17 definitzii pentru treiera
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TREIERÁ tréier vb. I. Tranz. 1. A separa (prin batere cu mashini speciale etc.) boabele semintzele de restul unei plante. ◊ Mashina de treierat = batoza. 2. Fig. (Rar) A cutreiera. [Pr.: treie. Var.: (reg.) trierá vb. I] Lat. tribulare.
treiera1 vt [At: CORESI L. 309/5 / P: trei~ / V: (irg) ~ira tri~ (reg) trai~ trieri triira / Pzi: eier (reg) ~rez / E: ml tribulare] 1 A separa boabele semintzele de restul unei plante (prin batere cu imblaciul prin calcare cu caii sau cu boii etc. ori cu ajutorul batozelor sau al combinelor) Si: (pop) a imblati. 2 (Mun; pex) A calca (ceva) in picioare Si: a strivi a zdrobi. 34 vti (Pfm; fig) A umbla din loc in loc Si: (pop) a cutreiera.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TREIERÁ tréier vb. I. Tranz. 1. A separa (prin batere cu mashini speciale etc.) boabele semintzele de restul unei plante. ◊ Aparat de treierat = ansamblu la o batoza sau la o combina in care se efectueaza operatzia de treierare a cerealelor. 2. Fig. (Rar) A cutreiera. [Pr.: treie. Var.: (reg.) trierá vb. I] Lat. tribulare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TREIERÁ tréier vb. I. Tranz. 1. A separa boabele de restul unei plante (operatzie efectuata in trecut prin batere iar astazi cu mashini speciale). Nam treierat nici un spic. PREDA I. 10. Eu sint Iohan mashinistul. Tot griul de pe lanurile acestea eu il treier. SADOVEANU O. VIII 206. Romashcanii ce ara shi seamana toamna secera shi treiera vara. DELAVRANCEA O. II 19. Mie teama k sa nu piei Cu porumbu nesapat Cu orzu netreierat Cu griul nesecerat Cu meiul nevinturat. SHEZ. I 113. ◊ Absol. Vedetzi aria asta unde treiera atita lume? PREDA I. 10. 2. Fig. A umbla din loc in loc; a cutreiera. No sashi mai vada nici cort nici sotzie Nici larga pustie Cen veci treiera. MACEDONSKI O. I 15. Vreau prin cuget Universul sal strabat in inaltzime Sal masor in adincime shi sal treier in largime. id. ib. 272. Pentru dinsun toata vremea drumurile treiera. PANN P. V. II 59. Varianta: trierá (CREANGA P. 160 CONTEMPORANUL III 126 ALECSANDRI P. III 62) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A TREIERÁ tréier tranz. (cereale sau pastaioase) A bate separand boabele de restul plantei. /<lat. tribulare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TRIERÁ vb. I v. treiera.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TRIERÁ vb. I v. treiera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TRIERÁ vb. I v. treiera.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
triera1 v vz treiera1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
treerà v. a bate sau calca granele (cu boi cai mashini) spre a le desface grauntzele. [Mold. triera = lat. TRIBULARE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
trierà v. Mold. V. treerà.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
2) tréĭer á v. tr. (lat. tribŭlo áre d. tribulum tavaluc de arie [derivat d. térere a zdrobi. V. tiresc] de unde s’a facut *triŭulo *triur *trúir *trúĭer treĭer; it. trebbiare sard. triulare pv. trellar [a chinui] cat. sp. trillar pg. trilhar. Cp. cu shuĭer 2. V. cutreĭer tribulatziune). Calc orĭ bat grinele (cu caiĭ orĭ cu mashina) k sa se desprinda grauntzele.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
treierá (a ~) vb. ind. prez. 3 tréiera
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
treierá vb. ind. prez. 1 sg. tréier 3 sg. shi pl. tréiera
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
treiera
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
treier vb. shi sb.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TREIERÁ vb. v. colinda cutreiera parcurge strabate vantura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
treiera vb. v. COLINDA. CUTREIERA. PARCURGE. STRABATE. VINTURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
treierá (r át) vb. A separa semintzele cerealelor de restul plantei. Var. treera triera. Mr. triγir(are) megl. trair(ari). Lat. tribŭlāre (Densusianu Hlr. 168; Koerting 9722; Pushcariu 1759; REW 8885) cf. it. trebbiare (sard. triulare) prov. treblar sp. trillar port. trilhar. Der. treier (var. Mold. trier) s. n. (treierare treierat); treierat s. n. (actziunea de a treiera); treierator s. m. (persoana care se ocupa cu treieratul); treieratoare s. f. (femeie care treiera; mashina de treierat); treierish s. n. (treierat); treieratura s. f. (griu treierat).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT2.1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
treiera, treierverb
- 1. A separa (prin batere cu mashini speciale etc.) boabele semintzele de restul unei plante. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nam treierat nici un spic. PREDA I. 10. DLRLC
- Eu sint Iohan mashinistul. Tot griul de pe lanurile acestea eu il treier. SADOVEANU O. VIII 206. DLRLC
- Romashcanii ce ara shi seamana toamna secera shi treiera vara. DELAVRANCEA O. II 19. DLRLC
- Mie teama k sa nu piei Cu porumbu nesapat Cu orzu netreierat Cu griul nesecerat Cu meiul nevinturat. SHEZ. I 113. DLRLC
- Vedetzi aria asta unde treiera atita lume? PREDA I. 10. DLRLC
- 1.1. Mashina de treierat = batoza. DEX '09sinonime: batoza
- 1.2. Aparat de treierat = ansamblu la o batoza sau la o combina in care se efectueaza operatzia de treierare a cerealelor. DEX '98
-
- 2. A umbla din loc in loc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cutreiera
- No sashi mai vada nici cort nici sotzie Nici larga pustie Cen veci treiera. MACEDONSKI O. I 15. DLRLC
- Vreau prin cuget Universul sal strabat in inaltzime Sal masor in adincime shi sal treier in largime. MACEDONSKI O. I 272. DLRLC
- Pentru dinsun toata vremea drumurile treiera. PANN P. V. II 59. DLRLC
-
etimologie:
- tribulare DEX '09 DEX '98