SPÁTE spate s. n. 1. Partea posterioara a corpului omenesc de la umeri pana la shale; partea superioara a corpului animalelor cuprinzand regiunea coloanei vertebrale dintre articulatziile membrelor; spinare. ◊ Loc. adv. In (sau pe) spate = pe umeri sau pe partea dorsala a corpului; in spinare. Pe spate = a) culcat cu fatza in sus; b) spre ceafa. Din (sau la pe la de la in) spate = in (sau din) urma. ◊ Expr. A intoarce (cuiva) spatele = a nu mai vrea sa shtie de cineva sau de ceva; a deveni indiferent. Al strange pe cineva in spate = a) se spune cand o haina este prea mica pentru cineva; b) se spune cand cineva se infioara de frig sau de spaima ori cand este preocupat de un lucru dificil. A nu shti nici cu spatele = a nu shti nimic despre ceva a nu avea habar. A avea spate (tare) = a avea sprijin protectzie. A da (un pahar cu bautura) pe spate = a bea repede shi dintrodata pe nerasuflate. A arunca ceva pe (sau in) spatele cuiva = a arunca vina responsabilitatea pe cineva. (Fam.) Ma doare in spate = putzin imi pasa ma lasa indiferent. ♦ Procedeu de inot pe spate (1); proba sportiva de inot care foloseshte acest procedeu. 2. Parte a unor obiecte opusa fetzei; parte a unei ashezari formatziuni etc. opusa directziei spre care este orientata. ♦ Parte a unei haine care acopera spatele (1). ♦ Ceea ce se afla in spatele (2) unei ashezari unui obiect etc. 3. Spatarul speteaza scaunului; rezematoare. [Pl. shi: spete] Lat. spathae (pl. lui spatha).

