26 de definitzii pentru aripa

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÁRIPA aripi s. f. 1. Organ al pasarilor al unor insecte shi al unor mamifere care serveshte la zbor. ◊ Expr. A capata (sau a prinde) aripi = a capata independentza curaj; a incepe sa se inflacareze sa se entuziasmeze. A da (cuiva) aripi = a face sa capete curaj; a insufletzi (pe cineva). A taia (cuiva) aripile = a face (pe cineva) sashi piarda curajul avantul; a descuraja. ♦ Fig. Ocrotire protectzie. 2. (Iht.) Inotatoare. 3. Membrana a unor fructe shi semintze care serveshte la raspandirea lor cu ajutorul vantului. 4. Nume dat unor obiecte partzi ale unor aparate etc. care au forma functziunea sau pozitzia aripilor (1). Aripa avionului. Aripa mashinii. 5. Parte a unei constructzii care se prezinta k o prelungire laterala; fiecare dintre extremitatzile unei constructzii (in raport cu partea centrala). ♦ Fiecare dintre cele doua ziduri de sprijin care pleaca de la portalul unui tunel shi sustzin taluzurile de la capete. 6. Capat margine flanc al unei trupe (dispuse in ordine de bataie). ♦ (In unele jocuri sportive) Fiecare dintre jucatorii plasatzi in marginea terenului de joc. 7. Fig. Fractziune cu o anumita orientare politica din cadrul unei organizatzii al unui partid. [Acc. shi: arípa] Lat. alapa.

aripa sf [At: PSALT. SCH. 335/5 / A: aripa / V: (inv) arapa areapa arepa arpie h~ har~ harpa haripe sn / Pl: ~pi (inv) ~pe / E: ml alapa] 1 Organ al pasarilor insectelor shi al unor mamifere care serveshte la zbor. 2 (D. puiul de pasare; ie) A face (sau a prinde) ~pi A fi suficient de dezvoltat k sa zboare. 3 (D. oameni; ie) A capata (sau a prinde a face ai creshte) ~pi A capata independentza curaj. 4 (D. oameni; fig; iae) A se inflacara. 5 (D. oameni; fig; ie) Ai taia (sau frange) ~pile A descuraja. 6 (Fig; ie) A fi sub ~pa (cuiva) A fi protejat (de cineva). 7 (Psr; is) ~pa oilor Locul ingradit din stana unde stau oile in timpul noptzii. 8 (Reg; ie) A sta la ~ A pazi oile pe camp. 9 (Lpl; ivp) Boala la sugari constand din convulsii intestinale. 10 (Ic) ~pagashtei Fluture mic alb cu aripile din fatza despicate in doua iar cele din spate despicate in trei partzi in forma unei pene de gasca (Pterophorus pentadactvlus). 11 (Pop; is) ~pasatanei Duhul rau. 12 (Iht) Inotatoare. 13 Parte membranoasa a unor semintze sau fructe care face k acestea sa fie imprashtiate de vant. 14 (Teh) Parte care seamana cu o aripa (1). 15 Organ de sustentatzie la un avion. 16 (La moara de vant shi de apa) Fofeaza. 17 Cele doua scanduri laterale care marginesc scocul ce duce apa la moara. 18 (TZes) Fofeaza. 19 (La grapa articulata) Fofeaza. 20 Extremitatzile unei constructzii in raport cu partea centrala. 21 Zidurile de sprijin care pleaca de la portalul unui tunel shi sustzin taluzurile de la capete. 22 (Aht; is) ~pa bisericii Streashina de la cel mai de sus turn. 23 Partzile laterale ale nasului. 24 Pulpana unei haine. 25 Fashie de panza care prelungeshte panza inferioara a corabiei. 26 Fiecare din cele doua extreme ale fundului unui butoi Si: sfarc. 27 (La vehicule) Aparatoare de noroi ashezata deasupra rotzii. 28 Flanc al unei armate terestre sau navale dispuse in vederea unei lupte sau aflate in marsh. 29 (Spt) Jucatorii plasatzi in marginea terenului de sport Si: extrema. 30 (Fig) Fractziune cu o anumita orientare politica din cadrul unei organizatzii al unui partid. 31 (In Biblie; is) ~pile pamantului Extremitatzile Pamantului. 32 Oile de pe laturile unei turme in mers. corectata

