17 definitzii pentru varga (nuia)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VÁRGA (I) vergi (II) vargi s. f. I. 1. Nuia lunga subtzire shi flexibila taiata de obicei dintro ramura dreapta de arbore. ◊ Expr. (Adesea adverbial) A tremura varga (sau k varga) = a tremura foarte tare din tot corpul (de frica sau de frig). (A fi) varga lui Dumnezeu = (a fi) foarte rau aspru crunt. ♦ (La pl.) Manunchi de betze taiate egal cu care se aplicau in trecut pedepse corporale. ♦ Lovitura aplicata cuiva cu varga (I 1); urma lasata pe corp de o astfel de lovitura. ♦ Batz de unditza. ♦ Vergea cu care se incarcau in trecut pushtile shi cu care se curatza tzeava pushtii. ♦ Bagheta. ♦ Vergea subtzire de metal. 2. Compus: (Bot.) vargaciobanului = a) planta erbacee cu tulpina shi ramurile tzepoase cu flori liliachi dispuse in capitule (Dipsacus silvester); b) scaiush; vargadeaur = splinutza (Solidago virgaurea). II. (Pop.) Dunga (in special la o tzesatura). Lat. virga.

varga sf [At: PRAV. 231 / V: (irg) vear~ / Pl: (132 pop 3336) vergi (3336 pop 132) vargi (inv) verge / E: ml virga (32) cf fr vergue] 1 Batz subtzire lung shi flexibil obtzinut dintro ramura dreapta de arbore sau dintro tulpina de arbust Si: nuia vergea (1) (reg) palca1 virgash (1). 2 (Ie) A tremura k ~ga sau adverbial a tremura ~ A tremura foarte tare (de frica sau de frig). 3 (Trs; ie) A bate satun vergi A cershi (2). 4 Varga (1) folosita k instrument pentru aplicare de lovituri corporale. 5 (Inv; lpl) Manunchi de vergi (1) taiate egal care se folosea k instrument de pedeapsa corporala. 6 (D. oameni; ie) (A fi) ~ga lui Dumnezeu (A fi) foarte rau. 7 (D. imprejurari situatzii; iae) (A fi) urgie. 8 (Ilav) ~ga lui Dumnezeu Foarte tare. 9 (Mol; ie) Ai duce (cuiva) vergile A fi foarte ingrijorat de soarta cuiva. 10 (Mol; iae) A compatimi (pe cineva). 11 Lovitura aplicata cuiva (peste corp) cu varga (1). 12 (Ivp; shis ~ magica) Bagheta de care se folosesc magicienii vrajitorii etc. in practicile lor Si: (pop) vergea (6). 13 (Inv) Baston purtat k simbol al autoritatzii sau al unei demnitatzi (religioase) Si: carja (3) sceptru toiag. 14 (Pan) Vergea lunga (shi subtzire) de metal. 15 (Bot; reg; ic) ~gaciobanului Scaiete (Dipsacus laciniatus). 16 (Bot; iac; shic ~gapastorului) Planta erbacee din familia dipsacaceelor cu tulpina shi ramurile spinoase cu frunzele opuse cu florile liliachii dispuse in capitule folosita in medicina populara Si: (reg) card ceashca ciulin shovar scai1 voinicel cruceavoinicului iarbaciobanului (Dipsacus silvester). 17 (Bot; reg; iac; shic ~gapastorului) Scaiush (Dipsacus pilosus). 18 (Bot; reg; ic) ~deaur Splinutza (Solidago virgaurea). 19 Batz de unditza Si: nuia prajina (reg) vargar. 20 (Reg) Prajina lunga folosita de pescari pentru a starni peshtele Si: (reg) vergea (10) shtiuldic. 21 (Reg) Batz uns cu clei (extras mai ales din bobitze de vasc) folosit pentru a prinde unele pasari Si: (reg) vergea (9). 22 (Inv) Batz sau vergea de metal care se folosea la incarcatul pushtilor shi al pistoalelor sau la curatzatul tzevilor acestora. 23 (Reg; la pushca de soc) Betzishor cu care se impinge dopul Si: (reg) vergea (16). 24 (Trs; Mol) Vergea (19). 25 (Reg) Prajina de lemn prinsa de inima shi de crucea carutzei de care se leaga orcicul calului prashtier. 26 (Reg; la car sau la carutza) Lamba (de fier). 27 (Reg) Bucata de lemn (sau de fier) care uneshte coarnele plugului Si: (reg) vergea (23). 28 (Trs; Mol; la coasa) Nuia arcuita sau un fel de grebla prinsa la ambele capete de toporishte pentru a asheza in brazde cerealele cosite Si: (reg) vergea (26). 29 (Reg; la coasa) Muchie a panzei opusa taishului Si: (reg) vergea (27). 30 (Reg; la coasa) Vergea de metal fixata cu nituri dea lungul muchiei de la masea pana spre mijlocul panzei cu scopul de a mari rezistentza acesteia. 31 (Trs; Mar) TZeava (la pipa). 32 (Nav; inv) Verga. 33 (Pop; mpl) Dunga (1). 34 (Pop; spc) Fiecare dintre dungile (paralele) de culori diferite sau de alta culoare decat cea a fondului (intro tzesatura pe blana unor animale in penajul unor pasari etc.) Si: (rar) vargatura (1) (reg) sharga1 varsta2 (1). 35 Urma de forma alungita lasata pe corp de o lovitura data cu varga (1) cu biciul etc. 36 (Reg; lpl) SHir de crescaturi facute cu ciocanul in piatra morii.

