CAINE caini s. m. 1. Animal mamifer carnivor domesticit folosit pentru paza vanatoare etc. (Canis familiaris). ◊ Expr. (Ir.) A trai (sau a se intzelege a se iubi etc.) k cainele cu pisica sau a se manca k cainii se spune despre doua sau mai multe persoane care nu se intzeleg deloc nu se pot suferi se dushmanesc shi se cearta intruna. A taia frunza la caini = a trandavi; a nu avea nicio ocupatzie. A trai k cainele la stana = a trai bine. Nu e nici caine nici ogar = nu are o trasatura distinctiva o situatzie clara. Nui numai un caine scurt de coada = mai e shi altcineva sau altceva de felul celui cu care avem dea face. Viatza de caine = viatza grea plina de lipsuri. (Ir.) Umbla cainii cu covrigi (sau colaci) in coada = e mare belshug. ♦ Epitet dat unui om rau hain. 2. Compuse: (pop.) CaineleMare = numele unei constelatzii boreale (din care face parte shi Sirius); CaineleMic = numele unei constelatzii boreale situata intre Hidra shi Orion; cainedemare = rechin de talie mica de culoare albastracenushie cu cate un spin la aripioarele dorsale (Achanthias vulgaris); cainelebabei = larva unor fluturi de noapte sub forma de vierme mare shi paros cu un carlig chitinos la unul dintre capete. [Var.: (reg.) cane s. m.] Lat. canis.

caine sm [At: MOXA 363/29 / V: (reg) cane^[1] / Pl: ~ni / E: ml canis] 1 Mamifer carnivor din familia canidelor domesticit folosit pentru paza vanatoare etc. (Canis familiaris) 2 (Irn; ie) A trai (sau a se intzelege a se iubi etc.) k ~le cu pisica sau a se manca k ~nii Se spune despre doua sau mai multe persoane care nu se intzeleg deloc shi se cearta intruna. 3 (Ie) A taia frunza la ~ni A trandavi. 4 (Iae) A nu avea nici o ocupatzie. 5 (Ie) A trai k ~le la stana A trai bine. 6 (Ie) Nu e nici ~ nici ogar Nu are o situatzie clara. 7 (Iae) Nu apartzine unei categorii determinate. 8 (Ie) Nui numai un ~ ciunt de coada Aspectul in discutzie este comun shi altora. 9 (Ie) Viatza de ~ Viatza grea plina de lipsuri. 10 (Irn; ie) Umbla ~nii cu covrigi (sau colaci) in coada E mare belshug. 11 Epitet dat unui om rau. 12 (Ast; pop; ic) ~leMare Numele unei constelatzii boreale (din care face parte shi Sirius). 13 (Ast; pop; ic) ~leMic Numele unei constelatzii boreale situate intre Hidra shi Orion. 14 (Zlg; ic) ~demare Rechin de talie mica de culoare albastracenushie cu cate un spin la aripioarele dorsale (Achantias vulgaris). 15 (Ent; ic) ~lebabei Larva unor fluturi de noapte sub forma de vierme mare shi paros cu un carlig chitinos la unul dintre capete. 15 Masa de lucru a dogarului. corectata

CAINE caini s. m. 1. Animal mamifer carnivor domesticit folosit pentru paza vanatoare etc. (Canis familiaris). ◊ Expr. (Ir.) A trai (sau a se intzelege a se iubi etc.) k cainele cu pisica sau a se manca k cainii se spune despre doua sau mai multe persoane care nu se intzeleg deloc nu se pot suferi se dushmanesc shi se cearta intruna. A taia frunza la caini = a trandavi; a nu avea nici o ocupatzie. A trai k cainele la stana = a trai bine. Nu e nici caine nici ogar = nu are o trasatura distinctiva o situatzie clara. Nui numai un caine scurt de coada = mai e shi altcineva sau altceva de felul celui cu care avem dea face; caracteristica aspectul in discutzie e comun shi altora. Viatza de caine = viatza grea plina de lipsuri. (Ir.) Umbla cainii cu covrigi (sau colaci) in coada = e mare belshug. ♦ Epitet dat unui om rau hain. 2. Compuse: (pop.) CaineleMare = numele unei constelatzii boreale (din care face parte shi Sirius); CaineleMic = numele unei constelatzii boreale situata intre Hidra shi Orion; cainedemare = rechin de talie mica de culoare albastracenushie cu cate un spin la aripioarele dorsale (Achanthias vulgaris); cainelebabei = larva unor fluturi de noapte sub forma de vierme mare shi paros cu un carlig chitinos la unul dintre capete. [Var.: (reg.) cane s. m.] Lat. canis.

