návabáza s. f. (mar.) Nava care serveshte drept baza (de aprovizionare de lansare) ◊ „O navabaza pentru traulerele de pescuit in largul oceanului a fost conceputa la shantierele din Gdansk (Polonia) [...] aceasta insula plutitoare va servi o flota formata din 40 de traulere de mare capacitate.” Sc. 15 X 76 p. 5; v. shi hidroplan (1974) //din nava + baza; D.Tr.//