BÁZA baze s. f. I. 1. Parte care sustzine un corp o cladire sau un element de constructzie; temei temelie. ♦ Latura a unui triunghi sau a unui poligon ori fatza a unui poliedru (care se reprezinta de obicei in pozitzie orizontala). ♦ Dreapta care serveshte k linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. Fig. Ceea ce formeaza temeiul a ceva elementul fundamental esentzial. ◊ 4 Loc. adj. De baza = fundamental esentzial. Fara baza = neintemeiat inconsistent. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) baza... sau pe baza de... = in conformitate cu... pe principiul... ◊ 4 Expr. A avea (ceva) la baza = a se intemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a intemeia a funda. ♦ Elementul principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea „economica”) Totalitatea relatziilor de productzie intro etapa determinata a dezvoltarii sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni de materiale etc. care serveshte k punct de plecare pentru o anumita activitate. Baza de aprovizionare. Baza de receptzie. Baza de atac. ◊ Baza aeriana = aeroport militar. Baza navala = port militar. Baza sportiva = complex de instalatzii sportive. 5. (In sintagma) Baza craniului = partea craniului care inchide cutia craniana inspre ceafa. II. Substantza chimica alcatuita dintrun atom metalic legat cu unul sau mai multzi hidroxili care albastreshte hartia roshie de turnesol are gust leshietic shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. III. 1. Distantza intre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonica. 2. (Electron.) Electrod corespunzator zonei cuprinse intre cele doua jonctziuni ale unui tranzistor. 3. (Electron.; in sintagma) Baza de timp = unitate functzionala a unor aparate electronice care genereaza impulsuri la intervale de timp precise. Din fr. base (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza.

báza sf [At: NEGRUZZI S. I 102 / Pl: ~ze / E: fr base] 1 Parte care sustzine un corp o cladire sau un element de constructzie Si: temei temelie talpa. 23 Linie sau plan fatza de care se masoara inaltzimea unei figuri sau corp geometric. 4 (Fig) Ceea ce formeaza temeiul a ceva. 5 (SHis economica) Totalitatea relatziilor de productzie intro etapa a dezvoltarii sociale. 6 Loc de concentrare a unor rezerve de oameni de materiale etc. care serveshte k punct de plecare pentru o anumita activitate. 7 Concentrare de cunoshtintze necesare pentru studiul unei materii. 8 (Is) ~ militara Structura militara a carei prezentza intrun anumit loc duce la avantaje strategice shi tactice. 9 (Is) aeriana sau de aviatzie Aeroport militar. 10 (Is) navala Port militar. 11 (Is) operativa sau de operatzii Zona unde sunt concentrate trupe pentru operatzii militare. 12 (Is) sportiva Complex de instalatzii shi terenuri pentru sport. 13 (Mat; is) a unui sistem de numerotatzie Numarul de unitatzi de un ordin oarecare care alcatuieshte o unitate de ordin imediat superior. 14 Corp chimic alcatuit dintrun atom legat de unul sau mai multzi hidroxili care albastreshte hartia de turnesol are gust leshietic shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. 15 (Fnl; is) de articulatzie Punct al aparatului fonator unde se produce un sunet. 16 (Ila) De Fundamental. 17 (Ila) Fara Neintemeiat. 18 (Ilav) Pe (sau in) za... sau pe ~ de... in conformitate cu... 19 (Ial) Pe principiul... 20 (Ie) A avea (ceva) la A se intemeia pe ceva (sigur). 21 (Ie) A pune zele a ceva A intemeia. 22 Elementul principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. 23 (Is) za craniului Partea craniului care inchide cutia craniana inspre ceafa. 24 Distantza intre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonica. 25 (Elt) Electrod corespunzator zonei cuprinse intre cele doua jonctziuni ale unui tranzistor. 26 (Elt; is) ~ de timp Unitate functzionala a unor aparate electronice care genereaza impulsuri la intervale de timp precise. 27 (Inf; is) ~ de date Ansamblu de date astfel organizate incat pot fi utilizate de programe multiple. 28 (Is) ~ de lansare Loc unde se afla instalatziile necesare pentru pregatirea lansarea shi controlul zborului rachetelor.