ÁRIPA aripi s. f. 1. Organ al pasarilor al unor insecte shi al unor mamifere care serveshte la zbor. ◊ Expr. A capata (sau a prinde) aripi = a capata independentza curaj; a incepe sa se inflacareze sa se entuziasmeze. A da (cuiva) aripi = a face sa capete curaj; a insufletzi (pe cineva). A taia (cuiva) aripile = a face (pe cineva) sashi piarda curajul avantul; a descuraja. ♦ Fig. Ocrotire protectzie. 2. (Iht.) Inotatoare. 3. Membrana a unor fructe shi semintze care serveshte la raspandirea lor cu ajutorul vantului. 4. Nume dat unor obiecte partzi ale unor aparate etc. care au forma functziunea sau pozitzia aripilor (1). Aripa avionului. Aripa mashinii. 5. Parte a unei constructzii care se prezinta k o prelungire laterala; fiecare dintre extremitatzile unei constructzii (in raport cu partea centrala). ♦ Fiecare dintre cele doua ziduri de sprijin care pleaca de la portalul unui tunel shi sustzin taluzurile de la capete. 6. Capat margine flanc al unei trupe (dispuse in ordine de bataie). ♦ (In unele jocuri sportive) Fiecare dintre jucatorii plasatzi in marginea terenului de joc. 7. Fig. Fractziune cu o anumita orientare politica din cadrul unei organizatzii al unui partid. [Acc. shi arípa] Lat. alapa.

ÁRIPA aripi s. f. 1. Organ al pasarilor shi al unor insecte care serveshte la zbor; la pasari reprezinta o modificare a membrelor anterioare shi este acoperita cu pene iar la insecte este formata din chitina sau dintro membrana transparenta. Cucoshul... scutura puternic din aripi. CREANGA P. 68. El zarea un corbushor Ce pe sus tot croncanea SHi din aripi tot batea. ALECSANDRI P. P. 141. ◊ Expr. A capata (sau a face a prinde) aripi = a capata independentza (in viatza sau in munca) a se initzia cu ushurintza a se ridica repede in munca. ◊ Fig. Cu aripi de vifor un vultur tzishneshten tarie. BENIUC V. 84. Asupra singuratatzii in care vegheau uimitzi cei doi camarazi navali o suflare rece aripa departata a furtunii. SADOVEANU M. C. 95. Chipurile barbateshti vesele care surideau deo multzumire egoista deodata inghetzara stinse parca de aripa mortzii. BART E. 372. Pe aripi de munte shi stinci de asfalt Castelul senaltza sencrunta SHi creshtetui negru shi creshtetui nalt De nouri shi ani sencarunta. EMINESCU O. IV 27. ♦ Fig. Avint insufletzire. SHi [versul] satzi dea mai tirzior Aripi credintza shi dor K sa tencumetzi shi la zbor. TOMA C. V. 408. ◊ Expr. A taia sau a fringe (cuiva) aripile = ai curma avintul. ♦ Fig. (Adesea determinat prin «protectoare» «ocrotitoare») Ocrotire scut. Multzameshte cucoanei k tea scapat de la moarte shi ai dat peste belshug luindute sub aripa dumisale. CREANGA P. 330. 2. Organ exterior al peshtilor servind k regulator al mishcarilor; inotatoare. 3. Prelungire membranoasa a corpului fructelor shi semintzelor folosita la raspindirea acestora prin vint. 4. Nume dat unor obiecte partzilor unor aparate etc. care au forma functziunea sau pozitzia aripilor (1): a) organ al avionului constind din una sau mai multe suprafetze plane legate de un corp central numit fuzelaj shi care serveshte la sustzinerea avionului in aer; b) fiecare dintre lopetzile fixate pe roata morii shi care impinse de vint sau de apa pun in mishcare pietrele; c) aparatoare ashezata deasupra rotzilor unui vehicul care are rolul de a proteja caroseria de noroi de praf etc. Baiatul se dadu jos [din camion] shi... clatininduse de somn se urca pe o aripa. DUMITRIU N. 271; d) pulpana unei haine. Umflai mantaua deo aripa o tirii pina dincolo de tzara neagra a furnicilor cu dintzii de critza. HOGASH M. N. 13. 5. Nume dat partzilor laterale ale unui intreg: a) parte a unei cladiri care se prezinta k o ptelungire laterala; b) parte laterala a unei trupe dispuse in ordine de bataie; capat margine flanc. Acele partzi de locuri fusesera mai cu seama puternic intarite de aripa stinga a dushmanului. MACEDONSKI O. III 79. 6.Fig. Grupare extrema (dreapta sau stinga) a unei organizatzii a unui partid. Aripa stinga a burgheziei in frunte cu Balcescu a fost nevoita dupa revolutzie sa ia drumul exilului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 168. Accentuat shi: arípa. Pl. shi: aripe (SADOVEANU O. IV 52 EMINESCU O. I 93).

