11 definitzii pentru vargutza

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VARGÚTZA vargutze s. f. Diminutiv al lui varga; vargulitza. Varga + suf. utza.

VARGÚTZA vargutze s. f. Diminutiv al lui varga; vargulitza. Varga + suf. utza.

vargutza sf [At: BUDAIDELEANU LEX. / Pl: ~tze (reg) ~tzi / E: varga + utza] 12 (SHhp) Varga (1) (cam mica) Si: (rar) vargulitza (12) vargushoara (12) (reg) vargash (12) vargalutza (12). 34 (SHhp) Varga (12) magica (cam mica) Si: vergelusha (34). 56 (Pes; reg; shhp) Varga (19) (cam mica). 78 (Reg; la coasa; shhp) Varga (28) (cam mica). 910 (Pop; shhp) Varga (34) (subtzire) Si: dungulitza (12) (rar) vargulitza (34). 11 (Orn; Olt) Sticlete (Carduelis carduelis).

vargutza s.f. Dim. al lui varga; vargulitza. • pl. e. /varga + utza.

VARGÚTZA vargute s. f. Diminutiv al lui varga. Tocmai cind el se ashtepta la o mingiiere din partea ei ea zvicni shil arse peste ochi co vargutza de singer. SADOVEANU O. VIII 230. Pl. shi: vargutzi (SADOVEANU I. A. 77).

vargútza f. pl. e (dim. d. varga vergĭ. D. rom. vine ngr. vergitsa). Varga mica. Vargutza magica o vargutza (nuĭelusha) de lemn de alun cu care vechiĭ farmacatorĭ pretindeaŭ k pot descoperi izvoarele ascunse comorile sh. a. Eĭ ziceaŭ k dac’o tziĭ orizontal intre degete incepe sa se invirteasca shi pin asta arata locu lucruluĭ ascuns. Foarte multzĭ cred shi azĭ intr’insa cum cred shi in alte erorĭ. Alchimishtiĭ tot cu vargutza lucraŭ shi eĭ. Mesmer un medic german mort la 1815 avea shi el o vargutza ale careĭ emanatziunĭ zicea el distribuĭaŭ fluidu magnetic pe partzile corpuluĭ carel atingea. Barb. bagheta.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vargutza s. f. g.d. art. vargutzei; pl. vargutze

vargútza s. f. g.d. art. vargútzei; pl. vargútze

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VARGÚTZA s. v. dungulitza sticlete.

VARGUTZA s. nuielusha nuielutza (rar) nuielushca vargulitza (reg.) jorditza. (O ~ de alun.)

Intrare: vargutza
vargutza1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vargutza
  • vargutza
plural
  • vargutze
  • vargutzele
genitiv-dativ singular
  • vargutze
  • vargutzei
plural
  • vargutze
  • vargutzelor
vocativ singular
plural
vargutza2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vargutza
  • vargutza
plural
  • vargutzi
  • vargutzile
genitiv-dativ singular
  • vargutzi
  • vargutzii
plural
  • vargutzi
  • vargutzilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vargutza, vargutzesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui varga. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tocmai cind el se ashtepta la o mingiiere din partea ei ea zvicni shil arse peste ochi co vargutza de singer. SADOVEANU O. VIII 230. DLRLC
etimologie:
  • Varga + sufix utza. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.