báza s.f. I 1 Partea de jos (mai larga shi mai solida) care sustzine un corp o cladire un element de constructzie etc. Baza coloanei. ◇ Expr. A fi la baza a ceva = a forma temelia a ceva. A avea (ceva) la baza = a se intemeia pe ceva sigur. A pune bazele a ceva = a intemeia a funda. A sta la baza a ceva v. sta. 2 Partea inferioara a unui obiect a unui organ etc. Baza muntelui. Baza plaminului. 3 (geom.) Latura a unui triunghi sau a unui poligon ori fatza a unui poliedru care se reprezinta de obicei in pozitzie orizontala. Baza unei prisme. 4 Dreapta care serveshte k linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 5 (mat.) Numar real pozitiv shi diferit de 1 la care se face logaritmarea. ◇ Baza puterii unui numar = numar care se ridica la puterea indicata de exponent. 6 Ceea ce constituie temeiul elementul fundamental esentzial a ceva. Moralitatea politicienilor trebuie sa aiba baze solide. ◇ Loc. adj. De baza = fundamental esentzial. Fara baza = neintemeiat. ◇ Loc. adv. Pe (sau in) baza... sau pe baza de... = a) in conformitate cu... pe principiul... Este angajat pe baza actelor din dosar; b) avind drept principal element component... Alifiile folosite sint pe baza de aloe. ◇ Expr. In baza legii v. lege. ◆ Element principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. 7 (econ.) Baza economica = totalitatea relatziilor de productzie intro etapa determinata a dezvoltarii sociale. Baza de impozitare = valoare la care se aplica procentul de impozitare. 8 Loc de concentrare a unor oameni trupe materiale etc. pentru o anumita activitate. Baza de aprovizionare. ◇ (milit.) Baza aeriana (sau aviatica) = aeroport militar. Baza navala = port militar. Baza militara (sau operativa) = zona special amenajata shi dotata cu instalatzii in care sint concentrate unitatzi mijloace shi materiale de lupta spre a servi pentru pregatirea shi efectuarea de operatzii militare. Baza spatziala = loc natural sau artificial unde se desfashoara activitatzi spatziale. 9 (sport) Baza sportiva = teren complex de terenuri de sali etc. special amenajate shi dotate pentru practicarea diferitelor sporturi. 10 (electron.) Electrod corespunzator zonei dintre doua jonctziuni ale unui tranzistor. ◇ Baza de timp = unitate functzionala a unor aparate electronice care genereaza impulsuri la intervale precise de timp. 11 (lingv.) Baza de articulatzie = totalitatea caracteristicilor articulatorii specifice fiecarei limbi sau fiecarui dialect. 12 (anat.) Baza craniului = partea craniului care inchide cutia craniana spre ceafa. 13 (inform.) Baza de date = fishier alcatuit din inregistrari formate din cimpuri shi un set de operatzii de cautare sortare recombinare etc.; banca de date banca de informatzii. 14 (shi baza de machiaj) Orice crema sau lichid incolor care se aplica pe obraz pentru al pregati pentru machiaj. ◆ Lac incolor protector care se aplica pe unghii inaintea lacului colorat II (chim.) Substantza chimica alcatuita dintrun atom metalic legat cu unul sau mai multzi hidroxili care albastreshte hirtia roshie de turnesol are gust leshietic shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. Soda caustica este o baza puternica. ◆ Gener. Substantza care poate fixa protonii eliberatzi de un acid. • pl. e. /<fr. base.