ÁRIPA aripi s. f. 1. Organ al pasarilor al unor insecte shi al unor mamifere care serveshte la zbor. ◊ Expr. A capata (sau a prinde) aripi = a capata independentza curaj; a se ridica intro munca. ♦ Fig. Avant insufletzire. ♦ Fig. Ocrotire. 2. Organ exterior al peshtilor servind k regulator al mishcarilor. 3. Prelungire membranoasa a fructelor shi semintzelor folosita la raspandirea lor cu ajutorul vantului. 4. Nume dat unor obiecte partzi ale unor aparate etc. care au forma functzia sau pozitzia aripilor (1). Aripa avionului. Aripa mashinii.Aripa zburatoare = aeronava la care motoarele shi comenzile sunt introduse in aripa. ♦ Vela suplimentara folosita la navigatzia cu vant din pupa. 5. Parte a unei constructzii care se prezinta k o prelungire laterala. ♦ Fiecare dintre cele doua ziduri de sprijin care pleaca de la portalul unui tunel shi sustzin taluzele transheei de acces. ♦ Capat margine flanc al unei trupe dispuse in ordine de bataie. ♦ (In unele jocuri sportive) Extrema (3). 6. Fig. Grupare extrema (dreapta sau stanga) a unei organizatzii a unui partid. 7. Compus: aripagashtei = fluture mic alb (Pterophorus pentadactylus). [Acc. shi arípa] Lat. alapa.

ARÍPA ~i f. 1) Organ al pasarilor al unor insecte shi al unor mamifere care serveshte la zbor. A bate din ~i.A capata (sau a prinde) ~i a deveni ferm increzut in fortzele sale; a prinde curaj. A taia cuiva ~ile a face pe cineva sashi piarda curajul. 2) fig. Luare sub protectzie; ocrotire; aparare. ◊ A lua pe cineva sub ~a sa a ocroti pe cineva. 3) iht. Organ de inot; inotatoare. 4) Fiecare dintre planurile de sustzinere ale unui avion. 5) Parte a unei constructzii care se prezinta k o prelungire laterala. 6) mil. Fiecare dintre cele doua partzi laterale ale unor trupe ashezate in pozitzie de lupta; flanc. ~a dreapta. ~a stanga. 7) Parte a caroseriei unui vehicul ashezata deasupra fiecareia dintre rotzi. 8) Fiecare dintre lopetzile unei mori de vant. 9) fig. Grupare extrema (de dreapta sau de stanga) in cadrul unei organizatzii sau partid. [G.D. aripii; Acc. shi áripa] /<lat. alapa

aripa f. 1. pereche de membre conformate pentru sbor (la pasari sau insecte); 2. (poetic) sbor: timpul odihneshte batrana lui aripa AL.; 3. fig. protectziune: pe aripile mortzii celei mantuitoare AL.; 4. extremitatea unui corp de armata; 5. laturea unei case; 6. tot ce seamana cu o aripa: (la o biserica) streashina dela cel mai inalt turn; (la o moara) lopetzile cari fac sa se invarteasca rotzile; (la o trasura) scandura de d’asupra rotzilor care o apara de noroiu. [Origina necunoscuta].

