CARPÍ carpesc vb. IV. Tranz. 1. A petici a repara a coase un obiect rupt sau descusut. ◊ Expr. Cu ochii carpitzi de somn = neputand tzine ochii deschishi din cauza somnului. 2. A repara un obiect spart sau crapat. 3. Fig. A palmui pe cineva. 4. Fig. A nascoci a inventa la repezeala o motivatzie o explicatzie un pretext (nu prea convingator). Din sl. krupiti.

carpí [At: TETRAEV. 213 / Pzi: ~pésc / E: bg кръпити] 1 vt A repara prin coasere sau aplicare a unui petic un obiect rupt sau descusut Si: a carpaci (1) a petici. 2 vi (Ie) A ~ (dea) fuga sau a o ~ de fuga A o rupe la fuga. 3 vt A repara un obiect spart sau crapat Si: (iuz) meremetisi. 4 vt (Fig) A palmui pe cineva. 5 vt (Spc) A semana porumb a doua oara in locurile unde acesta nu a rasarit. 6 vt (Spc) A planta lastari intro vie. 7 vt A lucra ceva superficial cu greutate Si: (inv) a drege a incropi. 8 vt (Ie) Ashi ~ viatza traiul Ashi duce traiul de pe o zi pe alta cu greutate. 9 vt (Nob) A pacali. 10 vt (Fig) A inventa la repezeala o motivatzie o explicatzie un pretext (nu prea convingator). 11 vr (Fig) A se imprumuta cu bani pentru a trece o situatzie dificila. 12 vr (Fig) A se procopsi cu ceva. 13 vr (Reg) A se insanatoshi (dupa boala). 14 vrr (Fig) A se ajuta cu cineva. 15 vr (Mol) A se imbata.

CARPÍ carpesc vb. IV. Tranz. 1. A petici a repara a coase un obiect rupt sau descusut. ◊ Expr. Cu ochii carpitzi de somn = neputandushi tzine ochii deschishi din cauza somnului. 2. A repara un obiect spart sau crapat. 3. Fig. A palmui pe cineva. 4. Fig. A nascoci a inventa la repezeala o motivatzie o explicatzie un pretext (nu prea convingator). Din sl. krupiti.

A CARPÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte haine incaltzaminte etc.) A repara prin aplicarea unor carpeli; a carpaci; a petici. ◊ Cu ochii ~itzi de somn cu ochii semideschishi din cauza somnului. 2) fig. pop. A lovi cu mana. 3) (minciuni) A plasmui la moment. /<sl. krupiti

carpì v. 1. a drege ceva rupt; 2. a astupa crapaturile; 3. fig. noi carpim cerul cu stele EM.; 4. a lucra sau a face rau;. 5 fam. a nascoci: carpeshte la minciuni; 6. a da lovituri cu palma; 7. fam. a se imbata: paremise k se carpeshte moshneagu AL. [Derivat dela. carpa].

CIRPÍ cirpesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la un obiect de imbracaminte rupt sau descusut) A petici a repara a coase. Omul... umbla cu miinile in buzunarul unor pantaloni cu genunchii cirpitzi. DUMITRIU N. 234. Plugarul intrun cojoc cirpit cu cushma impanata de rasuflatori sta in car linga plugul lui de lemn. CAMILAR TEM. 47. SHtii ceam auzit?... Catzi cirpeshti singur ciorapii. SEBASTIAN T. 282. ◊ (Poetic) Voi pierdutzi in ginduri sinte convorbeatzi cu idealuri; Noi cirpim cerul cu stele noi minjim marea cu valuri. EMINESCU O. I 35. ◊ (Cu privire la o persoana) Nevasta ma premeneshte Ma spala shi ma cirpeshte. TEODORESCU P. P. 294. 2. Tranz. (Cu privire la obiecte sparte sau crapate) A drege a repara. Nu mai izbutea sa cirpeasca sticla de lampa. CAMILAR N. I 83. Se lipeau de ferestruici strimbe cirpite cu hirtie... se uitau lunglung la pruncii lasatzi singuri. CAMILAR N. I 67. In casutza babei tot mai lucea o lumina roshiatica prin geamurile cirpite cu hirtie. DUNAREANU N. 22. ◊ Fig. Nu tziai prasit un ban satzi potzi cirpi o nevoie la o vreme grea. VLAHUTZA N. 129. Giudeca tu singura Mariuco dacami mai este iertat a hrani visuri de casatorie... A zice lumea k mam uitat la banii tai pentru k sami cirpesc saracia. ALECSANDRI T. 1579. ◊ Expr. Atzi cirpi viatza (sau traiul) = a trai greu. Vatra in jurul careia shiau cirpit zi cu zi traiul indrugind poveshti shi basme. DELAVRANCEA S. 203. Cu ochii cirpitzi de somn = nemaiputindushi tzine ochii deschishi de somn. Copiii cu ochii cirpitzi de somn se duceau la culcare. PAS Z. IV 28. Ea se sfieshte sai iasa inainte cu ochii cirpitzi de somn. VLAHUTZA O. A. III 125. 3. Tranz. (Cu privire la oameni) A lovi a bate. SHi tu i mai dai shi dreptate in loc so cirpeshti. DUMITRIU B. F. 41. Gradinarul voind sal cirpeasca fu oprit de fata cea mai mica. ISPIRESCU L. 152. ♦ Fig. (Determinat prin «o palma») A trage a da (cuiva) o palma. Sa apropiat de Miai shi ia cirpit o palma peste urechi. PREDA I. 122. 4. Tranz. Fig. A nascoci a inventa. Ajunge in sat la fratesau shi pe loc cirpeshte o minciuna care se potrivea k nuca in parete. CREANGA P. 47. 5. Refl. Fig. A se ajuta ashi implini lipsurile a se alege cu ceva.