caine s. m. in sint. s. intre caine shi lup ◊ „Lansarea cartzii «Intre caine shi lup» de Emil Hurezeanu.” ◊ „22” 7/96 p. 15. ◊ „[...] acest titlu [...] reprezinta traducerea expresiei frantzuzeshti «entre chien et loup» expresie ce desemneaza un anumit moment al zilei punctul ei final. Totushi nu este vorba despre un punct in adevaratul sens al cuvantului ci despre un moment o trecere. Ne aflam in fluxul temporal iar ceea ce se vizeaza prin acest titlu este o perioada de tranzitzie.” ◊ „22” 8/96 p. 14.

KÍNE ~i m. 1) Mamifer carnivor de talie mijlocie din familia canidelor domesticit shi folosit la paza vanatoare etc. ◊ Nici ~ nici ogar se spune despre omul care nu are o pozitzie bine determinata. A taia frunze la ~i a se ocupa cu nimicuri. A trai k ~ele cu pisica (a se manca k ~i) a fi in relatzii rele; a se dushmani. (Undeva) umbla ~i cu colaci in coada se spune cand cineva crede k undeva se traieshte foarte bine. Nui numai un ~ scurt de coada mai sunt oameni sau situatzii de felul acesta. 2) fig. Om rau cainos. ◊ Porc de ~ om ticalos. Coada de ~ om de nimic. 3): ~eleMare constelatzie boreala in care intra shi Sirius. ~leMic constelatzie boreala intre Hydra shi Orion. ~demare rechin din Marea Neagra de talie mica shi culoare albastracenushie. /<lat. canis

caine m. 1. animal domestic din familia carnivorelor digitigrade; 2. fig. (termen de dispretz) om rau (cainele fiind considerat k tipul rautatzii): cainele de tatasau Pop.; 3. porecla ce Turcii dau creshtinilor: om far’delege un caine creshtin Bot.; 4. nume a doua constelatziuni; 5. Mold. (sens tehnic) masa de tras doage; 6. nume de animale: caine tataresc numele bucovinean al nagatzului (care Tatarii l’ar fi dresat spre a descoperi pe Romanii ascunshi); [Mold. cane= lat. CANEM; sensul 5 face aluziune la imaginea animalului culcat pe labele sale] ║ adv. cainecaineshte cu mare greutate: a o duce cainecaineshte.

cane sm vz caine

ciocrác sm [At: H III 118 / E: Ciocrac (o parte din SHcheii Brashovului) csnp] Nume al unui caine ciobanesc.

CIÍNE ciini s. m. (SHi in forma regionala cine) 1. Animal mamifer carnivor din aceeashi familie cu lupul shi cu vulpea domesticit shi folosit pentru paza vinatoare etc. Cinele zvicni inainte shi prepelitza sari in aer shi porni sfiriind in zbor la inaltzimea omului. SADOVEANU O. VII 82. Sentoarce apoi cu ochi pagini... «Teor razbuna copiii mei! SHiacum ma taie daca vrei SHiaruncama la cini!» COSHBUC P. I 114. Minia lui dumnezeu ce era afara: sa nu scotzi cine din casa dar inca om! CREANGA P. 143. Pacat sarmanul sa moara k un cine. CREANGA P. 330. In satul fara ciini te plimbi fara batz (= unde nu te simtzi in primejdie nutzi iei masuri de aparare). ◊ Expr. (Despre doua sau mai multe persoane) A trai k ciine cu pisica sau a se minca k ciinii = a nu se intzelege de loc a trai in certuri in dushmanie. A taia frunza ciinilor (sau la ciini) = a trindavi a nu lucra nimic. A trai k ciinele la stina = a trai bine. A petrece k ciineie in car = a petrece rau. Nu e nici ciine nici ogar = nare nici o trasatura distinctiva. Nui numai un ciine scurt de coada = mai e shi altcineva sau altceva de felul celui cu care avem dea face. Ciinele care latra nu mushca = cel care face multa gura nu e totdeauna cel mai primejdios. Ii maninca ciinii din traista v. minca. Ciineciineshte v. ciineshte. Porc de ciine v. porc. A ieshi k ciinele din iarna = a fi foarte slab. A da cu caciula in ciini v. caciula. Viatza de ciine = viatza grea lipsita de bucurii. ◊ (Ironic) Umbla ciinii cu covrigi (sau colaci) in coada = e belshug. (Cu o constructzie mai rara) Traiesc de cind ciinii purtau colaci in coada. ALECSANDRI T. I 358. ◊ Fig. Nume dat unui om rau hain. Neai vindut cu miinile legate ciine! DAVIDOGLU O. 111. ◊ Expr. A fi ciine = a fi rau hain. Destinul nea fost ciine. TULBURE V. R. 26. Dar zau dorui mare cine Peste multe dealuri vine. JARNÍKBIRSEANU D. 93. Ai fi cuiva ciine = a te purta cu cineva cu cruzime in mod hain. 2. Compuse: ciinedemare = specie de peshte de mare cu pielea foarte tare; ciinelemare = numele unei constelatzii boreale (din care face pafte shi Sirius cea mai luminoasa stea de pe bolta); Ciinelemic = numele unei constelatzii boreale intre Hydra shi Orion; ciinelebabei = larva unor fluturi de noapte sub forma de vierme mare shi paros cu un cirlig osos la unul din capete. Cinelebabei e flocos k un cine shi mushca. MARIAN INS. 277; lapteleciinelui v. lapte. Varianta; (Transilv. Mold.) cine s. m.