arípa (est) f. pl. ĭ shi áripa (vest) f. pl. áripĭ ắripĭ shi áripe (lat. álipes ipedis cu aripĭ la picĭoare d. ala aripa shi pes picĭor; mrom. áripa parte din turma areapa areápita shi árpita aripa. Prefacerea luĭ d in t s’a facut dupa práepes práepetis care zboara ĭute orĭ hóspes hóspitis oaspete ĭar genu f. dupa ala aripa. V. areapa). La pasarĭ shi insecte organele care le ajuta sa zboare ĭar la peshtĭ acelea careĭ ajuta sa inoate. Aripile moriĭ fofezele razele care primesc vintu. Aripile trasuriĭ aparatorile puse la roate k sa nu sara noroĭu’n sus. Aripile uneĭ oshtĭ laturile (flancurile) eĭ in front. (V. crila). Aripile uneĭ case coastele partea dreapta shi stinga. Aripile roateĭ (la vapor) zbaturile lopetzile care imping apa (la élice ramurile eĭ). Mar. Vela trapezoida suplementara. Fig. Protectziune scut: a fugi supt aripa cuĭva supt aripa legiĭ. A zbura cu aripile tale a lucra fara ajutoru nimanuĭ. Vechĭ árepa.

áripa zburatoáre s. f. Tip de avion in care fuselajul este partzial integrat in latzimea aripii ◊ „«Spanloader» este o aripa zburatoare propulsata de shase turboreactoare. Aparatul ar fi lipsit de trenul de aterizare obishnuit cu rotzi. Decolarea shi aterizarea ar urma sa se faca cu ajutorul unor perne de aer.” R.l. 11 VI 80 p. 6. ◊ „Proiectul prevede «aripi zburatoare» uriashe dotate cu sali de ashteptare purtand fiecare circa 100 de pasageri shi care se rotesc permanent deasupra aeroporturilor.” R.l. 15 V 81 p. 6; v. shi 25 XI 80 p. 6 (dupa fr. aile volante)

Avestitza f. strigoaie numita shi Aripa Satanei care sugruma pe prunci in pantecele mamelor sau indata dupa nashtere. [Slav. VIESHTITZA vrajitoare].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!áripa s. f. g.d. art. áripii; pl. áripi

áripa/arípa s. f. g.d. art. áripii/arípii; pl. áripi/arípi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ÁRIPA s. 1. v. inotatoare. 2. v. flanc. 3. v. extrema. 4. cruce speteaza (reg.) crucisha cumpana fofelnitza rascruce. (~ la vartelnitza.) 5. sageata speteaza. (~ la roata morii de vant.) 6. fofeaza. (~ la moara.) 7. (la pl.) crucishe (pl.) cumpene (pl.) fofelnitze (pl.) rascruci (pl.) speteze (pl.). (~ la razboiul de tzesut.) 8. (pop.) fofeaza. (~ la ferestre ushi portzi.) 9. (la pl.) sfarcuri (pl.). (~ la fundul butoiului.)

ÁRIPA s. v. crila cordar grija intinzator ocrotire protectzie struna.

ARIPA s. 1. (IHT.) aripioara inotatoare. (~ crapului.) 2. (MIL.) capat coasta flanc margine (inv.) corn mineca. (~ dreapta a frontului.) 3. (SPORT) extrema. (Joaca ~ stinga la fotbal.) 4. cruce speteaza (reg.) crucisha cumpana fofelnitza rascruce. (~ la virtelnitza.) 5. sageata speteaza. (~ la roata morii de vint.) 6. fofeaza. (~ la moara.) 7. (la pl.) crucishe (pl.) cumpene (pl.) fofelnitze (pl.) rascruci (pl.) speteze (pl.). (~ la razboiul de tzesut.) 8. (pop.) fofeaza. (~ la ferestre ushi portzi.) 9. (la pl.) sfircuri (pl.). (~ la fundul butoiului.)

aripa s. v. CRILA. CORDAR. GRIJA. INTINZATOR. OCROTIRE. PROTECTZIE. STRUNA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

