OÁIE oi s. f. 1. Animal domestic rumegator crescut pentru lana lapte shi carne; spec. femela acestei specii (Ovis aries). ◊ Expr. K oile = cu gramada gramada; in dezordine. A umbla sa iei (sau sa scotzi) doua piei de pe o oaie = a urmari un cashtig exagerat. A suge (de) la doua oi = a trage concomitent foloase din doua partzi. A o face de oaie = a proceda neindemanatic a face o mare prostie o gafa. A fi deshtept (sau shiret) k oaia se spune ironic despre un om naiv sau prost. (Prea) e de oaie se spune despre vorbe sau actziuni cu totul nepotrivite lipsite de tact de masura. ♦ Carne de oaie (1). ♦ Blana de oaie (1). 2. (In limbajul bisericesc; mai ales la pl.) Credincios considerat in raport cu preotul; creshtin dreptcredincios. [Pr.: oaie] Lat. ovis.

oaie sf [At: PSALT. HUR. 121^v/11 / Pl: oi / E: ml ovis is] 1 Femela a berbecului dupa ce a ajuns la maturitate. 2 (Pgn) Animal domestic rumegator femela sau mascul crescut pentru lana lapte shi came (Ovis aries). 3 (Dep; d. oameni; ilav) K oile Buluc (5). 4 (Ial) (D. oameni) in dezordine. 5 (Dep; ial) Fara discernamant. 6 (Dep; ie) A se lua k oile unul dupa altul A imita in mod mecanic pe cineva. 7 (Dep; ie) A fi ~ intre lupi A fi bun bland moale intre oameni rai. 8 (Dep; ie) Deshtept (sau shiret) k ~ia (cu jug sau pe zaduf) Prost. 9 (Ie) A o face de ~ A proceda neindemanatic. 10 (Iae) A face o gafa. 11 (Ie) Prea e de ~ Se spune despre vorbe sau actziuni cu totul nepotrivite. 12 (Ie) A suge (de) la doua oi A trage concomitent foloase din doua partzi. 13 (Ie) A umbla sa iei (sau sa scotzi) doua piei de pe o ~ A urmari un cashtig exagerat. 14 (Ie) Te trezeshti la oi? Se spune unei persoane care manifesta o atitudine lipsita de bun simtz. 15 (Pfm; ie) Sa dezbracat (lupul) de pielea oii SHia dat pe fatza caracterul urat crud. 16 (Pfm; ie) A da oile in paza lupului A incredintza ceva unei persoane care nu este de incredere. 17 (Ie) A se tzine (sau a se agatza de cineva) k scaiul de ~ A bate la cap pe cineva. 18 (Ics) Dea oile Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 19 (Lpl; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 20 (Lpl; art.) Melodie dupa care se executa dansul oile (19). 21 (Orn; Buc; ic) ~iamortzilor Becatzina (Gallinago gallinaria). 22 Carne de oaie (12). 23 Blana de oaie (2). 24 (Bis; fig) Credincios considerat in raport cu preotul Si: creshtin.

OÁIE oi s. f. 1. Animal domestic rumegator crescut pentru lana lapte shi carne; spec. femela acestei specii (Ovis aries). ◊ Expr. K oile = cu gramada gramada; in dezordine. A umbla sa iei (sau sa scotzi) doua piei de pe o oaie = a urmari un cashtig exagerat. A suge (de) la doua oi = a trage concomitent foloase din doua partzi. A o face de oaie = a proceda neindemanatic a face o mare prostie o gafa. A fi deshtept (sau shiret) k oaia se spune ironic despre un om naiv sau prost. (Prea) e de oaie se spune despre vorbe sau actziuni cu totul nepotrivite lipsite de tact de masura. ♦ Carne de oaie (1). ♦ Blana de oaie (1). 2. (In limbajul bisericesc; mai ales la pl.) Credincios considerat in raport cu preotul; creshtin dreptcredincios. [Pr.: oaie] Lat. ovis.