BÁZA baze s. f. I. 1. Parte care sustzine un corp o cladire sau un element de constructzie; temei temelie. ♦ Latura a unui triunghi sau a unui poligon ori fatza a unui poliedru (care se reprezinta de obicei in pozitzie orizontala). ♦ Dreapta care serveshte k linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. Fig. Ceea ce formeaza temeiul a ceva elementul fundamental esentzial. ◊ Loc. adj. De baza = fundamental esentzial. Fara baza = neintemeiat inconsistent. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) baza... sau pe baza de... = in conformitate cu... pe principiul... ◊ Expr. A avea (ceva) la baza = a se intemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a intemeia a funda. ♦ Elementul principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea „economica”) Totalitatea relatziilor de productzie intro etapa determinata a dezvoltarii sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni de materiale etc. care serveshte k punct de plecare pentru o anumita activitate. Baza de aprovizionare. Baza de receptzie. Baza de atac. ◊ Baza aeriana = aeroport militar. Baza navala = port militar. Baza sportiva = complex de instalatzii sportive. 5. (In sintagma) Baza craniului = partea craniului care inchide cutia craniana inspre ceafa. II. Corp chimic alcatuit dintrun atom metalic legat cu unul sau mai multzi hidroxili care albastreshte hartia roshie de turnesol are gust leshietic shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. III. 1. Distantza intre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonica. 2. (Electron.) Electrod corespunzator zonei cuprinse intre cele doua jonctziuni ale unui tranzistor. 3. (Electron.; in sintagma) Baza de timp = unitate functzionala a unor aparate electronice care genereaza impulsuri la intervale de timp precise. Din fr. base (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza.