áripa (pi) s. f. 1. Organ care serveshte la zbor. 2. Simbol a tot ce strabate spatziul cu repeziciune. 3. Ocrotire protectzie. 4. Piesa de aparat care prezinta asemanare cu aripa pasarilor. 5. Capat flanc al unei trupe dispuse in ordine de bataie. 6. Parte laterala a unei cladiri. 7. Parte a unui automobil care seamana cu o aripa. 8. Paleta a rotzii unei mori de apa. Mr. aripa areapita megl. (i)aripa. Lat. ālĭpēs „inaripat” probabil aplicat la inceput la obiectele care prezentau vreo asemanare cu aripile pasarilor (k de ex. paleta rotzii hidraulice) shi apoi generalizat in locul lat. ala. Cf. calabr. alapa prov. aubo arbro fr. aube v. cat. álep sp. álabe toate cu sensul spaniol care coincide cu sensul 8; cf. shi cors. álaba „oblon” shi port. aba „margine”. Mai multe materiale in Corominas I s. v. álabe. Etimologia alipes propusa de Densusianu Hlr. 30 este pentru REW 310 „begrifflich unmöglich”. Evolutzia semantica prezinta in mod cert dificultatzi; in ciuda acestui fapt aceasta ipoteza pare insa mai plauzibila decit celelalte. Dupa Pushcariu 123 „unbekannt obwohl im ersten Teil des Wortes ala zu erkennen ist”. Acelashi autor in DAR sa decis in favoarea lat. alapa „palma lovitura” (etimologie acceptata shi de REW 319 explicata de Diculescu Elementele 435 k un der. de la ala cu suf. αφος sau ιφος a carui necesitate nu ni se pare clara); dar trecerea semantica de la „palma” la „aripa” este mai greu de explicat decit decit pe cea care am sugerato mai sus. Celelalte ipoteze sint mai curind fanteziste: din mag. röp „pana penaj” (Cihac II 476); din gr. ῥιπή „inceput pornire” (Roesler 564); de la un der. verbal *alipare de unde alt der. postverbal *alipa (Pascu I 39; Beiträge 7; Etimologii 17); de la ala cu suf. ip (Pascu Arch. Rom. VI 325); din fondul anterior limbilor indoeuropene in legatura cu arab. risa shi cu dravidiana (Lahovary 313). Der. aripa vb. (a inaripa a da aripi; a speria o pasare cu pushca); ariparitza s. f. (oaie care merge de obicei departe de turma); aripat adj. (inaripat); aripi vb. refl. (despre copii a avea convulsii boala atribuita in credintza populara faptului de a fi mincat aripi de pasare); aripioara s. f.; aripos adj. (inaripat); inaripa vb. (a da aripi a insufletzi).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

ARIPA2 forma organizatorica in aviatzie

ARIPA1 organ al unei aeronave cu ajutorul careia se mentzine in aer asupra sa exercitanduse portanta aerodinamica avand forme shi dimensiuni diferite. In general aripa poate fi dreapta la avioanele clasice subsonice in sageata la avioanele cu motoare ce dezvolta o viteza egala cu cea a sunetului delta la avioanele ce depashesc viteza sunetului shi cu geometrie variabila care ishi modifica anvergura shi unghiul de sageata in timpul zborului la viteze mici aripa fiind dreapta iar pe masura ce viteza creshte aripa se aprope de fuselaj trecand la sageata shi apoi la delta. Exista shi aripi batante care se mishca in jurul unei axe printro mishcare de rotatzie shi aripi toroidale dispuse dupa un cerc. A. flexibila motorizata motodeltaplan (v.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ai taia (cuiva) aripile expr. a pune (pe cineva) in imposibilitatea de a actziona dupa bunul plac; a impune restrictzii in conduita cuiva.

fututen aripa / pricepere! expr. (obs.) fireai tu sa fii!

sub aripa (cuiva) expr. sub protectzia (cuiva) protejat (de cineva).

Intrare: aripa
  • pronuntzie: aripa aripa
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aripa
  • aripa
plural
  • aripi
  • aripile
genitiv-dativ singular
  • aripi
  • aripii
plural
  • aripi
  • aripilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

