11 definitzii pentru alcatuire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ALCATUÍRE alcatuiri s. f. Actziunea de a (se) alcatui1 shi rezultatul ei; intocmire compunere constituire alcatuiala. ♦ Compozitzie structura. V. alcatui1.

alcatuire1 sf [At: PRAV. ap. CADE / P: ~tui~ / Pl: ~ri / E: alcatui1] 1 Facere. 2 Construire. 3 Creare. 4 Concepere. 5 Redactare. 6 Transformare. 7 Organizare. 8 Intocmire. 9 Prefacere. 10 Aparitzie. 11 Constituire. 12 Structura. 13 Strangere. 14 Punere. 1516 (Ivp) Dispozitzie administrativa (sau legislativa). 17 Culegere. 18 Colectare. 19 Compilatzie. 20 (Inv) Combinatzie.

alcatuíre2 sf [At: PRAV. (1814) 41/13 / P: ~tui~ / Pl: ~ri / E: alcatui1] (Reg) Intzelegere.

ALCATUÍRE alcatuiri s. f. Actziunea de a (se) alcatui1 shi rezultatul ei; intocmire compunere constituire alcatuiala. ♦ Compozitzie structura. V. alcatui1.

ALCATUÍRE alcatuiri s. f. Actziunea de a (se) alcatui1 shi rezultatul ei. 1. Intocmire formare compunere constituire. O preocupare permanenta a Comitetului [de radio] va trebui sa fie alcatuirea cit mai variata a emisiunilor muzicale. CONTEMPORANUL S. II 1951 nr. 223 2/3. 2. Compozitzie constitutzie structura. In alcatuirea solurilor intra shi substantze organice. 3. (Rar) Orinduire organizare. Gheorghe Paun... nu poate stringe pumnii sai faca ciocan shi sa izbeasca sa darime alcatuirea nedreapta. VINTILA O. 32.

ALCATUÍRE alcatuiri s. f. Actziunea de a (se) alcatui1 shi rezultatul ei; intocmire formare compunere constituire. ♦ Compozitzie constitutzie structura.

alcatuire f. fapta de a alcatui shi rezultatul ei: compunere formatziune.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

alcatuíre s. f. g.d. art. alcatuírii; pl. alcatuíri

alcatuíre s. f. g.d. art. alcatuírii; pl. alcatuíri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ALCATUÍRE s. 1. v. creare. 2. v. constituire. 3. v. structura. 4. aranjament ashezare dispunere distributzie intocmire randuiala structura. (O anumita ~ a materiei intro carte.) 5. v. componentza. 6. v. formatzie.

ALCATUIRE s. 1. compunere creare elaborare intocmire realizare redactare scriere scris (inv.) izvodire redactzie redijare. (~ unei opere.) 2. constituire creare desemnare formare instituire infiintzare numire organizare stabilire. (~ unei comisii.) 3. compozitzie economie organizare organizatzie structura (rar) substantza (fig.) urzeala. (Care este ~ lucrarii?) 4. aranjament ashezare dispunere distributzie intocmire rinduiala structura. (O anumita ~ a lucrurilor.) 5. componentza compozitzie structura. (Comisia are urmatoarea ~...) 6. compunere formatzie intocmire. (Grupul mergea in urmatoarea ~...)

Intrare: alcatuire
alcatuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alcatuire
  • alcatuirea
plural
  • alcatuiri
  • alcatuirile
genitiv-dativ singular
  • alcatuiri
  • alcatuirii
plural
  • alcatuiri
  • alcatuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

alcatuire, alcatuirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a (se) alcatui shi rezultatul ei. DEX '09 DLRLC
    • format_quote O preocupare permanenta a Comitetului [de radio] va trebui sa fie alcatuirea cit mai variata a emisiunilor muzicale. CONTEMPORANUL S. II 1951 nr. 223 2/3. DLRLC
    • 1.1. Compozitzie, constitutzie, structura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote In alcatuirea solurilor intra shi substantze organice. DLRLC
    • 1.2. rar Organizare, oranduire. DLRLC
      • format_quote Gheorghe Paun... nu poate stringe pumnii sai faca ciocan shi sa izbeasca sa darime alcatuirea nedreapta. VINTILA O. 32. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.