spate sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~ (reg) ~turi / E: ml spatha] 1 (Ivp; lpl cu valoare de singular) Partea posterioara a corpului omenesc corespunzatoare regiunii dorsale a coloanei vertebrale cuprinsa intre gat shi regiunea lombara Si: spinare (1) (ivp) spata¹ (3) (inv; fam) carca (2). 2 (Ila) Lat in ~ Cu umeri largi Si: voinic spatos. 3 (Ilav) Din (sau de la de dupa ivr dupa) ~ Din (spre) partea opusa fetzei cuiva Si: dindarat dinapoi din urma. 45 (Ilpp; ilav) In la sau pe la ~(le) … In partea opusa fetzei Si: inapoi(a) indarat(ul). 67 (Ial) La o oarecare distantza in urma cuiva Si: inapoi(a) indaratul. 8 (Ilav) In ~ In partea opusa fetzei Si: inapoi indarat. 9 (De obicei construit cu verbe k „a lua” „a aduce” „a purta”; indica modul de purtare a poverilor; ilav) In (sau la) ~ Sprijinit pe umeri sau pe toata partea dorsala a corpului Si: in spinare (2) (pop) in carca (3) (inv) in spete. 10 (Ilav) Pe la ~ Prin partea opusa fetzei. 11 (Fig; ilav; shif in ~) Fara sa fie de fatza. 12 (Fig; ilav; shif in ~) Pe ascuns. 13 (Ilav) Pe ~ Spre partea dinapoi a corpului Si: inapoi indarat. 14 (Ial) Catre ceafa Si: inapoi indarat. 15 (Iljv) Pe ~ (Intins) cu fatza in sus. 16 (De obicei construit cu verbe k „a pune” „a tzine” „a sta” „a se plimba” etc.; indica un mod de relaxare o atitudine de meditatzie sau de incordare; ilav) (Cu) mainile (sau cu palmele) la ~ Cu mainile incrucishate pe portziunea lombara a spatelui (1). 1718 (Ilav; ilpp) In (sau pe) spate (ori in ~le cuiva) In obligativitate (a cuiva). 1920 (Ial) In atentzie (sau in atentzia cuiva). 2122 (Ial) In sarcina (sau in sarcina cuiva). 2324 (Ial) In grija (sau in grija cuiva). 2526 (Ial) In socoteala (sau pe socoteala cuiva). 27 (Ilpp) Din ~le Din urma... 28 (Ie) A intoarce (sau a arata) ~le (ivr) a da ~le A pleca brusc de undeva Si: (ivr) a pune spete. 29 (Iae) A se indeparta in mod ostentativ shi nepoliticos de langa cineva Si: (ivr) a pune spete. 30 (Iae) A nu mai vrea sa shtie (de cineva sau de ceva) Si: (ivr) a pune spete. 31 (Ivp; ie) A pune (sau a da a asheza) la (ori dupa) ~ A nesocoti. 32 (Ivp; iae) A uita. 33 (Pop; ie) A fi cu frica (sau cu gheatza) in ~ A fi inspaimantat de ceva. 34 (Pop; iae) Ai fi frica de ceva. 35 (Pop; ie) A nu shti (sau a nu visa) nici cu ~le A nu shti nimic. 36 (Pop; iae) A fi cu totul strain de ceva. 37 (Reg; ie) A da pe ~ A bea cu lacomie tzinand capul adus spre spate. 38 (Ie) A se da pe ~ A se da tumba. 39 (Fam; ie) A da pe ~ (pe cineva) A impresiona foarte tare (pe cineva). 40 Parte a unui obiect de imbracaminte care acopera spatele (1) Si: spinare (36). 41 Procedeu de inot la suprafatza apei culcat cu fatza in sus. 42 Proba sportiva de inot care foloseshte spatele (41). 43 (SHi ivp; lpl; cu valoare de singular) Partea superioara (posterioara in cazul pozitziei verticale) a corpului unui animal vertebrat situata dea lungul coloanei vertebrale intre gat shi coada sau intre gat shi anus Si: spinare (28) (reg) shale (ivp) spata¹ (15). 44 (SHi ivp; pgn; lpl; cu valoarea de singular) Partea dorsala opusa fetzei ventrale a oricarui animal Si: spinare (29) (ivp) spata¹ (17) (reg) shale. 4546 (Iljv) Din ~ (Care este) posterior. 47 (Ilav) Din ~ Din urma. 48 (Ilav) Pe ~ Spre partea posteriora Si: inapoi. 49 (Rar; ie) A vorbi (cuiva) k din ~le calului A vorbi (cuiva) cu arogantza. 50 (Pan) Creasta (a unui munte a unui val de apa etc.) Si: spinare (46). 51 (Pan) Partea dinapoi a unui lucru care se opune fetzei sau care se afla in directzia inversa orientarii lui Si: dos (16) fund (1) (inv) spinare (38). 52 (Pan) Spatziu dintro incapere dintrun vehicul etc. corespunzator spatelui (49) Si: dos (14) fund (26) (inv) spinare (39). 5354 (Ilav; ilpp) In (sau la pe) ~ in (sau la ) ~le… In partea opusa orientarii unui lucru Si: indarat(ul). 5556 (Ilav; ilpp) Din (sau de la ~) din ~le… Din directzia opusa fetzei sau orientarii unui lucru Si: dinapoi (sau dinapoia…) dindarat (sau dindaratul…). 57 (Ilpp) Prin (sau pe la ) ~le … Prin partea opusa fetzei sau a orientarii unui lucru Si: inapoia… indaratul… 58 Parte a unei formatzii militare a unui grup de oameni etc. opusa directziei spre care sunt orientate. 59 (Is) ~le frontului Totalitate a unitatzilor shi formatziilor care se ocupa cu asigurarea materiala a armatei. 60 (Pex; ias) Intreg teritoriul care se afla inapoia frontului cu toate resursele umane shi materiale. 61 (Ilpp) In (sau la pe la) ~le… Inapoia. 62 Spatar³ (1). 6364 (Buc) Spatar³ (67). 65 (Fig) Protectzie.

SPÁTE spate s. n. 1. Partea posterioara a corpului omenesc de la umeri pana la shale; partea superioara a corpului animalelor cuprinzand regiunea coloanei vertebrale dintre articulatziile membrelor; spinare. ◊ Loc. adv. In (sau pe) spate = pe umeri sau pe partea dorsala a corpului; in spinare. Pe spate = a) culcat cu fatza in sus; b) spre ceafa. Din (sau la pe la de la in) spate = in (sau din) urma. ◊ Expr. A intoarce (cuiva) spatele = a nu mai vrea sa shtie de cineva sau de ceva; a deveni indiferent. Al strange pe cineva in spate = a) se spune cand o haina este prea mica pentru cineva; b) se spune cand cineva se infioara de frig sau de spaima ori cand este preocupat de un lucru dificil. A nu shti nici cu spatele = a nu shti nimic despre ceva a nu avea habar. A avea spate (tare) = a avea sprijin protectzie. A da (un pahar cu bautura) pe spate = a bea repede shi dintro data pe nerasuflate. A arunca ceva pe (sau in) spatele cuiva = a arunca vina responsabilitatea pe cineva. (Fam.) Ma doare in spate = putzin imi pasa ma lasa indiferent. ♦ Procedeu de inot pe spate (1); proba sportiva de inot care foloseshte acest procedeu. 2. Parte a unor obiecte opusa fetzei; parte a unei ashezari formatzii etc. opusa directziei spre care este orientata. ♦ Parte a unei haine care acopera spatele (1). ♦ Ceea ce se afla in spatele (2) unei ashezari unui obiect etc. 3. Spatarul speteaza scaunului; rezematoare. [Pl. shi: spete] Lat. spathae (pl. lui spatha).

