ORGANIZÁTZIE organizatzii s. f. 1. Grup de persoane fizice juridice sau de stat avand o organizare de sine statatoare un patrimoniu propriu (in vederea realizarii unui scop) shi personalitate juridica (institutzie intreprindere). 2. Mod de organizare oranduire aranjare; randuiala alcatuire. Din germ. Organisation fr. organisation rus. organizatziĭa.

organizatzie sf [At: ST. INST. 28/7 / V: (iuz) ~iune (inv) ~zaciune / S shi: ~isa~ / Pl: ~i / E: ger Organisation fr organisation rs организация] 1 Asociatzie de oameni cu conceptzii sau preocupari comune unitzi conform unui regulament sau unui statut in vederea depunerii unei activitatzi organizate. 2 Mod de organizare Si: (inv) oranduire. 3 Structura. 4 (Iuz; is) ~ de baza Unitate organizatorica a fostelor P. C. R. shi U. T. C. care cuprindea minimum trei membri.

ORGANIZÁTZIE organizatzii s. f. 1. Asociatzie de oameni cu conceptzii sau preocupari comune unitzi conform unui regulament sau unui statut in vederea depunerii unei activitatzi organizate. ◊ Organizatzie de baza = (ieshit din uz) unitate organizatorica fundamentala a Partidului Comunist Roman shi a Uniunii Tineretului Comunist care cuprindea cel putzin trei membri. 2. Mod de organizare oranduire aranjare; randuiala alcatuire. Din germ. Organisation fr. organisation rus. organizatziĭa.

ORGANIZÁTZIE organizatzii s. f. 1. Asociatzie de oameni cu conceptzii sau preocupari comune unitzi conform unui regulament ori statut in vederea depunerii unei activitatzi organizate. V. uniune. Uniunea Tineretului Comunist condusa shi indrumata indeaproape de partul a fost singura organizatzie de tineret care in conditziile celei mai crunte ilegalitatzi shi terori dezlantzuite de regimul burghezomoshieresc... a tzinut sus steagul luptei revolutzionare. REZ. HOT. I 71. ◊ Organizatzie de masa v. masa². Organizatzie de baza = (de obicei determinat prin P.M.R.) unitate organizatorica fundamentala a partidului cuprinzind cel putzin trei membri. Temelia intregii munci de partid o constituie organizatziile de baza. 2. Mod de organizare orinduire; alcatuire. V. structura. Putea fi de folos la organizatzia masurilor rezbelnice. GHICA A. 152. TZara ia o organizatzie ostasheasca shi o centralizare puternica BALCESCU O. II 14. Fishtecare natzie are organizatzia sa; in ace organizatzie intra limba haine traditzii istorice sau casnice. RUSSO S. 15.

ORGANIZÁTZIE s.f. 1. Asociatzie institutzie sociala care reuneshte oameni cu preocupari shi uneori cu conceptzii comune constituita pe baza unui regulament a unui statut etc. in vederea depunerii unei activitatzi organizate shi realizarii unor scopuri comune. ◊ Organizatzie de baza = (ieshit din uz) unitate organizatorica fundamentala a Partidului Comunist Roman sau a Uniunii Tineretului Comunist alcatuita din cel putzin trei membri. 2. Oranduire organizare ordine randuiala. [Gen. iei var. organizatziune s.f. / cf. fr. organisation rus. organizatziia germ. Organisation].

ORGANIZÁTZIE s. f. asociatzie de oameni cu conceptzii sau preocupari comune pe baza unui regulament a unui statut etc. in vederea depunerii unei activitatzi organizate. ♦ ~ internatzionala (sau interstatala) = asociatzie cu caracter permanent creata de state pe baza unui statut. (< germ. Organisation fr. organisation rus. organizatziia)

ORGANIZÁTZIE ~i f. Grupare de oameni reunitzi pe baza unui regulament sau a unui statut in vederea desfashurarii unei activitatzi in comun. ~ sindicala. [G.D. organizatziei; Sil. tzie] /<germ. Organisation fr. organisation

organizatziune sf vz organizatzie

organizaciune sf vz organizatzie

ORGANIZATZIÚNE s.f. v. organizatzie.

organizatzi(un)e f. 1. modul cum un corp e organizat shi totalitatea partzilor cel constituesc; 2. mod de a fi al unui individ sub raportul fizic shi moral: organizatziune delicata; 3. constituirea unui Stat unui ashezamant public sau particular.

*organizatziúne f. (fr. organisation). Actziunea de a organiza shi modu de a fi organizat: organizatziunea uneĭ tzarĭ uneĭ armate. Fig. Constitutziune morala saŭ intelectuala: a avea o admirabila organizatziune muzicala. SHi átzie shi áre.

organizátzie (tzie) s. f. art. organizátzia (tzia) g.d. art. organizátziei; pl. organizátzii art. organizátziile (tzii)

organizátzie s. f. (sil. tzie) art. organizátzia (sil. tzia) g.d. art. organizátziei; pl. organizátzii art. organizátziile (sil. tzii)

organizatzie

Organizatzia Natziunilor Unite (O.N.U.)

ORGANIZÁTZIE s. v. structura.

ORGANIZATZIE s. alcatuire compozitzie economie organizare structura (rar) substantza (fig.) urzeala. (Care este ~ lucrarii?)

ORGANIZATZIA AVIATZIEI CIVILE INTERNATZIONALE (O.A.C.I.; in engl.: Internatzional Civil Aviation Organization I.C.A.O.) agentzie specializata in cadrul sistemului O.N.U. din 3 oct. 1947 cu sediul la Montréal (Canada) creata cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (ishi incepe activitatea la 4 apr. 1947) in scopul dezvoltarii navigatziei aeriene internatzionale supravegherii transporturilor aeriene internatzionale pentru asigurarea bunei desfashurari a securitatzii zborurilor dezvoltarea rutelor de navigatzie aeriana shi aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002) printre care shi Romania (din 1965).

ORGANIZATZIA COMUNA AFRICANA SHI MAURITIANA (O.C.A.M.; in fr.: Organisation Commune Africaine et Mauricienne O.C.A.M.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Bangui (Rep. Centrafricana) creata in 12 febr. 1965 in scopul intaririi cooperarii shi solidaritatzii africane accelerarii dezvoltarii lor economice sociale shi culturale shi facilitarii consultarilor reciproce in domeniul politicii externe. Intre 1965 shi 1971 sa numit Organizatzia Comuna Africana shi Malgasha iar intre 1971 shi 1974 Organizatzia Comuna Africana Malgasha shi Mauritana. A functzionat pana in 1985. Din O.C.A.M. au facut parte: Benin Republica Centrafricana Côte d’Ivoire Mauritius Niger Rwanda Senegal Seychelles Togo shi Burkina Faso.

