CIRPÍ cirpesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la un obiect de imbracaminte rupt sau descusut) A petici a repara a coase. Omul... umbla cu miinile in buzunarul unor pantaloni cu genunchii cirpitzi. DUMITRIU N. 234. Plugarul intrun cojoc cirpit cu cushma impanata de rasuflatori sta in car linga plugul lui de lemn. CAMILAR TEM. 47. SHtii ceam auzit?... Catzi cirpeshti singur ciorapii. SEBASTIAN T. 282. ◊ (Poetic) Voi pierdutzi in ginduri sinte convorbeatzi cu idealuri; Noi cirpim cerul cu stele noi minjim marea cu valuri. EMINESCU O. I 35. ◊ (Cu privire la o persoana) Nevasta ma premeneshte Ma spala shi ma cirpeshte. TEODORESCU P. P. 294. 2. Tranz. (Cu privire la obiecte sparte sau crapate) A drege a repara. Nu mai izbutea sa cirpeasca sticla de lampa. CAMILAR N. I 83. Se lipeau de ferestruici strimbe cirpite cu hirtie... se uitau lunglung la pruncii lasatzi singuri. CAMILAR N. I 67. In casutza babei tot mai lucea o lumina roshiatica prin geamurile cirpite cu hirtie. DUNAREANU N. 22. ◊ Fig. Nu tziai prasit un ban satzi potzi cirpi o nevoie la o vreme grea. VLAHUTZA N. 129. Giudeca tu singura Mariuco dacami mai este iertat a hrani visuri de casatorie... A zice lumea k mam uitat la banii tai pentru k sami cirpesc saracia. ALECSANDRI T. 1579. ◊ Expr. Atzi cirpi viatza (sau traiul) = a trai greu. Vatra in jurul careia shiau cirpit zi cu zi traiul indrugind poveshti shi basme. DELAVRANCEA S. 203. Cu ochii cirpitzi de somn = nemaiputindushi tzine ochii deschishi de somn. Copiii cu ochii cirpitzi de somn se duceau la culcare. PAS Z. IV 28. Ea se sfieshte sai iasa inainte cu ochii cirpitzi de somn. VLAHUTZA O. A. III 125. 3. Tranz. (Cu privire la oameni) A lovi a bate. SHi tu i mai dai shi dreptate in loc so cirpeshti. DUMITRIU B. F. 41. Gradinarul voind sal cirpeasca fu oprit de fata cea mai mica. ISPIRESCU L. 152. ♦ Fig. (Determinat prin «o palma») A trage a da (cuiva) o palma. Sa apropiat de Miai shi ia cirpit o palma peste urechi. PREDA I. 122. 4. Tranz. Fig. A nascoci a inventa. Ajunge in sat la fratesau shi pe loc cirpeshte o minciuna care se potrivea k nuca in parete. CREANGA P. 47. 5. Refl. Fig. A se ajuta ashi implini lipsurile a se alege cu ceva.