6 definitzii pentru drept-credincios
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DREPT DREÁPTA (A B) dreptzi te adj. (C) adv. (D) drepturi s. n. (E) prep. A. Adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul direct fara abatere. ◊ Linie dreapta (shi substantivat f.) = linie care uneshte doua puncte din spatziu pe drumul cel mai scurt. Unghi drept = unghi format de doua drepte perpendiculare una pe alta. Prisma dreapta = prisma cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ♦ Fig. (Despre privire) Care este fara ascunzishuri; deschis direct. ♦ (Despre haine) Care are o croiala simpla fara cute clini etc. 2. (Despre lucruri fiintze partzi ale lor etc.) Care are o pozitzie verticala (fatza de un punct de reper). Zid perete drept. Om drept k lumanarea. ◊ Expr. A se tzine drept = a avea o pozitzie perfect verticala. (Mil.) A lua (sau a sta a se tzine in) pozitzia de dreptzi = a lua (sau a sta a se tzine in) pozitzie perfect verticala stand nemishcat. (Cu valoare de interjectzie) Dreptzi! formula de comanda militara pentru luarea pozitziei de dreptzi. (Adverbial) A calca drept = a avea o purtare buna cinstita. A sta drept = a avea o atitudine de neclintit a fi darz curajos. ♦ (Despre terenuri inclinate forme de relief sau partzi ale lor) Aproape vertical; abrupt povarnit. ♦ (Despre litere; adesea substantivat f.) Care are taietura verticala. 3. Care are o pozitzie orizontala (fatza de un punct de reper); orizontal; plan neted. Campie dreapta. 4. (In sintagma) Complement drept = complement direct v. direct. II. Fig. 1. (Despre actziuni ale omului sau despre notziuni abstracte) Care este se face etc. potrivit dreptatzii shi adevarului; intemeiat just cinstit bun. ◊ Parte dreapta = parte care se cuvine in mod legal fiecaruia la o impartzeala. Lupta dreapta = lupta corp la corp fara arme fara inshelatorii shi fara ajutor strain. ♦ (Adverbial) In conformitate cu dreptatea just; in conformitate cu adevarul adevarat; corect. ◊ Expr. Cei drept = intradevar cu adevarat. Cei drept e drept se spune pentru a recunoashte un adevar incontestabil. Drept k... = adevarat k... A spune drept = a spune adevarul; a vorbi deschis sincer. (Substantivat) La drept (sau la dreptul) vorbind = in realitate de fapt. 2. (Despre oameni) Care traieshte shi lucreaza conform dreptatzii adevarului omeniei binelui; cinstit integru cumsecade. ♦ (In limbajul bisericesc) Cuvios cucernic. ◊ Expr. (Substantivat) A se odihni cu dreptzii = a fi mort. ◊ Compus: (adesea substantivat) dreptcredincios = care face parte din Biserica creshtina ortodoxa; bun creshtin. 3. (Reg.; despre bunuri materiale) Care apartzine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoashteri oarecare. 4. (Pop.; despre rude) Care este legat de cineva prin legaturi directe de sange; adevarat bun. B. Adj. (In opozitzie cu stang) 1. (Despre organe ale corpului) Ashezat in partea opusa partzii corpului omenesc in care se afla inima. ◊ Expr. A fi mana dreapta a cuiva sau bratzul drept al cuiva = a fi cel mai intim cel mai apropiat colaborator al cuiva; ai fi cuiva de mare ajutor. ♦ (Substantivat f. sg. art.) Mana dreapta. ♦ (Substantivat m. sg. art.) Piciorul drept. 2. Care se afla de partea sau in directzia mainii drepte (cand cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru). Aripa dreapta a cladirii. ◊ (Substantivat; in locutziuni) Din dreapta. In dreapta. La (sau spre) dreapta. ◊ Expr. (Substantivat) In dreapta shi in stanga sau dea dreapta shi dea stanga = in ambele partzi; in toate partzile pretutindeni. A tzine dreapta = a merge pe partea dreapta a unui drum. 3. Fig. (Substantivat f. art.) Orientare politica prin care se sustzine libertatea individuala in materie de economie shi care protejeaza proprietatea shi diviziunile de clasa. ◊ Loc. adj. De dreapta = conservator. C. Adv. 1. (Urmat de determinari locale indica directzia) In linie dreapta fara ocol; direct. Merge drept la birou. ◊ Dea dreptul = fara a se abate din drum fara inconjur; in mod direct nemijlocit; chiar. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In dreptul... = in fatza... fatza in fatza cu... Prin dreptul... = prin fatza... pe dinaintea... Din dreptul... = din fatza... de dinaintea. 2. (Urmat de determinari locale modale sau temporale) Tocmai exact. A ajuns drept la timp. D. S. n. 1. Totalitatea regulilor shi normelor juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatziile sociale intro colectivitate politic determinata susceptibile de a fi impuse prin fortza coercitiva a statului. Drept penal. 2. SHtiintza sau disciplina care studiaza dreptul (D 1). 3. Putere prerogativa legal recunoscuta unei persoane de a avea o anumita conduita de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. ◊ Loc. adv. De drept = conform legii in mod legitim firesc. 4. Rasplata retributzie care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. E. Prep. 1. (Introduce un complement indirect) In loc de... in calitate de... k. Drept cine ma iei? ◊ Drept care... = prin urmare in concluzie deci ashadar. 2. (Reg.; introduce un complement circumstantzial de loc) Alaturi de... langa; in dreptul... ◊ Expr. A i se pune soarele drept in inima = a i se face foame. 3. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru k. Drept incercare sa folosit de un cleshte. [Var.: (inv. shi reg.) dirépt eápta adj.] Lat. directus (cu unele sensuri dupa fr. droit).