ORGANIZATZIA CONFERINTZEI ISLAMICE (O.C.I; in engl.: Organization of the Islamic Conference O.I.C.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Jeddah (Arabia Saudita) creata in 1969 (ishi incepe activitatea in 1971) cu scopul promovarii solidaritatzii islamice a tzarilor membre a cooperarii dintre statele membre in domeniile economic social cultural shi shtiintzific eliminarii segregatziei discriminarii rasiale shi a oricarei forme de colonialism asigurarii masurilor necesare pentru pace shi securitate internatzionala a consolidarii luptei tuturor musulmanilor pentru apararea demnitatzii independentzei shi drepturilor natzionale a crearii unui climat potrivit pentru cooperare shi intzelegere intre tzarile membre shi alte tzari a protectziei locurilor sfinte ale Islamului shi promovarii cauzei palestiniene. Are 57 de state membre suverane care au populatzie islamica din Africa Asia Europa shi America doua state au statut de observator iar Organizatzia pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.) este membru cu drepturi depline. Principalele sale organe sunt: Conferintza shefilor de state (care se reuneshte la fiecare 3 ani) Conferintza Minishtrilor Afacerilor Externe (care se reuneshte in fiecare an) shi Secretariatul general. In cadrul organizatziei functzioneaza Banca de Dezvoltare Islamica Agentzia de SHtiri Internatzionala shi Fondul de Solidaritate Islamic.

ORGANIZATZIA DE SOLIDARITATE A POPOARELOR AFROASIATICE (in engl.: AfroAsian People’s Solidarity A.A.P.S.O.) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Cairo (Egipt) creata in 1957 k un for de legatura intre popoarele Africii shi Asiei in scopul asigurarii dezvoltarii lor economice sociale shi culturale shi coordonarii luptei impotriva imperialismului colonialismului neocolonialismului shi rasismului. La activitatzile ei iau parte comitete natzionale sau organizatzii natzionale din 75 de tzari (1984).

ORGANIZATZIA DE SOLIDARITATE A POPOARELOR DIN ASIA AFRICA SHI AMERICA LATINA (in sp.: Organización de Solidaridad de los Pueblos de Africa Asia y América Latina O.S.P.A.A.A.L.) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Havana (Cuba) creata in 1966 in scopul unirii coordonarii shi incurajarii mishcarilor de eliberare natzionala din cele trei continente shi inlaturarii oricaror forme de discriminare rasiala. La activitatzile ei iau parte organizatzii natzionale din 80 de tzari (1984).

ORGANIZATZIA INTERNATZIONALA A MUNCII (O.I.M.; in engl.: Internatzional Labour Organization I.L.O.) agentzie specializata in cadrul sistemului O.N.U. (din 1946) cu sediul la Geneva (Elvetzia) creata in 1919 in scopul ridicarii nivelului de trai shi de munca pe plan internatzional shi al imbunatatzirii conditziilor de munca. O.I.M. are 175 de membri (2002). Romania a fost membru in perioada 19191940 shi a revenit in organizatzie in 1956. In 1969 O.I.M. primeshte Premiul Nobel pentru Pace.

ORGANIZATZIA INTERNATZIONALA A ZIARISHTILOR (O.I.Z.; in fr.: Organization Internationale des Journalistes O.I.J.) organizatzie internatzionala neguvernamentala continuatoare a Federatziei Internatzionale a Ziarishtilor fondata la Paris in 1926 cu actuale denumire din 1946 cand e aprobat un nou statut. Sediul actual: Praga (Cehia). A fost creata in scopul apararii libertatzii presei shi a ziarishtilor. Are membri colectivi shi individuali in 110 tzari (1984) intre care shi Romania.

ORGANIZATZIA INTERNATZIONALA PENTRU MIGRARE (O.I.M.; in engl.: Internatzional Organisation for Migration I.O.M.) organizatzie umanitara nonpolitica cu sediul la Geneva (Elvetzia) fondata in 1951 in scopul acordarii de asistentza guvernelor tzarilor membre in rezolvarea problemelor legate de migrare incurajarii dezvoltarii sociale shi economice prin migrare asigurarii bunastarii migrantzilor shi respectarea demnitatzii lor umane. Are 60 de state membre iar alte 50 au statut de observator.

ORGANIZATZIA MARITIMA INTERNATZIONALA (O.M.I.; in engl.: International Maritime Organization I.M.O.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Londra (Marea Britanie) creata in 1948 (ishi incepe activitatea in ian. 1959) in scopul facilitarii cooperarii in domeniul navigatziei maritime internatzionale asigurarii securitatzii maritime prevenirii poluarii marilor shi oceanelor shi al elaborarii conventziilor internatzionale privind navigatzia maritima. Pana la 22 mai 1982 sa numit Organizatzia Interguvernamentala Consultativa pentru Navigatzie Maritima (in engl.: Intergovernmental Consultative Organization I.M.C.O.). O.M.I. are 158 membri (2002) printre care shi Romania (din 20 mart. 1965).

ORGANIZATZIA METEOROLOGICA MONDIALA (O.M.M.; in engl.: World Meteorological Organization W.M.O.). Creata in 1873 k organizatzie neguvernamentala; agentzie specializata guvernamentala (din 1951) in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Geneva (Elvetzia) creata in 1947 (ishi incepe activitatea in 1951) in scopul stabilirii unei colaborari pe baze mondiale in domeniul operatziilor shi serviciilor meteorologice difuzarii de informatzii meteorologice incurajarii cercetarilor shtiintzifice shi aplicarii meteorologiei in diverse domenii. O.M.M. are 185 membri (2002) printre care shi Romania (din 1947).

ORGANIZATZIA MONDIALA A COMERTZULUI (O.M.C. in engl.: World Trade Organisation W.T.O.) organizatzie interguvernamentala cu sediul la Geneva (Elvetzia) creata la 1 ian. 1995 k succesoare a G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife shi Comertz) in scopul constituirii unui forum pentru negocieri comerciale multilaterale revizuirii politicilor comerciale natzionale extinderii colaborarii cu alte institutzii internatzionale (in special cu F.M.I. shi Banca Mondiala) pentru a realiza o mai mare coerentza in politica economica globala promovarii liberalizarii schimburilor comerciale. Deshi nu este o organizatzie specializata a O.N.U. are de fapt stranse raporturi cu aceasta.