varga s.f. I 1 Nuia lunga subtzire shi flexibila taiata de obicei dintro ramura dreapta de arbore sau dintro tulpina de arbust. ◊ Expr. (adesea adv.) A tremura varga (sau k varga) = a tremura foarte tare din tot corpul (de frica sau de frig). (A fi) varga lui Dumnezeu = (a fi) foarte rau aspru crunt. 2 (mai ales la pl.) Manunchi de betze taiate egal cu care se aplicau in trecut pedepse corporale. ♦ Ext. Lovitura aplicata cuiva cu varga. lau dat douazeci de vergi la talpi. ♦ Urma lasata pe corp de o astfel de lovitura. Ia vazut vergile negre de pe spate. 3 (shi varga magica) Bagheta de care se folosesc magicienii vrajitorii etc. in practicile lor. Diriguieshte cu o varga de alun un taraf negru de duhuri necurate (HOG.). 4 (inv.) Cirja sceptru toiag. II Analog. 1 Vergea lunga (shi subtzire) de metal. ◊ Compar. Trupul ei era incordat k o varga de otzel indoita (CAZ.). 2 Batz de unditza. 3 Vergea cu care se incarcau in trecut pushtile shi cu care se curatza tzeava pushtii. 4 (reg.) Muchie a pinzei coasei opusa taishului. 5 (nav.; inv.) Verga. III Compuse: (bot) vargaciobanului = a) planta erbacee cu tulpina shi ramurile tzepoase cu florile liliachii dispuse in capitule (Dipsacus silvester); b) scaiush (Dipsacus laciniatus); vargadeaur = splinutza (Solidago virgaurea). IV (pop.; mai ales la pl.) Dunga linie; fiecare dintre dungile paralele de culori diferite sau de alta culoare decit cea a fondului (in special la o tzesatura). O ie... cusuta in lungul minecilor cu vargi de fir shi de culori vii (ODOB.). • pl. vergi (pop.) vargi (inv.) verge. /lat. vĭrga; cf. shi fr. vergue.

VÁRGA (1) vergi (2) vargi s. f. I. 1. Nuia lunga subtzire shi flexibila taiata de obicei dintro ramura dreapta de arbore. ◊ Expr. (Adesea adverbial) A tremura varga (sau k varga) = a tremura foarte tare din tot corpul (de frica sau de frig). (A fi) varga lui Dumnezeu = (a fi) foarte rau aspru crunt. ♦ (La pl.) Manunchi de betze taiate egal cu care se aplicau in trecut pedepse corporale. ♦ Lovitura aplicata cuiva cu varga (I 1); urma lasata pe corp de o astfel de lovitura. ♦ Batz de unditza. ♦ Vergea cu care se incarcau in trecut pushtile shi cu care se curatza tzeava pushtii. ♦ Bagheta. ♦ Vergea subtzire de metal. 2. Compus: (Bot.) vargaciobanului = a) planta erbacee cu tulpina shi ramurile tzepoase cu flori liliachii dispuse in capitule (Dipsacus silvester); b) scaiush; vargadeaur = splinutza (Solidago virgaurea). II. (Pop.) Dunga (in special la o tzesatura). Lat. virga.

