miar fi placut sa deranjez lumea pe simple presupuneri. C. PETRESCU R. DR. 85. DLRLC
- Bogoiu e mereu aici sa mio aminteasca... – SHi te deranjeaza? SEBASTIAN T. 76. DLRLC
- 2.1. (In formule de politetze sau ironic) A se obosi sa faca ceva. DEX '09 DLRLC DN
- Va rog sa nu va deranjatzi. DLRLC
- Cu ocazia asta aduc un fagure de miere pentru musafirii mei. – Vai de ce te deranjezi maica Nimfodora? SADOVEANU P. M. 60. DLRLC
-
-
etimologie:
- déranger DEX '09 DEX '98 DN