ORGANIZATZIA MONDIALA A SANATATZII (O.M.S.; in engl.: World Health Organization W.H.O.) agentzie specializata guvernamentala (din 15 nov. 1947) in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Geneva (Elvetzia) creata la 22 iul. 1946 (ishi incepe activitatea la 21 iul. 1948) in scopul coordonarii activitatzilor internatzionale cu caracter sanitar al cercetarilor farmaceutice organizarii schimbului de informatzii in domeniul sanatatzii asigurarii asistentzei tehnice pentru tzarile in curs de dezvoltare shi eradicarea bolilor epidemice shi endemice. O.M.S. are 191 membri (2002) printre care shi Romania (din 8 iun. 1948).

ORGANIZATZIA MONDIALA DE TURISM (O.M.T.; in engl.: World Tourism Organisation W.T.O.) organizatzie internatzionala interguvernamentala creata in 1974 cu sediul la Madrid (Spania) in scopul coordonarii activitatzii organizatziilor natzionale de turism imbunatatzirii calatoriilor turistice in shi intre statele membre. Are 139 de state shi teritorii autonome (2001) shi peste 350 membri afiliatzi ce reprezinta guverne locale asociatzii shi companii private din turism inclusiv aeriene grupuri hoteliere shi turoperatori.

ORGANIZATZIA MONDIALA PENTRU PROTECTZIA PROPRIETATZII INTELECTUALE (O.M.P.I.; in engl.: World Intellectual Property Organization W.I.P.O.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Geneva (Elvetzia) creata in 1967 (ishi incepe activitatea in 1970) in scopul facilitarii cooperarii statelor pentru punerea in aplicare a acordurilor internatzionale in vigoare privind proprietatea intelectuala. Practic reuneshte Uniunea internatzionala pentru Protectzia Proprietatzii Industriale (creata in 1883 prin Conventzia de la Paris) shi Uniunea Internatzionala pentru Protectzia Operelor Literare shi Artistice (creata in 1886 prin Conventzia de la Berna). O.M.P.I. are 177 tzari membre (2002) printre care shi Romania (din 1968).

ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE (O.N.U.; in engl.: United Nations Organization U.N. sau U.N.O.) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul in United Nations Plaza din New York (S.U.A.) fondata prin semnarea la 26 iun. 1945 a Cartei de la San Francisco de catre 50 de state (intrata in vigoare la 24 oct. 1945). Constituie o organizatzie cu vocatzie universala creata in scopul mentzinerii pacii shi securitatzii internatzionale prin luarea de masuri colective impotriva actelor de agresiune dezvoltarea relatziilor prieteneshti intre natziuni promovarea cooperarii internatzionale in domeniul economic social cultural shi umanitar. La 12 iun. 1941 este parafata la Londra „Declaratzia interaliata” in care semnatarii se angajau „sa conlucreze cu celelalte natziuni libere atit in timp de razboi cit shi in timp de pace”. A fost primul dintro serie de documente care au marcat procesul de formare a O.N.U. La 14 aug. 1941 preshedintele S.U.A. Franklin D. Roosevelt shi primulministru britanic Winston Churchill au cazut de acord asupra unor principii care urmau sa favorizeze colaborarea internatzionala in scopul mentzinerii pacii shi securitatzii. Documentul semnat la bordul navei „Prince of Walles” este de atunci cunoscut sub denumirea de Carta Atlanticului. Numele organizatziei a fost folosit prima data la sugestia preshedintelui F.D. Roosevelt in „Declaratzia Natziunilor Unite” semnata la Washington la 1 ian. 1942 de catre reprezentantzii a 26 de state care luptau contra Axei shi care shiau proclamat sprijinul pentru Carta Atlanticului. Intro declaratzie semnata la Conferintza de la Moscova la 30 oct. 1943 guvernele U.R.S.S. Marii Britanii Statelor Unite shi Chinei au preconizat crearea unei organizatzii internatzionale obiectiv reafirmat de conducatorii Statelor Unite Marii Britanii shi U.R.S.S. la Conferintza de la Teheran (1 dec. 1943). Primul proiect al O.N.U. a fost elaborat in cursul unei conferintze tzinute la hotelul „Dumbarton Oaks” din Washington In cursul unor serii de reuniuni (21 aug.7 oct. 1944) cind reprezentatzii U.R.S.S. Marii Britanii Statelor Unite shi Chinei sau pus de acord asupra scopurilor structurii shi functzionarii acestei organizatzii mondiale. La 11 febr. 1945 dupa reuniunea de la Ialta Roosevelt Churchill shi Stalin shiau declarat vointza de a pune bazele unei „organizatzii generale internatzionale pentru salvgardarea pacii shi securitatzii”. La 25 apr. 1945 reprezentantzii a 50 de state sau reunit la San Francisco in Conferintza Natziunilor Unite asupra Organizatziei internatzionale. Ei au elaborat cele 111 articole ale Cartei care a fost adoptata in unanimitate. Aceasta defineshte scopurile shi principiile Organizatziei structura organele principale shi functziile acestora. A doua zi ei au semnato in auditoriul Teatrului Herbst din incinta Monumentului Vechilor Combatantzi. A intrat in vigoare dupa ce a fost ratificata de cei cinci membri permanentzi ai Consiliului de Securitate shi a majoritatzii celorlaltzi semnatari (24 oct. 1945 nashterea O.N.U.). Prima Adunare Generala unde sUnt reprezentate toate statele membre se deschide la Central Hall din Westminter (10 ian. 1946). Consiliul de Securitate reunit pentru prima oara la Londra (17 ian. 1946) adopta regulamentul sau de ordine interioara. Adunarea Generala adopta (24 ian. 1946) prima sa rezolutzie consacrata in principal utilizarii pashnice a energiei atomice shi eliminarii armelor atomice shi a celorlalte arme de distrugere in masa. La 1 febr. 1946 Trygve Lie (Norvegia) devine primul secretar general al O.N.U. iar pe 24 oct. 1947 Adunarea Generala proclama oficial aceasta zi drept „Ziua Natziunilor Unite”. La 24 oct. 1949 se pune piatra de temelie a actualului sediu al O.N.U. din New York. In istoria sa de aproape shase decenii din care cea mai mare parte sa desfashurat in conditzii nefavorabile determinate de confruntarea din anii razboiului rece O.N.U. a reushit in mare masura sa raspunda sperantzelor care omenirea le pusese in Organizatzie. Activitatea sa a cuprins domenii diverse de la aplanarea conflictelor interdictzia armelor de distrugere in masa shi neproliferarea armelor atomice la decolonizare codificarea dreptului internatzional mediul drepturile omului etc. Astfel in iun. 1948 este stabilit in Palestina organismul Natziunilor Unite insarcinat cu supravegherea armistitziului prima misiune de observare a Natziunilor Unite iar emisarul O.N.U. Ralph Bunche obtzine incetarea focului intre noul stat creat Israel shi tzarile arabe (7 ian. 1949). Adunarea Generala adopta Declaratzia universala a omului (10 dec. 1948). In absentza reprezentantului Uniunii Sovietice Consiliul de Securitate decide sa intervina de partea Coreii de Sud shi sa respinga invazia Nordului. O conventzie de armistitziu in Coreea este semnata (27 iul. 1953) de catre Comandamentul O.N.U. shi Comandamentul ChinaCoreea de Nord. In 1954 Inaltul Comisariat O.N.U. pentru refugiatzi primeshte primul dintre cele doua Premii Nobel pentru Pace pentru interventziile sale in favoarea refugiatzilor europeni. Adunarea Generala ishi tzine prima sa sesiune extraordinara de urgentza (1 nov. 1956) pentru a face fatza crizei Canalului Suez shi creeaza (5 nov.) prima fortza de mentzinere a pacii a O.N.U. Fortza de Urgentza a Natziunilor Unite (F.U.N.U.). In sept. 1960 17 noi state independente (dintre care 16 africane) intra in O.N.U. (cea mai numeroasa primire a unor noi state membre). La 18 sept. 1961 secretarul general Dag Hammarskjöld moare intrun accident de avion in Congo in cursul unei misiuni O.N.U. Consiliul de Securitate adopta un embargou voluntar asupra armamemtelor impotriva Africii de Sud (7 aug. 1963) iar mai apoi (5 mart. 1964) aproba trimiterea unei fortze de mentzinere a pacii in Cipru. Adunarea Generala retrage (27 oct. 1966) Africii de Sud mandatul prin care administra Africa de SudVest (azi Namibia) iar la 16 dec. 1966 sunt impuse sanctziuni obligatorii impotriva Rhodesiei (azi Zimbabwe) de catre Consiliul de Securitate. Dupa „Razboiul de 6 zile” Consiliul de Securitate adopta la 22 nov. 1967 Rezolutzia 242 baza viitoarelor negocieri care vizeaza instaurarea pacii in Orientul Mijlociu. Adunarea Generala aproba Tratatul de nonproliferare a armelor nucleare shi cere statelor membre sal ratifice (12 iun. 1968). La 4 ian. 1969 intra in vigoare Conventzia internatzionala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala. Adunarea Generala admite (25 oct. 1971) R.P. Chineza in O.N.U. In iun. 1972 are loc la Stockholm prima Conferintza a Natziunilor Unite pentru Mediu care creeaza Programul Natziunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (P.N.U.E.) cu sediul la Nairobi (Kenya). La 13 nov. 1974 Adunarea Generala recunoashte Organizatzie pentru Eliberarea Palestinei (O.L.P.) k „singurul reprezentant legitim al poporului palestinian”. „Anul internatzional al femeii” marcat de prima conferintza O.N.U. asupra drepturilor femeilor organizata la Ciudad de Mexico (iun.iul. 1975) este urmat de adoptarea de catre Adunarea Generala la 18 dec. 1979 a Conventziei asupra eliminarii oricaror forme de discriminare a femeilor definind drepturile femeilor in domeniul politic economic social cultural shi civil. Consiliul de Securitate adopta un embargou obligatoriu asupra armamentelor impotriva Africii de Sud (4 nov. 1977) iar Adunarea Generala convoaca prima sa sesiune extraordinara consacrata dezarmarii (maiiun. 1978). Trei ani dupa declararea ultimului caz cunoscut la 8 mai 1980 Organizatzia Mondiala a Sanatatzii (O.M.S.) proclama oficial eradicarea variolei. La 25 nov. 1981 Adunarea Generala adopta Declaratzia asupra eliminarii oricaror forme de intolerantza shi discriminare pe baza religioasa. La 10 dec. 1982 este semnata Conventzia Natziunilor Unite asupra dreptului marii de catre 177 state shi doua entitatzi (cel mai mare numar de semnaturi puse pe un tratat in ziua votarii). In dec. 1984 secretarul general Javier Pérez de Cuéllar creeaza Biroul de operatzii de urgentza in Africa pentru coordonarea ajutoarelor organizate pentru combaterea foametei. Tot acum (10 dec. 1984) Adunarea Generala adopta Conventzia impotriva torturii shi a altor pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante. In iun. 1985 la Nairobi are loc Conferintza de incheiere a Deceniului Natziunilor Unite pentru femei care reuneshte mii de participantzi. In sept. 1987 eforturile desfashurate de P.N.U.E. sunt incununate de semnarea Tratatului asupra protectziei paturii de ozon cunoscut sub numele de Protocolul de la Montréal primul acord mondial de protectzie a mediului. In 1988 Operatziunile O.N.U. de Mentzinere a Pacii primesc Premiul Nobel pentru Pace (in acel moment erau in desfashurare un numar de 7). In apr. 1989 Grupul de Asistentza O.N.U. pentru perioada de tranzitzie (G.A.N.U.P.T.) este trimis in Namibia pentru a supraveghea retragerea trupelor Africii de Sud shi pentru a furniza asistentza in vederea alegerilor care au avut loc in nov. 1989 (Namibia devine independenta la 21 mart. 1990). La 31 mai 1991 este negociata o incetare a focului in Angola (unde razboiul civil se desfashura de 16 ani) supravegheata apoi de Misiunea de verificare a Natziunilor Unite in Angola (U.N.A.V.E.M II). Guvernul din El Salvador shi Frontul de Eliberare Natzionala (F.E.N.) semneaza (31 dec. 1991) prin intermediul bunelor oficii ale secretarului general al O.N.U. un acord de incetare a focului shi un tratat de pace dupa 12 ani de razboi. Consiliul de Securitate tzine prima reuniune din istoria sa (31 ian. 1992) la nivelul shefilor de stat shi de guvern. In iun. 1992 are loc la Rio de Janeiro (Brazilia) Conferintza Natziunilor Unite asupra mediului cu participarea a 104 shefi de stat shi guvern shi altzi conducatori (Conferintza cea mai mare din istorie adopta „Actziunea 21” plan de actziune pentru dezvoltarea durabila). Secretarul general Boutros Boutros Ghali publica „Agenda pentru pace” (17 iun. 1992) plan de diplomatzie preventiva de restabilire shi mentzinere a pacii. La 27 apr. 1993 este declarata independentza Eritreii in urma unui referendum verificat de O.N.U. cu participarea a 995 la suta din