CÍNE s. m. v. ciine.

caineexploratór s. m. Caine folosit in diverse explorari ◊ „In Canada [...] cainii vor fi folositzi pentru explorarea unor zacaminte de minerale utile. In prezent o echipa de biologi face experientze cu un grup de asemenea cainiexploratori.” Sc. 13 XI 72 p. 4 //din caine + explorator//

cane m. Mold. Tr. V. caine.

cíĭne ciĭnésc ciĭnéshte ciĭnós V. cine sh. a.

cíne (est) shi cíĭne (vest) m. (lat. canis it. cane pv. k fr. chien pg. cao). Un animal domestic foarte credincĭos care pazeshte casa latra shi merge cu omu la vinat. (Exista zecĭ de speciĭ. In Australia is shi salbaticĭ). Fig. Om crud (k cinele cu dushmaniĭ stapinuluĭ luĭ). Epitet de ura la adresa Jidanuluĭ: maĭ cine! Cine turbat om foarte furios. Cine de mare rechin. Astr. Cinele mare o constelatziune boreala. Cinele mic o constelatziune australa. V. box catzel copoŭ dulaŭ ogar prepelicar javra; lup urs vulpe shacal hiena.

frigecine shi frigelínte m. pl. tot asha. Fam. Mare avar.

caine s. m. pl. caini

caine s. m. pl. caini

ciine

cane.

CAINE s. 1. (ZOOL.; Canis familiaris) (rar) latrator. 2. (ENTOM.) cainelebabei = (reg.) molie matzapopii. (~ este larva unor fluturi de noapte.) 3. (ASTRON.) cainelemare = (pop.) dulaul (art.); cainelemic = (pop.) catzelul (art.).

CIINE s. 1. (ZOOL.; Canis familiaris) (rar) latrator. 2. (ENTOM.) ciinelebabei = (reg.) molie mitzapopii. (~ este larva unor fluturi de noapte.) 3. (ASTRON.) ciinelemare= (pop.) dulaul (art.); ciinelemic = (pop.) catzelul (art.).

cíine (ciini) s. m. 1. Ciine. 2. Om fara suflet tiran. 3. Masa de dogar. Var. (Mold.) cine. Mr. cine megl. cǫini istr. care. Lat. canis (Pushcariu 367; REW 1592; CandreaDens. 337; DAR); cf. alb. kjiën it. cane prov. k fr. chien sp. (gal.) can port. cão. Forma ciine cu i posterior (k miine piine; cf. shi spiiminta) proprie Munt. a fost aproape general adoptata in lit.; totushi sint numeroshi scriitori de origine mold. sau trans. care continua sa scrie cine. Der. ciinarie s. f. (haita de ciini); ciiner s. m. (Mold. persoana care stringe ciini vagabonzi); ciinesc adv. (privitor la ciini; crud neomenos); ciineshte adv. (in felul ciinilor; cu cruzime); ciinime s. f. (haita de ciini); ciinos adj. (fara suflet); ciinoshie s. f. (rautate cruzime). Cf. L. SHeineanu Les noms romans du chien et leurs applications métaphoriques in Mém. Soc. Ling. XIV (19068) p. 21075.