aripa, aripisubstantiv feminin

  • 1. Organ al pasarilor al unor insecte shi al unor mamifere care serveshte la zbor; la pasari reprezinta o modificare a membrelor anterioare shi este acoperita cu pene iar la insecte este formata din chitina sau dintro membrana transparenta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    diminutive: aripioara
    • format_quote Cucoshul... scutura puternic din aripi. CREANGA P. 68. DLRLC
    • format_quote El zarea un corbushor Ce pe sus tot croncanea SHi din aripi tot batea. ALECSANDRI P. P. 141. DLRLC
    • format_quote figurat Cu aripi de vifor un vultur tzishneshten tarie. BENIUC V. 84. DLRLC
    • format_quote figurat Asupra singuratatzii in care vegheau uimitzi cei doi camarazi navali o suflare rece aripa departata a furtunii. SADOVEANU M. C. 95. DLRLC
    • format_quote figurat Chipurile barbateshti vesele care surideau deo multzumire egoista deodata inghetzara stinse parca de aripa mortzii. BART E. 372. DLRLC
    • format_quote figurat Pe aripi de munte shi stinci de asfalt Castelul senaltza sencrunta SHi creshtetui negru shi creshtetui nalt De nouri shi ani sencarunta. EMINESCU O. IV 27. DLRLC
    • 1.1. figurat Avant, insufletzire. DLRLC
      • format_quote SHi [versul] satzi dea mai tirzior Aripi credintza shi dor K sa tencumetzi shi la zbor. TOMA C. V. 408. DLRLC
      • chat_bubble A da (cuiva) aripi = a face sa capete curaj; a insufletzi (pe cineva). DEX '09 DEX '98
        sinonime: insufletzi
      • chat_bubble A capata (sau a prinde) aripi = a deveni ferm increzut in fortzele sale; a prinde curaj. NODEX
      • chat_bubble A taia (cuiva) aripile = a face (pe cineva) sashi piarda curajul avantul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
        sinonime: descuraja
    • 1.2. figurat Luare sub protectzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • chat_bubble A lua pe cineva sub aripa sa = a ocroti pe cineva. NODEX
        sinonime: ocroti
        • format_quote Multzameshte cucoanei k tea scapat de la moarte shi ai dat peste belshug luindute sub aripa dumisale. CREANGA P. 330. DLRLC
    • chat_bubble A capata (sau a prinde a face) aripi = a capata independentza curaj; a incepe sa se inflacareze sa se entuziasmeze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. ihtiologie Organ exterior al peshtilor servind k regulator al mishcarilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: inotatoare
  • 3. Membrana a unor fructe shi semintze care serveshte la raspandirea lor cu ajutorul vantului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. Nume dat unor obiecte partzi ale unor aparate etc. care au forma functziunea sau pozitzia aripilor: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.1. organ al avionului constand din una sau mai multe suprafetze plane legate de un corp central numit fuzelaj shi care serveshte la sustzinerea avionului in aer. DLRLC NODEX
      • 4.1.1. Aripa zburatoare = aeronava la care motoarele shi comenzile sunt introduse in aripa. DLRM
    • 4.2. vela suplimentara folosita la navigatzia cu vant din pupa. DLRM
    • 4.3. fiecare dintre lopetzile fixate pe roata morii shi care impinse de vant sau de apa pun in mishcare pietrele. DLRLC NODEX
    • 4.4. aparatoare ashezata deasupra rotzilor unui vehicul care are rolul de a proteja caroseria de noroi de praf etc. DLRLC NODEX
      • format_quote Baiatul se dadu jos [din camion] shi... clatininduse de somn se urca pe o aripa. DUMITRIU N. 271. DLRLC
    • 4.5. pulpana unei haine. DLRLC
      • format_quote Umflai mantaua deo aripa o tirii pina dincolo de tzara neagra a furnicilor cu dintzii de critza. HOGASH M. N. 13. DLRLC
  • 5. Parte a unei constructzii care se prezinta k o prelungire laterala; fiecare dintre extremitatzile unei constructzii (in raport cu partea centrala). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 5.1. Fiecare dintre cele doua ziduri de sprijin care pleaca de la portalul unui tunel shi sustzin taluzurile de la capete. DEX '09 DEX '98 DLRM
  • 6. Capat margine flanc al unei trupe (dispuse in ordine de bataie). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Acele partzi de locuri fusesera mai cu seama puternic intarite de aripa stinga a dushmanului. MACEDONSKI O. III 79. DLRLC
    • 6.1. (In unele jocuri sportive) Fiecare dintre jucatorii plasatzi in marginea terenului de joc. DEX '09 DEX '98 DLRM
  • 7. figurat Fractziune cu o anumita orientare politica din cadrul unei organizatzii al unui partid. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Aripa stinga a burgheziei in frunte cu Balcescu a fost nevoita dupa revolutzie sa ia drumul exilului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 168. DLRLC
  • chat_bubble compus Aripagashtei = fluture mic alb (Pterophorus pentadactylus). DLRM
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.

imagine pentru acest cuvant imagine pentru acest cuvant imagine pentru acest cuvant

click pe imagini pentru detalii