VÁRGA vergi shi (4 rar 5) vargi s. f. 1. Nuia lunga subtzire shi flexibila taiata de obicei dintro ramura dreapta de arbore. V. vergea. [Salciile] ishi incolataceau in suflarea vintului vergile fragede shi despletite pina in oglinda incretzita a apei. C. PETRESCU S. 28. Mi se parea k vad pe baba... cum... diriguieshte cu o varga de alun un taraf negru de duhuri necurate. HOGASH M. N. 87. [Craiasa] mai nalta pare shin umblat Mladie k o varga. COSHBUC P. I 69. Am o varga unsa cu unt SHi alearga pe subpamint (SHarpele). GOROVEI C. 363. ◊ Expr. A tremura varga (sau k varga) = a tremura foarte tare (de frica sau de frig). Ii tremurau k varga bratzele strinse vinjos in minile tari ale celor doi jandarmi voinici. POPA V. 239. Cucoanele se retrasera tremurind varga. DELAVRANCEA S. 158. [Mezinul] tace k peshtele shi tremura k varga de frica. CREANGA P. 23. ♦ (Mai ales la pl.) Batz vergea groasa folosita in trecut k instrument de pedeapsa corporala. Porunci... da craiul pe pag cu vergi sal bata. COSHBUC P. II 201. Trebuia sal bata un pedagog cu vergi. NEGRUZZI S. II 256. ◊ Expr. (A fi) varga lui dumnezeu = (a fi) foarte rau aspru crunt. Ramasei trist shi orfan sub epitropia unei matushi varga lui dumnezeu. GANE N. III 31. Cind se supara sau se minia... era varga lui dumnezeu. MARIAN O. I 239. Nora babei era o femeie varga lui dumnezeu de ura. SHEZ. IV 159. (Regional) Ai duce (cuiva) vergile = ai plinge (cuiva) de mila a fi ingrijorat de soarta cuiva. Cind ai avea incaltea un cal bun caleavalea dar cu smirtzogul ista itzi duc vergile. CREANGA P. 203. ♦ Lovitura aplicata cuiva cu nuiaua. Da pasha semn: «o sal dezbracatzi SHi binele in vergi il datzi». COSHBUC P. I 114. 2. (De obicei cu o determinare care precizeaza scopul) Batz de unditza. Un pescar cu unditza... poarta cu el o multzime de shtergi de unditza shi... fel de fel de cirlige. SADOVEANU I. A. ♦ Vergea cu care se incarcau in trecut pushtile shi cu care se curatza tzeava. ♦ Bagheta. In aer ishi ridica a farmecelor varga SHi o suflare rece prin dom atunci alearga. EMINESCU O. I 94. Nu ne lipseshte decit varga magica de a ne transpune in oricare punct. am voi. id. N. 49. 3. Vergea subtzire de metal. Fusesem pe coclauri cu un mare naturalist mititel shi iute k un titirez shi vinjos k o varga de otzel. HOGASH M. N. 99. 4. Dunga virsta virca. Paretzii erau albi k laptele shi cu nishte vargi de aur. ISPIRESCU L. 251. Cojoacele de oaie alba cusute cu vargi shi cu triunghiuri de matase neagra. ODOBESCU S. I 483. 5. Dunga facuta de o lovitura cu nuiaua. Dar hotzul de doftor... prinde a o incinge pe spate... pina o face toata vargi. RETEGANUL P. II 80. Bateun popa preuteasa SHi no bate cum se bate ci i face vergi pe spate. HODOSH P. P. 177. Compuse: (Bot.) vargaciobanului = a) planta erbacee cu tulpina tzepoasa cu flori liliachii dispuse in capitule; creshte pe linga drumuri pe shantzuri prin finetze prin locuri umede shi nisipoase (Dipsacus silvestris); scai voinicesc voinicel; b) scaiush; vargadeaur = splinutza (Solidago Virga aurea).

