TREIERÁ tréier vb. I. Tranz. 1. A separa (prin batere cu mashini speciale etc.) boabele semintzele de restul unei plante. ◊ Aparat de treierat = ansamblu la o batoza sau la o combina in care se efectueaza operatzia de treierare a cerealelor. 2. Fig. (Rar) A cutreiera. [Pr.: treie. Var.: (reg.) trierá vb. I] Lat. tribulare.