BÁZA baze s. f. I. 1. Partea de jos (mai larga de obicei solida) a unui corp a unei cladiri sau a unui element de constructzie care sustzine intreaga constructzie. V. temelie fundament. Coloanele dorice nu au baza. ▭ Marea izbea in cadentza baza blocului de piatra. BART E. 316. ◊ Fig. Afirmatzii fara baza. Pe ce baza afirmi acest lucru? ◊ Expr. A sta (sau a fi) la baza a ceva = a forma temelia fundamentul a ceva. A avea (ceva) la baza = a se intemeia pe ceva sigur solid. Ce studii ar la baza? A pune bazele a ceva = a intemeia a funda. ♦ Latura unei figuri sau fatza unui corp geometric opusa virfului care se ia drept punct de plecare spre a masura printro perpendiculara inaltzimea figurii sau a corpului respectiv. Baza unui triunghi. Baza unei prisme. Baza unui cilindru. ♦ Linia dreapta shi masurata pe teren cu. mare precizie care serveshte k linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri in ridicarile topografice. 2. Ceea ce constituie temeiul a ceva elementul fundamental esentzial. Planul cincinal este un program de lupta al construirii bazelor socialismului in tzara noastra pentru asigurarea infloririi patriei noastre shi a bunastarii celor ce muncesc. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 471. Succesul in creshterea animalelor depinde in mare masura de existentza bazei furajere care sa asigure animalelor nutretzuri suficiente shi de buna calitate pe tot timpul anului. SCINTEIA 1953 nr. 2678. ♦ Principiu care se cladeshte un sistem o teorie o shtiintza. Sfaturile populare constituie baza politica a Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 10. Lenin marele continuator al operei lui Marx a elaborat bazele ideologice ale partidului marxist a ridicat intro masura imensa insemnatatea teoriei revolutzionare. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 7 6. ◊ Loc. adj. De baza = fundamental esentzial; care te potzi bizui. Fara atitzia oameni de baza muncan ateliere nu prea merge. GALAN Z. R. 389. Organizatzie de baza v. organizatzie. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) baza... sau pe baza de... = a) in conformitate cu... pe principiul... In baza decretului nr... se dispune k... = [Statul romin democratpopular] asigura intarirea shi dezvoltarea fortzelor de productzie ale tzarii prin industrializarea ei socialista prin lichidarea inapoierii economice tehnice shi culturale prin transformarea socialista treptata a agriculturii pe baza liberului consimtzamint al tzaranilor muncitori. CONST. R.P.R. 14; b) avind drept principal element component... Culorile sintetice sint fabricate pe baza de anilina. ♦ Elementul principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. Preparat cu baza de calciu. ♦ Nota fundamentala sau tonica unui acord; (intrun ansamblu vocal sau instrumental) extrema inferioara a armoniei (numita in general «bas»). 3. (Uneori determinat prin «economica») Orinduirea economica a societatzii intro etapa data a dezvoltarii ei. In productzia sociala a vietzii lor oamenii intra in relatzii determinate necesare independente de vointza lor in relatzii de productzie care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a fortzelor lor materiale de productzie. Totalitatea acestor relatzii de productzie formeaza structura economica a societatzii baza reala care se inaltza o suprastructura juridica shi politica shi careia i corespund forme determinate ale conshtiintzei sociale. MARX CR. EC. POL. 9. Suprastructura este generata de baza dar aceasta mu inseamna nicidecum k suprastructura nu face decit sa reflecte baza k ea este pasiva neutra k are o atitudine indiferenta fatza de soarta bazei sale fatza de soarta claselor fatza de caracterul orinduirii. Dimpotriva o data aparuta ea devine o fortza activa din cele mai mari ajuta activ bazei sale sa capete forma shi sa se consolideze ia toate masurile pentru a ajuta noii orinduiri sa nimiceasca shi sa lichideze vechea baza shi vechile clase. STALIN PROBL. LINGV. 6. 4. (Urmat de diferite determinari) Loc de concentrare a unor rezerve de oameni de materiale etc. cuprinzind shi instalatziile necesare spre a putea servi k temei k punct de plecare pentru o anumita activitate: a) intreprindere auxiliara prevazuta cu depozite ateliere etc. care deserveshte o anumita ramura a industriei sau o anumita regiune. Baza de materii prime. Baza de aprovizionare. In regiunea Rostov sa infiintzat o baza de prelucrare a tzitzeiului; b) (adesea determinat prin «de receptzie») cladire special amenajata pentru primirea shi pastrarea produselor agricole colectate; depozit; c) (adesea determinat prin «militara») regiune puternic intarita prezentind avantaje strategice shi tactice unde sint instalate rezerve militare de diferite arme constructzii speciale shi depozite de munitzii combustibile echipament subzistentza etc. Baza de atac. Baza aeriana (sau aviatica) = aeroport militar inzestrat cu hangare shi cu ateliere de reparatzii pentru un numar mai mare de avioane. Baza navala = port militar. Baza de operatzii sau baza operativa = zona sau regiune in care se concentreaza trupe de arme diferite in vederea unor operatzii viitoare. Vreme indelungata tzara noastra a fost folosita de imperialishti drept parte integranta a «cordonului sanitar» in jurul Uniunii Sovietice apoi drept baza de operatziuni pentru atacul direct impotriva ei. Trecutul acesta nu se va mai intoarce niciodata. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 140; d) (In expr.) baza sportiva = complex de instalatzii servind sportivilor pentru antrenamente shi competitzii. 5. (In expr.) Baza de articulatzie = modul de articulare a sunetelor caracteristic pentru o anumita limba sau un anumit dialect; sistemul pozitziilor shi mishcarilor organelor fonatoare caracteristic vorbitorilor intro anumita limba sau intrun anumit dialect.6. (In expr.) Baza craniului = partea craniului care inchide cutia craniana inspre ceafa. II. Corp chimic compus dintrun oxidril shi un metal; are gust leshietic albastreshte hirtia roshie de turnesol shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. Hidratul de sodiu numit shi soda caustica e o baza puternica.