SPÁTE spate shi spete s. n. (La pl. cu valoare de sg.) 1. Partea de dindarat a corpului omenesc de la git pina la shale; partea superioara a corpului animalelor cuprinzind regiunea coloanei vertebrale dintre articulatziile membrelor; spinare. V. spata³. Oamenii stateau cu spatele la zid. DUMITRIU N. 156. Un graur sa desprins din stol shi sa lasat pe spatele lui Joian carel poarta ingaduitor k pe un prieten. GIRLEANU L. 39. Oleoleo ciocoi bogate! Ici deai trece din pacate Satzi arunc doi glontzi in spate. ALECSANDRI P. A. 54. ◊ Fig. Stateam... pironit cu privirea pe spatele goale shi fugatoare ale unei shagalnice unde. HOGASH M. N. 56. ◊ Loc. adv. In spate = pe umeri sau pe partea dorsala a corpului; in spinare. Ducea un sac in spate. DUMITRIU N. 88. SHi zicind aceste... ishi ia ranitza in spate shi pushca dea umar. CREANGA P. 307. Robinson luind broasca in spate au duso acasa. DRAGHICI R. 85. (In contexte figurate) Eu... port doua sute de ierne in spate. NEGRUZZI S. I 245. Pe spate = a) culcat cu fatza in sus. Statea pe spate cu miinile sub cap. DUMITRIU N. 133. Cei mai multzi dintre bolnavi dormeau unii peo coasta altzii pe spate. SADOVEANU O. VI 118; b) inapoi spre ceafa. Ea se prinde de grumazui cu minutzeleamindoua SHi pe spateshi lasa capul. EMINESCU O. I 154. Intinsese capul inainte urechile le lasase pe spate. NEGRUZZI S. I 42. Din (sau la pe la de la in) spate (sau din la etc. spatele cuiva) = in (sau din) urma (sau in din urma cuiva) inapoia cuiva Cu aceasta suflare rece in spate shi pe subt fuga aceasta de nouri subtziri cei doi calatori au umblat in tacere. SADOVEANU B. 161. La spate au auzit vorba romineasca. C. PETRESCU A. 323. Din spatele fabricii aparura soldatzii. SAHIA N. 37. In spatele meu cineva ishi sufla zgomotos nasul. DELAVRANCEA H. T. 263. I se parea cal trage cineva de la spate. ISPIRESCU L. 36. Vine tiptil in virful degetelor pe la spatele mele. CREANGA O. A. 66. Cad sagetzile in valuri care shuiera se toarna SHi lovind in fatzan spate k shi crivatzul shi gerul Pe pamint lor li se pare k se naruie tot cerul. EMINESCU O. I 148. (Pe) la spate sau (pe) la spatele cuiva = pe ascuns din umbra. Il shtiu eu cit e de priitor shi de darnic la spatele altora. CREANGA P. 250. ◊ Expr. A intoarce (cuiva) spatele = a nu mai vrea sa shtii de cineva a nu mai lua in seama pe cineva. Comsha ne putem intoarce spatele de pe acum. C. PETRESCU I. II 58. Al stringe pe cineva in spate se spune cind cineva se infioara (de frig sau de spaima). Cind shtia k are sa deie peste Ivan i se taiau picioarele sho stringea in spate de frica. CREANGA P. 314. A nu shti nici cu spatele = a nu shti nimic (despre ceva) a nu avea habar. Incepu shi mai tare sa se jure shi sa se dezvinuiasca k nu shtie nici cu spatele cum deau venit... in buzunar la dinsul. SBIERA P. 157. Mama sarmana nu shtia de asta nici cu spatele. CREANGA A. 55. Adus de spate v. adus. A fi (sau a sta) cu grija (sau cu frica) in spate v. frica. A avea spete = a avea sprijin protectzie. Navea spete nicaire Nici prieteni. CONTEMPORANUL VI_II 255. (Familiar) A face (cuiva) spatele darabana v. darabana. A da (ceva) dupa spate v. da³ (I 9). A da (un pahar cu bautura) pe spate = a bea repede pe nerasuflate. Ipate care da oca pe spate SHi face cu mina sai mai aduca una. CREANGA P. 150. Ma doare in spate = putzin imi pasa nu ma sinchisesc. Ma doare in spate... de nevricalele ei. DUMITRIU B. F. 45. A arunca ceva pe spatele cuiva sau rar a lasa ceva (cuiva) pe spate = a impovara pe cineva cu ceva a lasa pe cineva sa se descurce cum o shti. Au aruncat toata greutatea reconstructziei tzarii pe spatele clasei muncitoare. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 108 2/6. Imi strinse mina cu caldura multzumindumi k lam intovarashit shimi lasa trasura pe spate cu doua ore de plata. GANE N. III 161. 2. Partea de dinapoi a unor obiecte opusa fetzei; parte a unei pozitzii sau a unei formatzii contrara directziei fatzadei sau partzii spre care este orientata. Nu pot cadea deci in spatele satului. CAMIL PETRESCU U. N. 320. Ce ne facem domnule prefect daca in spatele trupei se ridica din nou satele? REBREANU R. II 228. Sa incalece shi sa cada in coasta shi in spatele lor. DELAVRANCEA O. II 217. ♦ Parte a unei haine care acopera partea dorsala a corpului. 3. Speteaza a unui scaun; rezematoare. Asta no mai cred! spuse lasinduse pe spatele jiltzului. C. PETRESCU I. I 9.