OÁIE oi s. f. Animal domestic rumegator crescut pentru lina lapte shi carne; (spre deosebire de berbec) femela acestei specii (Ovis aries). Cind eram eu copil pe acolo pashteam oile satului. BUJOR S. 146. Cit mia fost mie de drag Sa min oile sa pasca. COSHBUC P. II 167. Sau dus k sa gaseasca... Doua oi tzigai birsane SHi copile nazdravane. ALECSANDRI P. P. 302. Cine se face oaie il maninca lupul (= cine e prea bun prea moale da prilej celor rai sai faca neajunsuri). A da oile in paza lupului v. lup. ◊ Loc. adv. K oile = cu gramada gramada. ◊ Expr. Sa dezbracat (lupul) de pielea oii = shia scos masca shia dat pe fatza caracterul urit crud. A se tzine (sau a se agatza de cineva) k scaiul de oaie = a se tzine mereu dupa cineva a nu1 slabi a nui da pace. Atunci bucuria lui Ipate! Incepe a se tzinea de fata k scaiul de oaie. CREANGA P. 167. A suge la doua oi = a trage foloase din doua partzi. A umbla sa iei (sau sa scotzi) doua piei de pe o oaie = a urmari un cishtig exagerat din ceva sau de la cineva. A i oaie intre lupi = a fi bun blind moale intre oameni rai. A fi deshtept (sau shiret) k oaia se zice in ironie despre un om naiv prost. A o face de oaie = a face o prostie o gafa a o face boacana. (Prea) e de oaie = prea e de tot prea e din caleafara. A baga oile in lapte v. baga. ♦ Carnea acestui animal. Tocana de oaie. ♦ Blana acestui animal. Caciula cea de oaie pe urechi ani traso zdravan. EMINESCU N. 42. ◊ Compus: (Bot.) tzitzaoii = ciubotzicacucului. Pronuntzat: oaie.

OÁIE oi f. 1) Mamifer rumegator domestic crescut pentru lana lapte shi carne. ◊ K oile buluc; in dezordine. SHiret (sau deshtept) k oaia naiv prost. 2) Femela matura a acestui animal. 3) fig. depr. Om marginit. 4) mai ales la pl. (in limbajul bisericesc) Om credincios in raport cu preotul. [G.D. oii] /<lat. ovis

oaie f. 1. gen de mamifere din ordinul rumegatoarelor folositoare prin lana shi carnea ei; 2. fig. simbolul blandetzii; 3. pl. in graiul bisericesc oameni creshtini: oi cuvantatoare. [Lat. OVEM].

oáĭe f. pl. oi (lat. óvis oaĭe; vgr. óïs scr. litv. ovis irlandez oi. V. oĭer). Un animal domestic rumegator care aduce folos pin lina lapte shi carne. (Masculu are coarne spirale shi se numeshte berbece saŭ berbec ĭar puiu mel. Femela rar are coarne). Fig. Creshtin supt conducerea pastoruluĭ (preutuluĭ). Blind k oaĭa foarte blind. Deshtept k oaĭa pe zaduf foarte prost. Aŭ mers totzĭ k oile s’aŭ luat unu dupa altu fara ratziune shi aŭ greshit. A o face de oaĭe (o treaba) a lucra prea prosteshte orĭ prea necinstit. E prea de oaĭe (un lucru) e prea deocheat orĭ prea prost. Par’k te trezeshtĭ la oĭ (orĭ la vacĭ) te portzĭ prea necĭoplit.

1) oĭ pl. de la oaĭe.

oáie s. f. art. oáia g.d. art. ói; pl. oi art. óile (oi)

oáie s. f. art. oáia g.d. art. ói; pl. oi

oaie art. oaia

oaie oi oii gen. a.

OÁIE s. (ZOOL.; Ovis aries) (Transilv. shi Ban.) pacuina (inv.) mariala.

OAIE s. (ZOOL.; Ovis aries) (Transilv. shi Ban.) pacuina (inv.) mariala.

oáie (ói) s. f. 1. Mioara (Ovis aries). 2. Membru al turmei de credincioshi. Mr. oae megl. oaia istr. oie. Lat. ǒvem (Pushcariu 1211; CandreaDens. 1265; REW 6127). Sa pastrat numai in rom. (Rosetti I 169) fiind eliminat in alte idiomuri rom. din cauza confuziei cu ōvum (Wartburg Zur Benennung des Schafes in Abh. Akad. Berlin X 1918). Fonetismul pare corect; explicatzia prin intermediul unui sing. reconstituit dupa pl. in loc de *oaua (Densusianu Hlr. 30; ByckGraur 22) nu este exacta. Der. oier (mr. uear) s. m. (cioban) care Pascu I 134 il deriva din lat. *oviārius; oierie s. f. (tirla stina); oaieseaca s. f. (taxa introdusa de domnitorul Alexandru in 1573); oierit s. n. (impozit pe pashunat de 3 parale shi de 6 bani incepind din 1748 pentru fiecare oaie; suprimat de boieri in 1741 restabilit in 1748 micshorat la o treime de clasa boiereasca in 1775); oiesc adj. (de oaie ovin); oieshte adv. (k oile); oieshea s. f. (varietate de urzica Urtica urens); oitza s. f. (cintezoi Fringilla montifringilla anemona Anemone silvestris); oina s. f. (carne de berbec) cuvint folosit numai de Cantemir din lat. ǒvῑna (REW 6126) cf. mr. uin „lapte de oaie”.