CIINE. Subst. Ciine cine (reg.); catzea catzelusha (dim.) cotei coteicutza (dim.); catzel catzelush (dim.) catzelan catzelandru cutzulache (fam.) cutzu cutzulan (rar) griv (pop.) grivei (reg.). Dulau zavod; ciine salbatic dingo; ciine ciobanesc; ciine de vinatoare; ciine dresat; ciine politzist; ciinelup; canish; dog buldog boxer mops; ogar ogarca (pop.); cocker; copoi copoiash (dim.) capau (reg.) capauca (reg.); poanter pointer; fox foxterier; prepelicar barbet brac; bernardin; saintbernard; doberman; dalmatzian; molos; baset boldei boldeica; setter; shpitz; pechinez; terier shoricar; pudel. Javra pahaie (depr.) potaie. Jigodie jigarie (pop.) jiganie cotarla sharla (reg.). Haita de ciini. Ogarime. Rasa canina. Pedigriu. Adj. Ciinesc de ciine canin; ogarnic (rar) ogaratic (rar) copoiesc (rar). Vb. A latra a hamai a chefni a bate (reg.) a zapai (reg.) a tzahni (reg.); a mirii a hirii a chelalai a scheuna a tzilai (reg.). A mushca. A se gudura; a da din coada; a face sluj. A urla a pustiu. Adv. Ciineshte ogareshte (rar). V. animale carnivore glasuri de animale.

CIINE (lat. canis) s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor (Canis familiaris). Este unul dintre primele animale domesticite de om. In prezent exista mai mult de 300 de rase de c. foarte diferite k aspect shi k folosire (ex. c. de paza c. ciobanesc c. lup etc.). Longevitatea maxima: 20 ani. ◊ Caine enot v. enot. 2. (IHT.) Cainedemare = rechin din Marea Neagra cu corpul de c. 1 m lungime de culoare albastracenushie (Acanthias vulgaris). Nu e periculos pentru om. 3. (ZOOL.) Ciinelebabei = larva mare shi paroasa a unor fluturi de noapte.

CIINII DE VINATOARE (Canes Venatici) constelatzie din emisfera boreala situata la S de constelatzia Ursa Mare. Contzine o galaxie in spirala shi citeva stele putzin stralucitoare.

RAUL CAINELUI rau afl. stg. al Vedei pe terit. com. Buzescu (jud. Teleorman); 84 km. Izv. din N. C. GavanuBurdea din arealul com. Silishtea Noua.

CYNOGLOSSUM L. TURBAREA CIINELUI CINOGLOSUM fam. Boraginaceae. Gen originar din Asia America de N Europa cca 85 specii erbacee vivace se cultiva shi k anuale sau bienale. infloreshte vara. Flori mici violetestralucitoare roshii sau albe. Frunze verzialbicioase acoperite cu un puf fin cele superioare lanceolate sesile shi putzin amplexicaule cele inferioare eliptice pe o tulpina dreapta ramificata paroasa (peri cenushii). Radacina carnoasa fusiforma. Fruct format din nucule ovate.

a da cu caciulan caini expr. (pop.) 1. a fi beat. 2. a se comporta fara a tzine seama de normele sociale.

a se avea precum cainele cu pisica expr. a se certa intruna a nu se intzelege deloc

a se manca k cainii expr. a se dushmani.

a taia dracului buretzi / frunza la caini expr. ashi pierde vremea.

ai fi (cuiva de ceva) cum i este cainelui a linge sare expr. a nu dori deloc sa se faca un anumit lucru.

al rade shi cainii / shi ciorile expr. a fi obiectul batjocurii membrilor unei comunitatzi.

branza buna in burduf de caine expr. persoana al carei comportament i umbreshte calitatzile.^[1]

caine roshu expr. (intl.) procuror.

Cainii Roshii expr. 1. echipa de fotbal Dinamo Bucureshti. 2. (prin ext.) echipele Clubului Dinamo din toate ramurile sportive. 3. suporterii echipei de fotbal Dinamo Bucureshti.

o vreme sa nu dai un caine afara din casa expr. vreme rea.

plin de noroc k shi cainele de purici expr. foarte norocos.

porc de caine expr. ticalos nemernic nelegiuit.

viatza de caine expr. viatza foarte grea.