VÁRGA vergi f. 1) ramura lunga subtzire shi flexibila curatzata de ramificatziile laterale shi de frunze; nuia; jordie. ◊ A tremura k ~a a tremura foarte tare ( de frig de spaima etc.). ~aciobanului planta erbacee perena cu tulpina shi ramuri ghimpoase cu flori liliachii dispuse in capitule. ~deaur planta erbacee perena cu flori galbene in forma de ciorchini. 2) inv. Nuia cu care se aplicau pedepse corporale. ◊ ~a (sau biciul) lui Dumnezeu se spune despre un om foarte crud rau. Ai duce cuiva vergile a se ingrijora de soarta cuiva. 3) Lovitura aplicata cu o astfel de nuia. 4) inv. Unealta cu care se incarca pushca sau se curatza tzeava ei; arbiu. 5) Betzishor subtzire shi flexibil (din lemn metal os etc.) avand diferite intrebuintzari; bagheta. [G.D. vergii] /<lat. virga

varga f. 1. ramura subtzire lunga shi mladioasa: tremura k varga; 2. prin analogie: vergi de fier; fig. varga lui Dzeu; 3. nuiele de batut (mai ales pe soldatzi); 4. linie colorata mai ingusta sau mai lata: materie cu vergi; 5. varga ciobanului planta spinoasa creshte pe langa drumuri shi in locuri inculte (Dipsacus silvestris). [Macedorom. vearga = lat. VIRGA].

várga f. pl. vergĭ (lat. vĭrga it. pv. cat. sp. pg. verga fr. verge; D. mrom. vearga vine ngr. vérga varga. V. vergea virghe virgula). Ramura suptzire shi lunga curatzata de alte vargutze laterale saŭ de frunze nuĭelusha: la batut cu varga. Lovitura de varga: ĭa tras o varga. Fig. Varga (saŭ bicĭu) luĭ Dumnezeŭ om foarte aspru. Aĭ duce cuĭva vergile atzĭ fi frica sa nu i se intimple ceva raŭ. Vergea de metal: o varga de fer (V. arbiŭ dreava huludetz piston). Dunga linie colorata pe paru animalelor orĭ pe stofe. Varga cĭobanuluĭ o mare planta erbacee dipsacee ghimpoasa (dipsacus silvestris).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

várga1 (nuia) s. f. g.d. art. vérgii; pl. vergi

várga s. f. (nuia) g.d. art. vérgii pl. vergi; (dunga) g.d. art. vargii pl. vargi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VÁRGA s. 1. v. nuia. 2. v. batz. 3. v. joarda. 4. batz coada nuia prajina (reg.) beldie palitza prashtina ruda sticiu. (~ unditzei.) 5. arbiu vergea. (~ pentru curatzat pushca.) 6. v. dunga. 7. (BOT.) vargaciobanului = a) (Dipsacus silvester) (reg.) scaiete voinicel iarbavoiniceasca scaideochi scaiulvoinicului scaivoinicesc vargapastorului; b) (Dipsacus pilosus) v. scaiush.

VARGA s. 1. nuia (reg.) frishca japa joarda palitza stramurare (Mold.) palca (Transilv.) paltzau (prin Transilv.) zvoak (inv.) stroi. (O ~ flexibila de alun.) 2. batz nuia (reg.) beldie (Transilv. Bucov. shi Mold.) shteap. (La atins cu ~.) 3. joarda jordie (pop.) stramurare stramuraritza (reg.) japa (inv.) stramur. (~ pentru minat oile.) 4. batz coada nuia prajina (reg.) beldie palitza prashtina ruda sticiu. (~ unditzei.) 5. arbiu vergea. (~ pentru curatzat pushca.) 6. dunga linie (pop.) virsta (reg.) shar (prin Ban. shi Transilv.) sharga (Mold. shi Bucov.) virca. (O tzesatura cu ~i.) 7. (BOT.) vargaciobanului = a) (Dipsacus silvester) (reg.) scaiete voinicel iarbavoiniceasca scaideochi scaiulvoinicului scaivoinicesc vargapastorului; b) (Dipsacus pilosus) scaiush (reg.) scaiulvoinicului vargapastorului.