electoratul inscris (Eritrea a fost pe urma admisa k membru al O.N.U. shi al Organizatziei Unitatzii Africane azi Uniunea Africana). In mai 1993 alegerile din Cambodgea supervizata de O.N.U. au drept consecintza elaborarea unei noi Constitutzii shi instalarea unui guvern democratic marcind incheierea conflictului ce dura de 15 ani. Are loc la Viena (iun. 1993) Conferintza Mondiala asupra drepturilor omului in timpul Anului Internatzional al populatziilor autohtone (1993). La 6 mai 1994 secretarul general publica „Agenda pentru dezvoltare” plan de actziune al carui scop este de a ameliora conditzia umana. Au loc alegeri in Africa de Sud (2629 apr. 1994) sub supravegherea a 2.527 observatori ai Misiunii de Observare a Natziunilor Unite in Africa de Sud (M.O.N.U.A.S.) care marcheaza sfarshitul regimului de apartheid. Consiliul de Securitate ridica embargoul asupra armelor shi altor restrictzii impuse Africii de Sud (25 mai) iar la 23 iun. 1994 Africa de Sud ishi reia locul in Adunarea Generala dupa 24 ani de absentza. La 13 sept. 1994 Conferintza Internatzionala a O.N.U. asupra populatziei shi dezvoltarii reunita la Cairo adopta un Program de actziune. In oct. 1994 au loc in Mozambic primele alegeri multipartite (2729 oct.) supravegheate de peste 2.300 observatori internatzionali. In acelashi an este adoptat un program de activitate insotzit de manifestari care marcheaza a 50a aniversare a O.N.U. cu tema „Noi popoarele Natziunilor Unite... aliate pentru o lume mai buna”. Se reuneshte la Copenhaga (mart. 1995) Conferintza mondiala pentru dezvoltare sociala una dintre cele mai importante reuniuni a conducatorilor politici pentru a reinnnoi angajamentul de a combate saracia shomajul shi excluderea sociala. La 26 iun. 1995 are loc la San Francisco (California) o conferintza de celebrare a celei de a50a aniversari de la semnarea Cartei Natziunilor Unite urmata la 2224 oct. 1995 de o reuniune speciala cu participarea shefilor de stat shi guvern la sediul O.N.U. din New York. La 10 sept. 1996 Adunarea Generala adopta Tratatul pentru interzicerea completa a experientzelor nucleare (Acest tratat a carui adoptare semnifica o cotitura in istoria eforturilor in materie de dezarmare shi de neproliferare este deschis semnarii la 24 sept.). La 17 dec. 1996 Adunarea Generala alege pentru prima data un reprezentant al tzarilor din Africa neagra (Kofi Annan Ghana) pentru un mandat (1 ian. 199731 dec. 2001) reconfirmat la 29 ian. 2001. O.N.U. are 191 de membri (2003) printre care shi Romania (din 14 dec. 1955). Cea dea XXIIa sesiune a Adunarii Generale a ales drept preshedinte pe ministrul de Externe al Romaniei Corneliu Manescu (era pentru prima data in istoria de pana atunci a organizatziei cand un reprezentant al tzarilor socialiste era ales in aceasta demnitate). Nu face parte din O.N.U. un singur stat suveran Vaticanul (care are totushi statutul de observator permanent). In anul 2002 au fost admishi k membri Elvetzia (in urma succesului referendumului din 3 mart. 2002) shi Timorul de Est (al 46lea stat independent al Asiei). Organizatzia pentru Eliberarea Palestinei (O.L.P.) are statutul de observator special. Principalele organe ale O.N.U. sunt: Adunarea Generala Consiliul de Securitate Consiliul Economic shi Social Consiliul de Tutela Curtea Internatzionala de Justitzie Secretariatul. 1. Adunarea Generala este organul reprezentativ al O.N.U. alcatuit din reprezentantzii tuturor tzarilor membre (maximum 5 din fiecare tzara) investit cu dreptul de a discuta orice problema de competentza organizatziei. Rezolutziile sale au caracter de recomandare pentru statele membre precum shi pentru celelalte organe sau institutzii din sistemul Organizatziei Natziunilor Unite. Se intruneshte in sesiuni ordinare anuale dar shi in sesiuni extraordinare sau de urgentza atunci cand este necesar. Acestea din urma sunt convocate de catre Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatzii membrilor organizatziei. Ia hotarari cu majoritatea simpla a membrilor prezentzi shi votantzi sau pentru problemele mai importante (admiterea de noi membri recomandarile pentru mentzinerea pacii etc.) shi cu majoritate de doua treimi in fiecare shedintza plenara sau in Comisii. Adunarea Generala ishi stabileshte propriile reguli de procedura shi ishi alege un preshedinte la fiecare sesiune. II. Consiliul de Securitate este principalul organ in domeniul mentzinerii pacii shi securitatzii internatzionale. Cuprinde 15 membri dintre care 5 permanentzi (R.P. China Frantza Marea Britanie S.U.A. shi Federatzia Rusa care ocupa locul fostei U.R.S.S.) ce pot exercita dreptul de veto shi 10 nepermanentzi aleshi de Adunarea Generala (cate 5 in fiecare an) de regula pentru un mandat de doi ani (in 1962 pentru un an 19761977 19911992 shi 20042005. Romania a fost membru al Consiliului de Securitate) pe baza principiului repartitziei geografice echitabile. Fiecare membru dispune de un vot. Pentru a se adopta deciziile este suficient un vot favorabil a 9 membri (inclusiv unanimitatea membrilor permanentzi). Rezolutziile sale au un caracter obligatoriu. Poate fi convocat la cererea Secretarului general al O.N.U. sau a oricarui stat membru shi la lucrarile sale poate participa fara drept de vot orice membru al organizatziei. III. Consiliul Economic shi Social (C.E.S. sau E.C.O.S.O.C.) promoveaza cooperarea internatzionala in domeniile economic shi social. Este alcatuit din 54 de membri aleshi de Adunarea Generala pentru un mandat de 3 ani pe baza principiului repartitziei geografice echitabile (18 sunt aleshi in fiecare an). Rezolutziile sale au caracter de recomandari. Se intruneshte anual principala sa functzie fiind de a stabili directziile de actziune shi de a coordona agentziile speciale ale O.N.U. Are comisii regionale shi pe domenii de activitate. Pentru prima data Romania a fost aleasa membru al E.C.O.S.O.C. pentru anii 19651967. IV. Consiliul de Tutela supravegheaza administrarea teritoriilor aflate sub tutela O.N.U. Deoarece ultimul teritoriu aflat sub tutela O.N.U. (Rep. Palau) shia declarat independentza (1 oct. 1994) iar altele sau unificat cu statele vecine C.T. shia suspendat oficial activitatea la 1 nov. 1994 urmand k in viitor sa fie convocat numai in cazul in care va aparea o situatzie deosebita. V. Curtea Internatzionala de Justitzie (C.I.J.) este organul judiciar principal al organizatziei are sediul la Haga (Olanda) shi cuprinde 15 judecatori independentzi fiecare de alta natzionalitate aleshi cu titlu personal (sau realeshi) pentru o perioada de 9 ani cu majoritate absoluta de catre Adunarea Generala shi de catre Consiliul de Securitate. Statul Curtzii este parte integranta a Cartei O.N.U. Curtea rezolva numai litigiile dintre statele care recunosc jurisdictzia sa intro anumita categorie de dispute. VI. Secretariatul este principalul organ administrativ shi executiv al O.N.U. Este condus de Secretarul general numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate pe o perioada de 5 ani. Are sediul la New York (S.U.A.). Executa programele politice deliberate de celelalte organe ale O.N.U. shi are delicata functzie de mediere. Au ocupat aceasta functzie: Trygve Lie Norvegia (19461952) Dag Hammarskjöld Suedia (19531961) U Thant Birmania (19611971) Kurt Waldheim Austria (19721981) Javier Pérez de Cuéllar Perú (19821991) Boutros Boutros Ghali Egipt (19921996) Kofi Annan Ghana (19972006) shi Ban KiMoon Coreea de Sud (din 2007). In vederea desfashurarii activitatzii in bune conditziuni Adunarea Generala Consiliul de Securitate shi C.E.S. au infiintzat numeroase organe subsidiare: Comisii Regionale O.N.U. Pe langa O.N.U. functzioneaza 5 comisii regionale in calitate de centre regionale O.N.U.: Comisia Economica pentru Europa (C.E.E.; in engl.: Economic Commission for Europe E.C.E.); fondata in 1947; sediu: Geneva (Elvetzia). Studiaza problemele economice tehnologice shi de mediu shi face recomandari privind solutzionarea acestora. Membri: statele europene precum shi Kazahstan Uzbekistan Tadjikistan Turkmenistan Azerbaidjan Armenia Georgia Canada Israel shi S.U.A. Comisia Economica shi Sociala pentru Asia shi Pacific (C.E.S.A.P.; in engl.: Economic and Social Commission for Asia and the Pacific E.S.C.A.P.); fondata in 1947 sub denumirea de Comisia Economica pentru Asia shi Orientul Apropiat E.C.A.F.E.; a adoptat actuala denumire in urma reorganizarii din 1974; sediu: Bangkok (Thailanda). Reprezinta singurul forum interguvernamental pentru Asia shi Pacific. Acorda asistentza tehnica servicii de consultantza pe langa guverne programe de cercetare pregatire shi informare. Membri: statele din Asia shi Pacific precum shi Frantza Marea Britanie Rusia shi S.U.A. Comisia Economica pentru America Latina shi Caraibe (C.E.A.L.C.; in engl.: Economic Commission for Latin America and the Caraibbean E.C.L.A.C.); fondata in 1948; sediu: Santiago de Chile (Chile). Comisia colaboreaza cu guvernele statelor membre in analizarea problemelor economice natzionale shi regionale shi acorda sprijin in elaborarea planurilor de dezvoltare. Coordoneaza programe de asistentza tehnica cercetare informare pregatire a cadrelor shi cooperare cu organizatzii natzionale regionale shi internatzionale. Membri: statele din America de Sud shi zona Caraibelor precum shi Canada Frantza Italia Marea Britanie Spania shi S.U.A. Comisia Economica pentru Africa (C.E.A.; in engl.: Economic Commission for Africa E.C.A.); fondata in 1958; sediu: Addis Abeba (Ethiopia). Activitatzile sale au k scop incurajarea dezvoltarii economice shi sociale creshterea cooperarii dintre tzarile membre shi dintre Africa shi alte partzi ale lumii. Membri: cele 53 de state africane. Comisia Economica shi Sociala pentru Asia de SudVest (C.E.S.A.V.; in engl.: Economic and Social Commission for Western Asia E.S.C.W.A.); fondata in 1974 sub denumirea de Biroul Economic shi Social al O.N.U. din Beirut; a adoptat actuala denumire in 1985; sediu: Beirut (Liban). Propune strategii shi masuri menite sa promoveze cooperarea in domeniul economic shi social. Membri: Arabia Saudita Bahrain Egipt Emiratele Arabe Unite Iordania Iraq Kuwait Liban Oman Palestina Qatar Siria Yemen.

ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTATZIE SHI AGRICULTURA (F.A.O.; in engl.: Food and Agricultural Organization F.A.O.) agentzie internatzionala guvernamentala (din 1946) in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Roma (Italia) creata la 16 oct. 1945 avand k obiectiv lupta contra foametei shi saraciei ameliorarea alimentatziei shi a securitatzii alimentare shi accesul tuturor tzarilor la o alimentatzie adecvata unei vietzi active shi sanatoase. Promoveaza dezvoltarea rurala shi agricultura durabila prin strategia de imbunatatzire pe termen lung a productziei agricole shi a securitatzii alimentatziei ameliorarea distributziei shi comertzului cu produse agricole permitzand astfel conservarea shi gestionarea resurselor naturale creshterea nivelului de viatza a populatziei mondiale shi a celei rurale in special. F.A.O. are 181 membri (2002) printre care shi Romania (din 9 nov. 1961).

ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIALA (O.N.U.D.I.; in engl. United Nations Industrial Development Organization U.N.I.D.O.) agentzie specializata guvernamentala (din 1984) in cadrul O.N.U. cu sediul la Viena (Austria) creata la 17 dec. 1966 (ishi incepe activitatea in 1967) in scopul promovarii shi accelerarii procesului de industrializare in tzarile in curs de dezvoltare facilitarii transferului de tehnologie shi a investitziilor shi al coordonarii tuturor activitatzilor in acest domeniu desfashurate de alte organisme ale Natziunilor Unite. Pana in 1984 a functzionat k organ permanent specializat al Adunarii Generale a O.N.U. O.N.U.D.I. are 169 membri (2002) printre care shi Romania (din 1 ian. 1967).

ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE PENTRU INVATZAMANT SHTIINTZA SHI CULTURA (in engl.: United Nations Educational Scientific and Cultural Organization U.N.E.S.C.O.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Paris (Frantza) creata in nov. 1945 in urma Conferintzei de la Londra (ishi incepe activitatea la 4 nov. 1946) in scopul intensificarii colaborarii intre natziuni in domeniul educatziei shtiintzei culturii shi comunicarii in spiritul respectului universal pentru dreptate shi in dominatzia legii pentru drepturile omului shi libertatzile fundamentale indiferent de rasa sex limba sau religie. Promoveaza cooperarea intelectuala internatzionala realizeaza asistentza operatzionala shi stimuleaza schimburile internatzionale shi cunoashterea reciproca in domeniile educatziei shtiintzei shi culturii. U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002) intre care shi Romania (din 12 iul. 1955).

ORGANIZATZIA PENTRU COOPERARE SHI DEZVOLTARE ECONOMICA (O.C.D.E. in engl.: Organization for Economic Cooperation and Development O.E.C.D.; in fr.: Organisation de Cooperation et de Développement Economique O.C.D.E.) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Paris (Frantza) creata la 30 sept. 1961 k succesoare a Organizatziei Europene pentru Cooperare Economica infiintzata in 1948. Reprezinta un forum pentru discutarea shi coordonarea activitatzilor sociale shi economice ale tzarilor membre propunandushi sa favorizeze expansiunea lor economica shi dezvoltarea pe baze multilaterale a comertzului mondial. Are 30 de membri (2001): Australia Austria Belgia Canada Cehia Rep. Coreea Danemarca Elvetzia Finlanda Frantza Germania Grecia Irlanda Islanda Italia Japonia Luxemburg Marea Britanie Mexic Norvegia Noua Zeelanda Olanda Polonia Portugalia Slovacia Spania S.U.A. Suedia Turcia Ungaria. In domeniul energiei (conventzionale shi nucleare) cea mai mare parte a activitatzii organizatziei se desfashoara in cadrul a doua agentzii create de Consiliul O.C.D.E. in acest scop: Agentzia Internatzionala pentru Energie (in engl.: International Energy Agency I.E.A.) cu sediul la Paris (Frantza) creata in 1974 in scopul cooperarii in problemele privind energia. Are 26 de membri (ai O.C.D.E. cu exceptzia Rep. Coreea Mexicului Poloniei shi Ungariei). Agentzia O.C.D.E. pentru Energie Nucleara (O.E.C.D.; in engl.: Nuclear Energy Agency N.E.A.) cu sediul la Seine SaintGermain (Frantza) creata in 1958 in scopul promovarii folosirii energiei nucleare in scopuri pashnice. Are 28 membri (ai O.C.D.E. cu exceptzia Noii Zeelande shi Poloniei). Principalul organ este Consiliul Ministerial (in care sunt reprezentate toate tzarile membre) asistat de un Comitet Executiv (14 membri) shi de un Secretariat general. Marea parte a activitatzii sale se desfashoara in grupuri de lucru shi in peste 200 de comitete specializate.

ORGANIZATZIA PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI (O.E.P.) organizatzie creata in 1964 in Ierusalimul de Est de catre reprezentantzi ai poporului palestinian ai unor organizatzii profesionale shi populare shi ai unor mishcari ale rezistentzei palestiniene. Organul sau suprem este Consiliul Natzional Palestinian (C.N.P.) de fapt parlamentul poporului palestinian compus din 530 membri din care 180 din teritoriile arabe ocupate de Israel. Intre sesiunile acestuia orientarile generale sunt adoptate de Consiliul Central al O.E.P. Intreaga activitate a organizatziei este condusa de Consiliul Executiv format din 15 membri printre care shi reprezentatzi a 6 organizatzii ale rezistentzei palestiniene. Preshedinte al Comitetului Executiv este din 1969 Yasser Arafat.

ORGANIZATZIA PENTRU SECURITATE SHI COOPERARE IN EUROPA (O.S.C.E.; in engl.: Organization for Security and Cooperation in Europe O.S.C.E.) organizatzie creata in 1972 sub numele de Conferintza pentru Securitate shi Cooperare in Europa (C.S.C.E.) k forum multilateral pentru dialog shi negocieri. Numele actual a fost adoptat la 5 dec. 1994 la Conferintza la nivel inalt pentru a sublinia caracterul permanent al organismului. La 1 aug. 1975 a fost semnat Actul Final de la Helsinki care stabileshte principiile de securitate in Europa inclusiv angajamentul statelor de a se abtzine de la acte de agresiune respectul inviolabilitatzii frontierelor neamestecului in treburile interne shi drepturile omului. Propune dezvoltarea cooperarii in domeniile economic shtiintzific shi tehnologic cooperarea in domeniul umanitar shi in alte domenii inclusiv promovarea schimburilor culturale hotararea de a continua procesul de consultare shi cooperare intre tzarile membre. Domeniile de competentza sau extins prin Carta de la Paris a unei noi Europe (1990) care a transformat C.S.C.E. dintrun forum adhoc intro organizatzie cu institutzii permanente. Are k membri 55 de state din Europa (inclusiv Vaticanul shi SerbiaMuntenegru ultima suspendata in 1992 in urma conflictului din Bosnia shi Hertzegovina) la care se adauga Canada S.U.A. shi opt republici asiatice exsovietice. Secretariatul organizatziei are sediul la Viena (Austria).

ORGANIZATZIA STATELOR AMERICANE (O.S.A.; in engl.: Organization of American States O.S.A.; in sp.: Organización de los Estados Americanos O.E.A.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Washington (S.U.A.) creata in 1948 prin Carta de la Bogotá (in vigoare din 1951 modificata in 1965 shi 1985) in scopul promovarii pacii securitatzii shi bunei intzelegeri intre tzarile membre din cele doua continente intaririi colaborarii shi protejarii independentzei lor dezvoltarii lor economice sociale shi culturale shi favorizarii integrarii lor economice. O.S.A. continua activitatea Uniunii internatzionale a Republicilor Americane (18901923) shi a Uniunii Republicilor Continentului American (19231948). Are 35 membri (2001) toate statele din cele doua Americi (inclusiv Cuba suspendata in 1962) shi observatori din 35 de state de pe toate continentele inclusiv Uniunea Europeana (dintre care 15 state au statut de observatori permanentzi). Principalele organe ale O.S.A. sunt: Adunarea Generala (care se reuneshte anual) Consiliul Permanent (cuprinzand cate un reprezentant al fiecarui stat membru) Secretariatul numeroase consilii (Consiliul Interamerican Economic shi Social; Consiliul Interamerican pentru Educatzie SHtiintza shi Cultura sh.a.) Consfatuirea Consultativa a Minishtrilor Relatziilor Externe shase organizatzii cinci comisii specializate etc.

