CETLUI vb. (Mold.) 1. A lega strins. Fura ... cetluitzi cu virteaje. DOSOFTEI VS. Cu mladitzele vitzei shi cu circeaiele mladitzelor tare era cezluit. CI 100. 2. A stringe capul cuiva cu instrumentul de tortura numit c e a t l a u. Iau ars imprejurul capului de le au pirjolit parul cu un hier inhier bintat.; care semn traieshte shi pina astazi in tzeara Moldovei shi la Maramorush de sa cehluiesc prejur cap. URECHE. Muncindui in tot fealiul pe carbuni i punea le cetluie capetele. PSEUDOCOSTIN 21^r; cf. NECULCE apud TEW. ♦ A tunde. Cehlui. NCCD (gl.). ♦ A tortura. SHil pugorira ... de pe cruce del cetluira. DOSOFTEI VS. Variante: cehlui (URECHE; NCCD). gl. cezlui (CI 100). Etimologie: magh. csatolni. Vezi si cetluilura.