BÁZA baze s. f. I. 1. Partea de jos (mai larga de obicei solida) a unui corp a unei cladiri sau a unui element de constructzie care sustzine intreaga constructzie. V. temelie fundament. Coloanele dorice nu au baza. ▭ Marea izbea in cadentza baza blocului de piatra. BART E. 316. ◊ Fig. Afirmatzii fara baza. Pe ce baza afirmi acest lucru? ◊ Expr. A sta (sau a fi) la baza a ceva = a forma temelia fundamentul a ceva. A avea (ceva) la baza = a se intemeia pe ceva sigur solid. Ce studii ar la baza? A pune bazele a ceva = a intemeia a funda. ♦ Latura unei figuri sau fatza unui corp geometric opusa virfului care se ia drept punct de plecare spre a masura printro perpendiculara inaltzimea figurii sau a corpului respectiv. Baza unui triunghi. Baza unei prisme. Baza unui cilindru. ♦ Linia dreapta shi masurata pe teren cu. mare precizie care serveshte k linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri in ridicarile topografice. 2. Ceea ce constituie temeiul a ceva elementul fundamental esentzial. Planul cincinal este un program de lupta al construirii bazelor socialismului in tzara noastra pentru asigurarea infloririi patriei noastre shi a bunastarii celor ce muncesc. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 471. Succesul in creshterea animalelor depinde in mare masura de existentza bazei furajere care sa asigure animalelor nutretzuri suficiente shi de buna calitate pe tot timpul anului. SCINTEIA 1953 nr. 2678. ♦ Principiu care se cladeshte un sistem o teorie o shtiintza. Sfaturile populare constituie baza politica a Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 10. Lenin marele continuator al operei lui Marx a elaborat bazele ideologice ale partidului marxist a ridicat intro masura imensa insemnatatea teoriei revolutzionare. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 7 6. ◊ Loc. adj. De baza = fundamental esentzial; care te potzi bizui. Fara atitzia oameni de baza muncan ateliere nu prea merge. GALAN Z. R. 389. Organizatzie de baza v. organizatzie. ◊ Loc. adv. Pe (sau in) baza... sau pe baza de... = a) in conformitate cu... pe principiul... In baza decretului nr... se dispune k... = [Statul romin democratpopular] asigura intarirea shi dezvoltarea fortzelor de productzie ale tzarii prin industrializarea ei socialista prin lichidarea inapoierii economice tehnice shi culturale prin transformarea socialista treptata a agriculturii pe baza liberului consimtzamint al tzaranilor muncitori. CONST. R.P.R. 14; b) avind drept principal element component... Culorile sintetice sint fabricate pe baza de anilina. ♦ Elementul principal al unei substantze chimice sau farmaceutice. Preparat cu baza de calciu. ♦ Nota fundamentala sau tonica unui acord; (intrun ansamblu vocal sau instrumental) extrema inferioara a armoniei (numita in general «bas»). 3. (Uneori determinat prin «economica») Orinduirea economica a societatzii intro etapa data a dezvoltarii ei. In productzia sociala a vietzii lor oamenii intra in relatzii determinate necesare independente de vointza lor in relatzii de productzie care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a fortzelor lor materiale de productzie. Totalitatea acestor relatzii de productzie formeaza structura economica a societatzii baza reala care se inaltza o suprastructura juridica shi politica shi careia i corespund forme determinate ale conshtiintzei sociale. MARX CR. EC. POL. 9. Suprastructura este generata de baza dar aceasta mu inseamna nicidecum k suprastructura nu face decit sa reflecte baza k ea este pasiva neutra k are o atitudine indiferenta fatza de soarta bazei sale fatza de soarta claselor fatza de caracterul orinduirii. Dimpotriva o data aparuta ea devine o fortza activa din cele mai mari ajuta activ bazei sale sa capete forma shi sa se consolideze ia toate masurile pentru a ajuta noii orinduiri sa nimiceasca shi sa lichideze vechea baza shi vechile clase. STALIN PROBL. LINGV. 6. 4. (Urmat de diferite determinari) Loc de concentrare a unor rezerve de oameni de materiale etc. cuprinzind shi instalatziile necesare spre a putea servi k temei k punct de plecare pentru o anumita activitate: a) intreprindere auxiliara prevazuta cu depozite ateliere etc. care deserveshte o anumita ramura a industriei sau o anumita regiune. Baza de materii prime. Baza de aprovizionare. In regiunea Rostov sa infiintzat o baza de prelucrare a tzitzeiului; b) (adesea determinat prin «de receptzie») cladire special amenajata pentru primirea shi pastrarea produselor agricole colectate; depozit; c) (adesea determinat prin «militara») regiune puternic intarita prezentind avantaje strategice shi tactice unde sint instalate rezerve militare de diferite arme constructzii speciale shi depozite de munitzii combustibile echipament subzistentza etc. Baza de atac. Baza aeriana (sau aviatica) = aeroport militar inzestrat cu hangare shi cu ateliere de reparatzii pentru un numar mai mare de avioane. Baza navala = port militar. Baza de operatzii sau baza operativa = zona sau regiune in care se concentreaza trupe de arme diferite in vederea unor operatzii viitoare. Vreme indelungata tzara noastra a fost folosita de imperialishti drept parte integranta a «cordonului sanitar» in jurul Uniunii Sovietice apoi drept baza de operatziuni pentru atacul direct impotriva ei. Trecutul acesta nu se va mai intoarce niciodata. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 140; d) (In expr.) baza sportiva = complex de instalatzii servind sportivilor pentru antrenamente shi competitzii. 5. (In expr.) Baza de articulatzie = modul de articulare a sunetelor caracteristic pentru o anumita limba sau un anumit dialect; sistemul pozitziilor shi mishcarilor organelor fonatoare caracteristic vorbitorilor intro anumita limba sau intrun anumit dialect.6. (In expr.) Baza craniului = partea craniului care inchide cutia craniana inspre ceafa. II. Corp chimic compus dintrun oxidril shi un metal; are gust leshietic albastreshte hirtia roshie de turnesol shi in combinatzie cu un acid formeaza o sare. Hidratul de sodiu numit shi soda caustica e o baza puternica.