ORGANIZATZIA STATELOR ARABE EXPORTATOARE DE PETROL (O.S.A.E.P.; in engl.: Organization of Arab Petroleum Exporting Countries O.A.P.E.C.) organizatzie regionala cu sediul la Kuwait creata in 1968 in scopul protejarii intereselor tzarilor membre shi stabilirii cailor shi mijloacelor pentru dezvoltarea cooperarii lor in domeniul petrolului. Are 10 state membre: Algeria Arabia Saudita Bahrain Egipt Emiratele Arabe Unite Iraq Kuwait Libia Qatar Siria.

ORGANIZATZIA TRATATULUI ASIEI DE SUDEST (S.E.A.T.O.; in engl.: South Est Asia Treaty Orgnization S.E.A.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata la Manila (Filipine) la 8 sept. 1954 in scopul dezvoltarii capacitatzii de aparare individuala shi colectiva a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia Filipine Frantza Marea Britanie Noua Zeelanda Pakistan (pana in 1972) S.U.A. shi Thailanda. Organizatzia sa autodizolvat in 1975.

ORGANIZATZIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; in engl.: North Atlantic Treaty Organization N.A.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata in baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (ashanumitul Pact al Atlanticului) cu sediu la Bruxelles Belgia (pana in 1967 la Paris) in scopul asigurarii securitatzii comune a statelor membre prin cooperare shi consultare in domeniile politic militar shi economic precum shi in domeniul socialshtiintzific shi in alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia Canada Danemarca Frantza Islanda Italia Luxemburg Marea Britanie Norvegia Olanda Portugalia S.U.A. (membri fondatori) Grecia Turcia (din 1952) R.F. Germania (din 1955) Spania (din 1982) Cehia Polonia Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hotarat sa se lanseze invitatzii de aderare in 2004 unui grup de tzari (Bulgaria Estonia Letonia Lituania Romania Slovacia shi Slovenia). Noii membri vor capata statut de membru deplin in 2004 dupa ce parlamentele celor 19 state vor ratifica aceasta hotarare. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului care reuneshte reprezentantzii statelor membre shi decide in unanimitate asupra problemelor administrative shi financiare. Consiliul cu sediu la Bruxelles este asistat de numeroase Comitete shi Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) shi de Secretariatul internatzional. Alaturi de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Preshedinte permanent ales la nivelul SHefilor Marilor State Majore (pentru o perioada de 2 ani) Comitetul de Planificare a Apararii patru Comandamente Regionale shi 14 Agentzii subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. sa deschis catre tzarile din Europa Centrala shi de Est prin Parteneriatul pentru Pace care prevede participarea la manevre comune shi la schimbul de informatzii militare dar fara implicare in asigurarea securitatzii shi apararii reciproce. La el au aderat toate tzarile Europei Centrale shi de Est shi numeroase republici exsovietice intre care shi Federatzia Rusa. La 28 mai 2002 prin Declaratzia de la Roma a fost creat „Consiliul celor 20” format din cele 19 tzari membre plus Federatzia Rusa abilitat sa ia decizii prin consens asupra: luptei impotriva terorismului gestionarea crizelor neproliferarii armelor de distrugere in masa controlului armamentelor apararii contra rachetelor de lupta operatziunilor de salvare pe mare cooperarii militare planurilor pentru urgentze civile provocarilor shi amenintzarilor de toate tipurile sh.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie) de la 4 aug. 1999. Succesorul sau (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer.

ORGANIZATZIA TRATATULUI CENTRAL (C.E.N.T.O.; in engl.: Central Treaty Organization C.E.N.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata la 24 febr. 1955 cu sediul la Ankara (Turcia) in scopul apararii comune shi dezvoltarii economice a statelor membre. Pana in 1959 sa numit Organizatzia Tratatului Orientului Apropiat initzial k un tratat bilateral intre Turcia shi Iraq la care au aderat in acelashi an Marea Britanie (4. apr.) Pakistan (23 sept.) shi Iran (3 nov.). Organizatzia sa autodizolvat in 1979.

ORGANIZATZIA TRATATULUI DE LA VARSHOVIA (Pactul de la Varshovia) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Varshovia (Polonia) creata la 14 mai 1955 prin Tratatul de Prietenie Colaborare shi Asistentza Mutuala de la Varshovia in scopul asigurarii securitatzii statelor membre shi a pacii in Europa. Membri: opt tzari socialiste Albania (sa retras din organizatzie in 1968) Bulgaria Cehoslovacia R.D. Germana Polonia Romania Ungaria shi U.R.S.S. Sa autodizolvat in 1991.

ORGANIZATZIA TZARILOR EXPORTATOARE DE PETROL (O.P.E.C.; in engl.: Organization of the Petroleum Exporting Countries) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediu la Viena (Austria) creata in 1960 in scopul unificarii shi coordonarii politicilor shi strategiilor tzarilor membre in domeniul comertzului internatzional cu petrol shi apararea intereselor lor in general. Are 11 state membre: Algeria Arabia Saudita Emiratele Arabe Unite Indonezia Iraq Iran Kuwait Libia Nigeria Qatar shi Venezuela. In cadrul organizatziei functzioneaza Fondul O.P.E.C.pentru Dezvoltare Internatzionala (in engl.: Fund for International Development) cu sediu la Viena (Austria) creat in 1976 shi avand k membri statele O.P.E.C.

ORGANIZATZIA UNITATZII AFRICANE (O.U.A.; in engl.: Organization of African Unity O.A.U.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Addis Abeba (Ethiopia) creata la Conferintza din mai 1963 de catre 32 natziuni africane (atunci independente) in scopul promovarii unitatzii shi solidaritatzii statelor africane colaborarii politice shi economice a statelor membre intensificarea shi coordonarea eforturilor pentru imbunatatzirea standardului de viatza in Africa al apararii suveranitatzii integritatzii teritoriale shi independentzei statelor africane desfiintzarii oricaror forme de colonialism pe continentul african al promovarii cooperarii internatzionale conform Cartei O.N.U. Are 53 de state membre (toate statele africane cu exceptzia Marocului care a parasit organizatzia in 1984 in semn de protest pentru admiterea k membru al Saharei Occidentale). Principalele organe ale O.U.A. sunt: Conferintza SHefilor de stat shi guvern (care se reuneshte anual intro tzara membra) Consiliul Minishtrilor de Externe Comisia de Arbitraj Comitetul de Coordonare pentru Eliberarea Africii comitete shi comisii specializate shi Secretariatul permanent cu sediul la Addis Abeba. La 11 iul. 2001 O.U.A. sa dizolvat shi in iul. 2002 a fost inlocuita de Uniunea Africana.