cirpésc v. tr. (vsl. krpiti iskrŭpiti sirb. krpiti). Dreg repar (haĭnele incaltzamintele saŭ shi altceva). Fig. Garnisesc decorez: noĭ cirpim ceru cu stele (Em.). Iron. A cirpi cuĭva o palma aĭ trage o palma. Fam. A cirpi o minciuna a spune o minciuna. V. refl. Fam. Ma imbat.

carpí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. carpésc imperf. 3 sg. carpeá; conj. prez. 3 sa carpeásca

carpí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. carpésc imperf. 3 sg. carpeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. carpeásca

CARPÍ vb. 1. v. petici. 2. a coase a prinde a tzese (Transilv.) a shtopoli (Mold.) a tzarai. (Ia ~ ciorapul.) 3. a drege a repara. (~ un obiect spart.)

CARPÍ vb. v. ametzi chercheli da imbata palmui trage turmenta.

CIRPI vb. 1. a cirpaci a petici (rar) a peticari (pop.) a potlogi. (~ o gheata.) 2. a coase a prinde a tzese (Transilv.) a shtopoli (Mold.) a tzirii. (Ia ~ ciorapul.) 3. a drege a repara. (~ un obiect spart.)

cirpi vb. v. AMETZI. CHERCHELI. DA. IMBATA. PALMUI. TRAGE. TURMENTA.

cirpí (pésc carpít) vb. 1. A petici a coase un obiect rupt. 2. A repara a aranja. 3. A acoperi gaurile dintrun perete. 4. A completa puietzii sau rasadurile unei culturi. 5. A mintzi a nascoci lucruri neadevarate. Megl. cripés „(eu) sustzin”. Sl. krŭpiti „a petici” (Cihac II 44; DAR) contaminat cu sl. krĕpiti „a intari” de la krĕpŭ „tare”; cf. bg. kŭrpia sb. krpiti slov. kèrpiti totzi cu sensul de „a petici”. Se confunda actualmente cu cirpi „a bate.” Se confunda actualmente cu cirpi „a bate”. Der. cirpeala s. f. (petic; mijloc resursa; oishte suplimentara pentru plugul cu patru boi) cf. bg. kŭrpel „petic; reparatzie”; cirpitura s. f. (petic cirpeala; minciuna).

cirpí (cirpésc cirpít) vb. A palmui a bate a lovi. Lat. *colapῑre din gr. ϰολαπίζω. Familia lui colaphus bine reprezentata in limbile romanice a disparut din rom. (cf. REW 2034); aceasta pierdere „importanta” dupa Pushcariu Lr. 259 ajunge totala data fiind confuzia acestui unic rezultat rom. cu a cirpi „a petici”; cf. calabr. curpire „a bate a lovi” it. colpire. DAR explica acest cuvint rom. prin asemanarea cu actziunea de a astupa gaurile dintrun perete prin mortarul care se lipeshte cind este aruncat cu putere. Asemanarea cu tzig. kuripen „a lupta” < sp. curar „a lipi” (Claveria 241) pare intimplatoare.

a carpi una expr. a lovi cu palma^[1]

carpi carpesc v t. a palmui