Intrare: varga (nuia)
varga1 (pl. vergi) substantiv feminin
substantiv feminin (F80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • varga
  • varga
plural
  • vergi
  • vergile
genitiv-dativ singular
  • vergi
  • vergii
plural
  • vergi
  • vergilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

varga, vergisubstantiv feminin

  • 1. Nuia lunga subtzire shi flexibila taiata de obicei dintro ramura dreapta de arbore. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: jordie nuia diminutive: vargutza
    • format_quote [Salciile] ishi incolataceau in suflarea vintului vergile fragede shi despletite pina in oglinda incretzita a apei. C. PETRESCU S. 28. DLRLC
    • format_quote Mi se parea k vad pe baba... cum... diriguieshte cu o varga de alun un taraf negru de duhuri necurate. HOGASH M. N. 87. DLRLC
    • format_quote [Craiasa] mai nalta pare shin umblat Mladie k o varga. COSHBUC P. I 69. DLRLC
    • format_quote Am o varga unsa cu unt SHi alearga pe subpamint (SHarpele). GOROVEI C. 363. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Manunchi de betze taiate egal cu care se aplicau in trecut pedepse corporale. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Porunci... da craiul pe pag cu vergi sal bata. COSHBUC P. II 201. DLRLC
      • format_quote Trebuia sal bata un pedagog cu vergi. NEGRUZZI S. II 256. DLRLC
    • 1.2. Lovitura aplicata cuiva cu varga (?); urma lasata pe corp de o astfel de lovitura. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Da pasha semn: «o sal dezbracatzi SHi binele in vergi il datzi». COSHBUC P. I 114. DLRLC
    • 1.3. Batz de unditza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un pescar cu unditza... poarta cu el o multzime de vergi de unditza shi... fel de fel de cirlige. SADOVEANU I. A. 8. DLRLC
    • 1.4. Vergea cu care se incarcau in trecut pushtile shi cu care se curatza tzeava pushtii. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: arbiu
    • 1.5. Betzishor subtzire shi flexibil (din lemn metal os etc.) avand diferite intrebuintzari. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote In aer ishi ridica a farmecelor varga SHi o suflare rece prin dom atunci alearga. EMINESCU O. I 94. DLRLC
      • format_quote Nu ne lipseshte decit varga magica de a ne transpune in oricare punct. am voi. EMINESCU N. 49. DLRLC
    • 1.6. Vergea subtzire de metal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fusesem pe coclauri cu un mare naturalist mititel shi iute k un titirez shi vinjos k o varga de otzel. HOGASH M. N. 99. DLRLC
    • chat_bubble adesea adverbial A tremura varga (sau k varga) = a tremura foarte tare din tot corpul (de frica sau de frig). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Ii tremurau k varga bratzele strinse vinjos in minile tari ale celor doi jandarmi voinici. POPA V. 239. DLRLC
      • format_quote Cucoanele se retrasera tremurind varga. DELAVRANCEA S. 158. DLRLC
      • format_quote [Mezinul] tace k peshtele shi tremura k varga de frica. CREANGA P. 23. DLRLC
    • chat_bubble (A fi) varga (sau biciul) lui Dumnezeu = (a fi) foarte rau aspru crunt. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Ramasei trist shi orfan sub epitropia unei matushi varga lui dumnezeu. GANE N. III 31. DLRLC
      • format_quote Cind se supara sau se minia... era varga lui dumnezeu. MARIAN O. I 239. DLRLC
      • format_quote Nora babei era o femeie varga lui dumnezeu de ura. SHEZ. IV 159. DLRLC
    • chat_bubble regional Ai duce (cuiva) vergile = ai plange (cuiva) de mila a fi ingrijorat de soarta cuiva. DLRLC NODEX
      • format_quote Cind ai avea incaltea un cal bun caleavalea dar cu smirtzogul ista itzi duc vergile. CREANGA P. 203. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.