OAIE. Subst. Oaie oitza (dim.) oishoara (pop.) oitzica (pop.) mioara mioritza (dim.) miorea pacurea (pop.) noatena (pop.) pacuina (reg.); bucalaie; stramioara (pop.) minzare; sterpatura (pop.). Berbec berbecutz (dim.) berbecel arete (inv. shi pop.) stramior (pop.) tertzin (reg.); batal. Miel mielushel (dim.) mielush (rar) mielushor mielutz cirlan cirlanash (dim. pop.) mior (reg.) noaten (pop.). Mia mielushea (dim.) mielushica (dim.) mielutza. Rase de oi: birsana; caracul; merinos; oaie mocana; tzigaie; tzurcana. Ovine. Oierie (rar) oierit ciobanie ciobanit. Turma de oi. Stina tirla oierie. Oier pastor cioban pacurar (inv. shi reg.). Adj. Ovin. Vb. A creshte oi; a pashte oi. A tunde oi. A ciobani. A behai a mehai a mecai. V. adaposturi pentru animale animale erbivore glasuri de animale pastor pashunat vite.

OÁIE (lat. ovis) s. f. 1. Animal rumegator din familia cavicornelor subfamilia ovideelor genul Ovis crescut pentru productzia de lana carne shi lapte (Ovis aries). Are corpul de marime mijlocie acoperit cu lana botul ascutzit cu buze subtziri shi mobile cu 32 de dintzi. Femelele ating maturitatea sexuala la un an shi jumatate. K urmare a procesului domesticirii shi ameliorarii au fost create peste 300 de rase foarte diferite in ceea ce priveshte caracterele morfologice shi productive: rase de lana (in care intra toate tipurile de merinos tzurcana caracul) de carne (oile precoce crescute in Anglia) de lapte (stogosha larzac etc.) de lana shi lapte (tzigaie spanca). In diverse regiuni ale globului se intalnesc specii salbatice inrudite cu oaia domestica: arharul muflonul oaia Muntzilor Stancoshi oaia (sau berbecul) lui Dali (NV Americii de Nord) oaia zapezilor (Siberia Orientala). V. shi ovin. ♦ Carne de oaie (1). ♦ Blana de oaie (1). 2. (In limbajul bisericesc) Creshtin; credincios in raport cu preotul. 3. O. seaca = (in Evul Mediu in TZara Romaneasca) dare pe oile sterpe platita domniei in sec. 1618. Era deosebita de oierit datorat pentru celelalte oi. 4. Oaia nazdravana = (in mitologia romaneasca) animal oracular care dezvaluie unui cioban complotul urzit contra lui de altzi doi (sau trei ori chiar mai multzi) ciobani. Cea mai celebra o.n. din literatura populara romana este Mioritza eroina baladei cu acelashi nume.

REVENONS À NOS MOUTONS (fr.) sa revenim la oile noastre „La farce du maitre Pathelin”. Sa revenim la subiect.

oaie oi s. f. (peior.) femeie proasta.

a merge k oile expr. (peior.) a merge in grup (dezordonat).

a o face de oaie expr. a face o gafa mare a comite o gresheala mare / o eroare.

a pune lupul paznic / pastor la oi expr. (pop.) a lasa ceva sau pe cineva in grija celui cei poate face rau.

darama Oaia s. pr. (glum.) cartierul bucureshtean Damaroaia.

oaie neagra epr. om care se distinge de ceilaltzi membri ai unui grup / ai unei colectivitatzi printro conduita rea prin antecedente negative prin fapte antisociale etc.

oaie ratacita expr. (fig.) persoana care se detasheaza de conduita shi comportamentul generalacceptat de un grup de oameni