BÁZA baze s. f. I. 1. Partea inferioara (mai larga) a unui corp a unei cladiri sau a unui element de constructzie care sustzine intreaga constructzie. ♦ Una dintre laturile unui triunghi sau ale unui poligon ori una dintre fetzele unui poliedru care are o pozitzie speciala fatza de celelalte laturi sau fetze. ♦ Linie dreapta care serveshte k linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri in ridicarile topografice. 2. Fig. Ceea ce formeaza temeiul a ceva elementul fundamental esentzial. ◊ Loc. adj. De baza = fundamental esentzial. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) baza... sau pe baza de... = in conformitate cu... pe principiul... ◊ Expr. A sta (sau a fi) la baza a ceva = a forma temelia fundamentul a ceva. A avea (ceva) la baza = a se intemeia pe ceva sigur. A pune bazele a ceva = a intemeia a funda. ♦ Elementul principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. ♦ Nota fundamentala sau tonica unui acord; (intrun ansamblu vocal sau instrumental) extrema inferioara a armoniei. 3. (De obicei urmat de determinarea „economica”) Oranduirea economica a societatzii intro etapa data a dezvoltarii ei. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni de materiale etc. cuprinzand shi instalatziile necesare spre a servi k temei k punct de plecare pentru o anumita activitate. Baza de aprovizionare. Baza de receptzie. Baza de atac. ◊ Baza aeriana = aeroport militar. Baza navala = port militar. Baza sportiva = complex de instalatzii sportive. 5. (In expr.) Baza de articulatzie = mod de articulatzie a sunetelor caracteristic pentru o anumita limba sau un anumit dialect; sistemul pozitziilor shi mishcarilor organelor fonatoare. 6. (In expr.) Baza craniului = partea craniului care inchide cutia craniana inspre ceafa. II. Corp chimic alcatuit dintrun atom metalic legat cu unul sau mai multzi hidroxili; are gust leshietic albastreshte hartia de turnesol shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. Fr. base (I 3) rus [ekonomiceskaia] baza.

BÁZA s.f. I. 1. Partea de jos a unui corp a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie fundament. ♦ Latura unui poligon sau fatza unui poliedru situata in pozitzia cea mai de jos. 2. Parte element fundamental esentzial a ceva. ♦ Element principal al unei combinatzii chimice. 3. Baza economica = totalitatea relatziilor de productzie intro etapa determinata a dezvoltarii sociale. 4. Loc de plecare de adunare a unor oameni a unor trupe a unor materiale etc. ◊ Baza militara = loc special pe teritoriul unui stat unde statzioneaza trupe dotate cu mijloace de lupta necesare actziunilor de razboi. 5. Baza sportiva = teren special amenajat shi dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. II. Substantza cu gust leshietic care albastreshte hartia de turnesol shi care in combinatzie cu un acid formeaza o sare. [< fr. base cf. it. base < gr. basis sprijin].

BÁZA s. f. 1. parte inferioara a unui corp edificiu etc.; temelie fundament. ◊ distantza intre difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonica. 2. electrod corespunzator zonei dintre doua jonctziuni ale unui tranzistor. 3. (mat.) numar real pozitiv shi diferit de 1 la care se face logaritmarea. ♦ ~ a puterii (unui numar) = numar care se ridica la puterea indicata de exponent. ◊ latura a unui poligon sau fatza a unui poliedru in pozitzia cea mai de jos. 4. element fundamental esentzial a ceva (cuvant combinatzie chimica etc.). ♦ de ~ = principal fundamental; a pune ~ ele = a intemeia a infiintza. 5. totalitatea relatziilor de productzie dintro etapa determinata a dezvoltarii sociale economice care se inaltza suprastructura corespunzatoare. 6. loc de concentrare a unor oameni trupe mijloace materiale etc. pentru o activitate determinata. ♦ ~ militara = zona special amenajata shi dotata cu instalatzii in care sunt concentrate unitatzi mijloace shi materiale de lupta. 7. ~ sportiva = teren special amenajat shi dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. 8. substantza chimica cu gust leshietic care albastreshte hartia de turnesol shi care in combinatzie cu un acid formeaza o sare; substantza care poate fixa protonii eliberatzi de un acid. (< fr. base /5/ rus. baza)

báza s. f. in sint. a avea la baza (arg. elevilor) ◊ „Elevii daca vor sa spuna cas bine pregatitzi se folosesc de expresia a avea la baza (am la baza ”shtiu am invatzat„).” Al. Niculescu in R.lit. 19 VII 79 p. 9