spáte in expr. a veni (puternic) din spate 1984 A fi in ascensiune valorica a promite v. shutér

SPÁTE ~ n. 1) (la om shi la animale) Parte a corpului situata dea lungul coloanei vertebrale (de la baza gatului pana la shale); spinare. * In ~ pe partea dindarat a corpului. Pe ~ culcat cu fatza in sus. Din (sau la pe la de la in) ~ din (sau in) urma; din dos. Adus de ~ incovoiat indoit. Ai intoarce cuiva ~le a se supara pe cineva. Pe la ~ (sau pe la ~le cuiva) fara shtirea cuiva. A nu shti nici cu ~le a nu avea nici o idee despre ceva; a nu banui nimic. A fi (sau a sta) cu grija (sau cu frica) in ~ a fi tot timpul nelinishtit. A arunca ceva pe (sau in) ~le cuiva a) a da vina pe cineva; b) a lasa in seama altuia anumite obligatzii. A avea ~ (tare) a fi protejat sustzinut (de cineva). 2) Proba sportiva de inot (cu fatza in sus). 3) Partea dindarat a unui obiect; dos. In ~le casei. 4) Teritoriu aflat in urma frontului. In ~le dushmanului. /<lat. spatha

!spáte s. n.

spáte s. n. pl. spáte

spate

spate (spinare) spatele a. spatelui gen. a. spete pl. (ma doare ’n spete).

+spatele (din/in/la ~) loc. prep. (~ lui/sau)

SPÁTE s. 1. spinare (pop.) spata (reg.) sha (inv. shi fam.) carca. (A lua ceva in ~.) 2. rezematoare spatar speteaza (inv. shi reg.) spata. (~ la un scaun.) 3. dos. (In ~le casei.) 4. dos fund. (In ~le curtzii.)

SPÁTE s. v. cont seama socoteala spatar.

SPATE s. 1. spinare (pop.) spata (reg.) sha (inv. shi fam.) circa. (A lua ceva in ~.) 2. rezematoare spatar speteaza (inv. shi reg.) spata. (~ la un scaun.) 3. dos. (In ~ casei.) 4. dos fund. (In ~ curtzii.)

spate s. v. CONT. SEAMA. SOCOTEALA. SPATAR.

shira spatelor s. v. COLOANA VERTEBRALA. SHIRA SPINARII.

spate s. n. sg. protectzie din partea unei persoane influente.

a avea o fatza de confort trei / de melc obosit / de gura de canal / de spate de bloc / de biscuit taiat / de buzunar intors expr. (iron.) a fi urat a avea fizionomie neplacuta

a avea spate tare expr. a avea sprijin / protectzie din partea unor persoane importante

a cadea pe spate (in fatza cuiva) expr. (iron.) a admira a venera.

a da la spate expr. a fura.

a face pluta pe spate expr. (intl.) a fi inecat.

a intra prin dos / prin spate expr. (d. barbatzi) a practica sexul anal.

a intoarce nasul / spatele (cuiva) expr. a ignora ostentativ (pe cineva).

a sufla (cuiva) in spate expr. a submina pozitzia sociala sau profesionala a cuiva pentru ai lua locul.

a vorbi pe la spate (pe cineva) expr. a barfi; a calomnia.

din spate liceu din fatza muzeu expr. pe jumatate admirativa shi pe jumatate peiorativa expresia este folosita pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute dar care are un trup bine conservat shi privita din spate pare mai tanara decat este in realitate.

din spate regina din fatza ruina expr. v. din spate liceu din fatza muzeu.

la spate papusha la fatza matusha expr. pe jumatate admirativa shi pe jumatate peiorativa folosita pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute dar are un trup bine conservat shi privita din spate pare mai tanara.

te mananca spatele / spinarea? expr. vrei bataie?