DERANJÁ deranjez vb. I. Tranz. 1. A strica randuiala ordinea unor obiecte; a ravashi a rascoli. ◊ Expr. Ashi deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. Fig. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva a stanjeni a stingheri a incomoda pe cineva. ♦ Refl. (In formule de politetze sau ir.) A se obosi sa faca ceva. Nu va deranjatzi. Din fr. déranger. modificata

deranjá [At: CAZIMIR GR. 95 / Pzi: ~jéz / E: fr déranger] 1 vt A strica randuiala ordinea unor obiecte. 2 vt A tulbura bunul mers al unei mashini al unei instalatzii etc. Si: a strica. 3 vt (Ie) Ashi ~ stomacul A avea o indigestie. 4 vt (Fig) A tulbura linishtea sau activitatea cuiva. 5 vt (Fig) A incomoda a stanjeni pe cineva. 6 vt A determina pe cineva sashi schimbe locul pentru a face loc de trecere (cuiva). 7 vr A se ridica spre a face loc unei alte persoane. 8 vr A se opri din activitate. 9 vr (Irn sau in formule de politetze) A se osteni.

DERANJÁ deranjez vb. I. Tranz. 1. A strica randuiala ordinea unor obiecte; a ravashi a rascoli. ◊ Expr. Ashi deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. Fig. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva a stanjeni a stingheri a incomoda pe cineva. ♦ Refl. (In formule de politetze sau ir.) A se osteni. Din fr. déranger.

DERANJÁ deranjez vb. I. Tranz. 1. A strica ordinea rinduiala unor obiecte lucruri etc.; a ravashi a rascoli. Cu zugravitul peretzilor am deranjat toata casa. ♦ (Familiar in expr.) Ashi deranja stomacul = a capata o indigestie ashi strica stomacul a avea diaree. 2. A tulbura linishtea sau activitatea cuiva; a stinjeni a stingheri a incomoda. Nu deranjam pe nimeni... E un conac cu peste 20 de camere. CAMIL PETRESCU T. II 124. Nu miar fi placut sa deranjez lumea pe simple presupuneri. C. PETRESCU R. DR. 85. Bogoiu e mereu aici sa mio aminteasca... SHi te deranjeaza? SEBASTIAN T. 76. ♦ Refl. (Mai ales in formule de politetze) A se osteni. Va rog sa nu va deranjatzi. ▭ Cu ocazia asta aduc un fagure de miere pentru musafirii mei. Vai de ce te deranjezi maica Nimfodora? SADOVEANU P. M. 60.

DERANJÁ vb. I. 1. tr. A ravashi a pune in neoranduiala in dezordine a invalmashi. 2. refl. (Fam.) Ashi strica stomacul; (spec.) a avea diaree. 3. tr. A tulbura a stingheri a incomoda (pe cineva). 4. refl. A se osteni pentru cineva. [P.i. 36 jeaza ger. jind. / < fr. déranger].

DERANJÁ vb. I. tr. 1. a pune in neoranduiala; a face dezordine. ♦ (fam.) ashi ~ stomacul = a face indigestie. 2. (fig.) a tulbura a stingheri a jena a incomoda (pe cineva). II. tr. refl. a (se) deregla a (se) defecta. III. refl. a se osteni pentru cineva. (< fr. déranger)

A DERANJÁ ~éz tranz. 1) (lucruri incaperi etc.) A supune unui deranj unei dezordini. 2) (persoane) A face sa se deranjeze. /<fr. déranger

A SE DERANJÁ ma ~éz intranz. 1) (in formule de politetze) A depune eforturi; a se obosi; a se stradui. 2) Ashi tulbura linishtea sau activitatea. 3) fig. A avea diaree. /<fr. déranger

deranjà a. 1. a muta din loc; 2. a turbura mersul functzionarea unei mashini; 3. fig. a intrerupe pe cineva in ocupatziunile sale.

*deranjéz v. tr. (fr. déranger d. rang rang. V. aranjez). Rascolesc Pun in dezordine: a deranja cartzile in biblioteca. Nelinishtesc turbur mersu (functzionarea): a deranja o mashina. Fig. Alterez darapan stric: a deranja sanatatea. Turbur nelinishtesc intrerup de la ocupatziunĭ.

deranjá (a ~) vb. ind. prez. 3 deranjeáza 1 pl. deranjắm; conj. prez. 3 sa deranjéze; ger. deranjand

deranjá vb. ind. prez. 1 sg. deranjéz 3 sg. shi pl. deranjeáza 1 pl. deranjam; conj. prez. 3 sg. shi pl. deranjéze; ger. deranjand

deranja (ind. prez. 3 sg. shi pl. deranjeaza 1 pl. deranjam ger. deranjind)

DERANJÁ vb. 1. a rascoli a ravashi a zapaci (reg.) a rantui a rostopoli. (De ce miai ~ hartiile?) 2. a strica. (Sa numi ~ pieptanatura.) 3. v. defecta. 4. a incomoda a incurca a jena a stingheri a stanjeni a supara a tulbura (livr.) a conturba a importuna a inoportuna (rar) a sinchisi (pop.) a zaticni (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a sminti. (Te rog sa nul ~ de la lucru; sa nu fie ~ de nimeni.) 5. a perturba a tulbura. (A ~ linishtea cuiva.) 6. v. strica. 7. a se obosi a se osteni. (Nu era cazul sa te ~ pana la mine.)

DERANJA vb. 1. a rascoli a ravashi a zapaci (reg.) a rantui a rostopoli. (De ce miai ~ hirtiile?) 2. a strica. (Sa numi ~ pieptanatura.) 3. a (se) defecta a (se) deregla a (se) strica (rar) a (se) detraca. (Sa ~ un sistem tehnic.) 4. a incomoda a incurca a jena a stingheri a stinjeni a supara a tulbura (livr.) a conturba a importuna (rar) a sinchisi (pop.) a zaticni (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a sminti. (Te rog sa nul ~ de la lucru; sa nu fie ~ de nimeni.) 5. a perturba a tulbura. (A ~ linishtea cuiva.) 6. (MED.) a i se strica. (I sa ~ stomacul.) 7. a se obosi a se osteni. (Nu era cazul sa te ~ pina la mine.)

deranjá (deranjéz deranját) vb. A deranja a importuna. Fr. déranger. Der. deranj s. n. deverbal k dejun de la déjeuner denuntz de la dénoncer; deranjament s. n.