BÁZA ~e f. 1) Totalitate a elementelor de rezistentza care se sprijina o constructzie; temelie; fundament. ~a coloanei. 2) Linie dreapta sau plan de obicei in pozitzie orizontala de la care se masoara perpendicular inaltzimea unui corp geometric. ~a triunghiului. 3) Loc special amenajat de concentrare a unor rezerve (de oameni materiale instalatzii etc.) necesare unei activitatzi. ~ de aprovizionare. ~ sportiva. ◊ ~ navala port militar. ~ militara loc de statzionare pe teritoriul unui stat a unor trupe dotate cu mijloace de lupta pentru razboi. 4) chim. Compus chimic al unor metale care albastreshte hartia roshie de turnesol shi intra in combinatzie cu acizii formand saruri. 5) la pl. fig. Element de importantza primordiala care se tzine se intemeiaza ceva; principiu fundamental. ~ele unui acord. ◊ Fara ~ neintemeiat; inconsistent. A pune ~ele (a ceva) a intemeia; a funda. ~ economica (a societatzii) totalitate a relatziilor de productzie intro etapa determinata a dezvoltarii sociale. 6) anat.: ~a craniului parte a craniului care inchide cutia craniala spre ceafa. 7) lingv.: ~ de articulatzie mod posibilitate de articulare a sunetelor la un popor. [G.D. bazei] /<fr. base

baza f. 1. tot ce serva a sustzine sau a sprijini; 2. fig. temeiu principiu: egalitatea tuturor inaintea legii e baza societatzii moderne; 3. Geom. partea unui triunghiu opusa creshtetului; 4. Chim. orice materie care combinata cu un acid formeaza o sare.

*báza f. pl. e (vgr. básis d. baino merg. V. acrobat catavasie). Fundament temelie (propriŭ shi fig.): baza caseĭ baza statuluĭ. Geom. Partea unuĭ unghĭ orĭ uneĭ piramide opusa virfului saŭ in fine partea care sta un corp. Chim. Oxĭd substantza care combinata c’un acid produce o sare.

bázamagazín s. f. Depozit cu statut de magazin ◊ „Poate k ar trebui luata in seama ideea infiintzarii de bazemagazin pentru unitatzile de cercetare shi invatzamant de unde sa se poata procura rapid shi in cantitatzi strict necesare diverse materiale shi piese de schimb.” I.B. 1 IV 72 p. 3 (din baza + magazin)

morfínabáza s. f. (chim.) Morfina bruta inainte de purificare ◊ „In timp ce decupa o mashina veche tip Ford un fierar din AixenProvence (Frantza) a avut surpriza sa descopere in caroseria mancata de rugina... 16 kg de morfinabaza.” R.l. 4 VII 72 p. 6. ◊ „Doua fapte par sa pledeze in favoarea primei ipoteze: uciderea lui A.B. 62 de ani cunoscut de politzie pentru activitatea sa k traficant de droguri shi descoperirea unui laborator in care se transforma morfinabaza in heroina.” R.l. 3 IV 73 p. 6. ◊ „[...] cea care o prefera shi o foloseshte cel mai adesea este morfinabaza care shio injecteaza singur de mai multe ori pe zi [...]” Cont. 11 V 79 p. 4; v. shi I.B. 15 III 74 p. 4 (din fr. morphinebase)

návabáza s. f. (mar.) Nava care serveshte drept baza (de aprovizionare de lansare) ◊ „O navabaza pentru traulerele de pescuit in largul oceanului a fost conceputa la shantierele din Gdansk (Polonia) [...] aceasta insula plutitoare va servi o flota formata din 40 de traulere de mare capacitate.” Sc. 15 X 76 p. 5; v. shi hidroplan (1974) //din nava + baza; D.Tr.//

báza s. f. g.d. art. bázei; pl. báze

báza s. f. g.d. art. bázei; pl. báze

baza.

BÁZA s. 1. v. fundatzie. 2. v. postament. 3. poala. (La ~ muntelui.) 4. baza economica = oranduire economica structura economica. 5. fundament principiu temei. (Materia considerata k ~ a existentzei.) 6. esentza fundament temei temelie (inv.) cap. (~ conceptziei teoriei sale.) 7. v. substrat.

