cetluí [At: DOSOFTEI V. S. 119 / V: ceat~ cehl~ celhuí cezl~ / Pzi: ~iésc / E: mg csatolni] (Reg) 1 vt A lega foarte strans sau strangand succesiv o sarcina cu ceatlaul sau cu o funie. 2 vt A lega fedelesh. 3 vt (Spc) A strange cashul in storcatoare cu ceatlaul k sa se scurga zerul din el. 4 vt (Inv) A pune pe capul cuiva instrumentul de tortura numit ceatlau. 5 vt (Asr) A lega capul strans cu un shervet atunci cand doare. 67 vr (Pan) A se tunde sau a se rade imprejurul capului. 8 vt (Pex) A bate zdravan. 9 vt A cazni.

CETLUÍ cetluiesc vb. IV. _ Tran z. 1. A lega strins a lega fedelesh a fereca. Dar pe coasta muntelui Armata poporului Strajerii dreptatzilor Umblan calea hotzilor. SHi mii cetluiesc in fiare SHii ashaza sub zavoare. DESHLIU N. 28. Il cetluisera shil scrijelasera nishte sotzi ai sai lepadindul subt o laitza la han. SADOVEANU F. J. 411. Pe baditza Vasile il prinsese la oaste cu arcanul il cetluiau acum zdravan shil puneau in citushi. CREANGA A. 8. ◊ Fig. Roibul lui... cetluit in pulpe vinjoase de otzel zbura salbatec. SANDUALDEA U. P. 16. ◊ (Poetic) Gindurilen munca Bat shi rup zagazul pacii shi din matca lor sarunca Toate lacomensetate da ieshi din haos clare Ferecaten cetluita versurilor incleshtare. VLAHUTZA P. 84. 2. A bate. Totzi trezitzi pun pe el mina unul leaga altul tzine Unul tzasala oleaca cetluindul colea bine: EMINESCU L. P. 127.

CETLUÍ cetluiesc vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A lega strans a lega fedelesh. 2. A bate. Magh. csatolni.

A CETLUÍ ~iésc tranz. 1) A lega strans. 2) pop. A bate tare (cu ceatlaul); a zdrobi in batai; a ciomagi; a imblati; a melestui. /<ung. csatolni

A SE CETLUÍ ma ~iésc intranz. A face (concomitent) schimb de batai (cu cineva). /<ung. csatolni

CETLUI vb. (Mold.) 1. A lega strins. Fura ... cetluitzi cu virteaje. DOSOFTEI VS. Cu mladitzele vitzei shi cu circeaiele mladitzelor tare era cezluit. CI 100. 2. A stringe capul cuiva cu instrumentul de tortura numit c e a t l a u. Iau ars imprejurul capului de le au pirjolit parul cu un hier inhier bintat.; care semn traieshte shi pina astazi in tzeara Moldovei shi la Maramorush de sa cehluiesc prejur cap. URECHE. Muncindui in tot fealiul pe carbuni i punea le cetluie capetele. PSEUDOCOSTIN 21^r; cf. NECULCE apud TEW. ♦ A tunde. Cehlui. NCCD (gl.). ♦ A tortura. SHil pugorira ... de pe cruce del cetluira. DOSOFTEI VS. Variante: cehlui (URECHE; NCCD). gl. cezlui (CI 100). Etimologie: magh. csatolni. Vezi si cetluilura.

cetluì v. Mold. 1. a strange cu ajutorul unui ceatlau: a incarcat carul sdravan shi l’a cetluit bine GR.; 2. a lega tzeapan: il cetluitzi shil aruncatzi in beciuri AL.

cetluĭésc v. tr. (d. ceatlaŭ). Leg tzeapan caru punind shi funiĭ pe deasupra shi stringind funia c’un ceatlaŭ. Aplic cuĭva loviturĭ de ceatlaŭ.

cetluí (a ~) (reg.) (cetlu) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cetluiésc imperf. 3 sg. cetluiá; conj. prez. 3 sa cetluiásca

cetluí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cetluiésc imperf. 3 sg. cetluiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. cetluiásca

cetluesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.

CETLUÍ vb. (Transilv.) a tecarui. (A ~ un obiect.)

CETLUÍ vb. v. incorda.

CETLUI vb. (Transilv.) a tecarui. (A ~ un obiect.)

cetlui vb. v. INCORDA.