BAZA s. 1. fundament fundatzie temelie (rar) substructzie (prin Munt.) arca (inv.) radacina temei. (~ unei constructzii.) 2. postament soclu suport. (Un laminor fixat pe o ~.) 3. poala. (La ~ muntelui.) 4. baza economica = orinduire economica structura economica. 5. fundament principiu temei. (Materia k ~ a existentzei.) 6. esentza fundament temei temelie (inv.) cap. (~ conceptziei teoriei sale.) 7. substrat. (~ populara a baladei.)

Baza ≠ varf

báza (báze) s. f. Temei temelie fundament. Var. (inv.) basa. Fr. base. Der. a baza k fr. baser.

BAZA (AERIANA) teren intins amenajat in scopul ducerii unor actziuni de lupta cu cantitatzi mari de fortze aeriene militare cuprinzand unul sau mai multe aerodromuri dotate cu: piste de decolareaterizare instalatzii de asigurare a ducerii actziunilor de lupta in orice conditzii meteorologice puncte de dirijare a aviatziei adaposturi pentru avioane depozite de materiale de rachete de munitzii de bombe shi de combustibil mijloace tehnice de refacere a capacitatzii de lupta a avioanelor in cel mai scurt timp mijloace radioelectronice de urmarire a zborurilor aviatziei mijloace de transmisiuni pentru conducerea aviatziei mijloace tehnice de intretzinere shi reparare a avioanelor mijloace de cazare echipare transport paza asistentza medicala. Baza poate fi ocupata sau neocupata de trupe.

BÁZA s. f. (< fr. base cf. it. base < gr. basis „sprijin”): element fundamental esentzial in structura unui cuvant (dupa imprejurari concretizat in radacina sau in tema acestuia: alb in alburiu infrumusetz in infrumusetzam etc.). ◊ ~ de articulatzie: mod specific etnic de pronuntzare (de articulare) a sunetelor intro limba sau intrun dialect. ◊ ~ dialectála (a limbii literare): fundament al limbii literare alcatuit din particularitatzile cele mai importante ale unui grai sau dialect selectate de aceasta shi impuse k norme supradialectale unice datorita prestigiului (economic cultural politic) care graiul sau dialectul le au in viatza sociala shi culturala a unei anumite comunitatzi lingvistice. Deshi in sistemul limbii literare sunt incluse shi particularitatzi ale celorlalte graiuri sau dialecte nota dominanta apartzine b. dialectale. Exista o permanenta „rivalitate” in profunzime sau la suprafatza intre diversele varietatzi geografice ale unei limbi pentru dominatzie (sociala shi literara). B. dialectala a limbii italiene este dialectul toscan a limbii spaniole dialectul castilian a limbii franceze dialectul din Ile de France iar a limbii romane (sub)dialectul muntean (graiurile dintre Targovishte shi Brashov impuse prin tipariturile lui Coresi). Termen folosit in sintagma cuvantbaza (v.). ◊ ~ a gramaticii: (in gramatica generativa) element al componentului sintactic al gramaticii generative care determina forma structurii de adancime (v.) a propozitziei [in opozitzie cu elementul transformatzional al aceluiashi component sintactic care determina forma structurii de suprafatza (v.) a propozitziei].

BAZA TEHNICA DE AVIATZIE unitate tehnica de aviatzie organizata in vederea mentzinerii permanente in stare de disponibilitate a aerodromurilor (de baza de manevra de rezerva) de care dispune o unitate de aviatzie precum shi a echipajelor altor unitatzi aterizate pe aerodromurile care le deservesc. B.T.D.A. este stabila pe aerodromurile deservite.

FUNDAMENTUM EST JUSTITIAE FIDES (lat.) conshtiintza sta la baza justitziei Cicero „De officiis” I 7 23.

baza baze s. f. 1. loc de intalnire a unei bande de infractori. 2. sediul politziei.

a avea la baza expr. (pub.) a fi licentziat intrun domeniu

a fi luat la baza expr. (intl.) a fi arestat de politzie.