DREPT4 DREÁPTA dreptzi te adj. A. (Adesea in opozitzie cu strimb) I. 1. Care merge de la un punct la altul fara ocol fara abatere. V. direct rectiliniu. Drum drept. TZeava dreapta. ▭ Nasul ascutzit peste mustetzile subtziri doua linii negre drepte imbinate deasupra buzelor inexpresive. IBRAILEANU A. 15. Calea dreapta e cea mai scurta (= o purtare cinstita duce mai repede shi mai sigur la tzelul dorit decit vicleshugurile shi caile piezishe). ◊ (Geom.) Linie dreapta (shi substantivat f.) = linie care uneshte doua puncte pe drumul cel mai scurt din spatziu. Doua drepte distincte paralele cu o a treia sint paralele intre ele. ▭ Unghi drept = unghi format din doua drepte perpendiculare una pe alta. Cilindru drept = cilindru care are generatoarele perpendiculare pe baze. Prisma dreapta = prisma ale carei muchii laterale sint perpendiculare pe planul de baza. ♦ Fig. (Despre privire) Deschis fara ascunzishuri; direct. Are palma pietroasa Privirea dreapta vorba miezoasa. DESHLIU G. 25. ◊ (Adverbial) Ceilaltzi o priveau drept intunecatzi. DUMITRIU N. 75. Il priveshte drept cald vorbeshte fara sa ridice vocea. CAMIL PETRESCU T. I 169. ♦ (Despre haine) De o croiala simpla (in special lipsita de clini shi de cute). Ioana intro rochie dreapta neagra cu mineci bogate. CAMIL PETRESCU T. I 141. 2. (Despre lucruri) Vertical. Stilp drept. ▭ Plopul... tzishneshte in sus inalt shi drept. BOGZA C. O. 363. ♦ (Despre un urcush munte deal) Aproape vertical abrupt povirnit pieptish. Suishul fiind prea drept shi cararea prea strimta... ne coboriram cu totzii de pe cai. La TDRG. ♦ (Despre oameni) Cu spinarea neinclinata; neaplecat neadus de spate. Vitoria ishi trase broboada peste gura shi ramase dreapta pe scaunashul ei cu bratzele incrucishate pe sini. SADOVEANU B. 28. SHtefan intra pe poarta insotzit de un moshneag lung shi drept k un brad. HOGASH DR. II 98. Peun jiltz taiat in stinca sta tzapan palid drept Cu cirja lui in mina preotul cel pagin. EMINESCU O. I 93. ◊ Fig. Curajul voinicilor statea drept cu mina in pieptar. GALACTION O. I 45. ◊ Expr. Drept k luminarea = foarte drept. Intzepenindushi picioarele ramase drept k luminarea. ISPIRESCU L. 3. Sta el drept k luminarea shi le privea cu bagare de sama. CREANGA P. 271. (Ironic) Drept k secera = strimb. A se tzine drept = a avea o pozitzie verticala. (Mil.) A lua (a sta sau a se tzine in) pozitzia de dreptzi = a lua (sau a se tzine in) pozitzie verticala stind nemishcat. Dadaci abia se tzinea in pozitzia de dreptzi sub ghionturile lui Vieru. CAMILAR N. I 281. Dreptzi! formula de comanda militara. Grupa dreptzi! SAHIA N. 53. ◊ (Adverbial in expr.) A calca drept = a avea o purtare buna cinstita. Ei simt in piept Fiori de gheatza Nu calca drept Rau o sa patza. ALECSANDRI T. I 462. A sta drept = a fi neclintit intro atitudine a fi dirz curajos. SHi ceilaltzi totzi au fost netrebnici... Totzi au dat rushinos inapoi... Au aruncat vina unul pe altul... Numai Mititza Filipescu a stat drept shi a lasat sa cada pe el totul. CAMIL PETRESCU B. 44. Dea fost om satzi steie drept in fatza K peun vrajmash lai departat de tine. VLAHUTZA O. A. 38. ♦ (Despre caracterele tipografice mai ales la pl. shi adesea substantivat f.; in opozitzie cu cursiv) (Litera) de taietura verticala. 3. Orizontal; plan neted. Platou drept. Masa dreapta. ▭ Luna mare se ridicase shi cimpiile se lamureau drepte pina cine shtie unde k nishte ape linishtite sub painjenishul de lumina. SADOVEANU O. VI 189. 4. (In expr.) Complement drept = complement direct v. direct. II. Fig. (Mai ales in sens moral) 1. (Despre actziuni ale omului sau despre notziuni abstracte) Potrivit dreptatzii shi adevarului; adevarat just bun cinstit intemeiat. Nam sa uit niciodata Vorba partidului dreapta. VINTILA O. 23. Uiten zare oamenii ashteapta Cearca sa leaduci o zi mai dreapta. BENIUC V. 21. Eu cred... can lume se cuvine Savem masura dreapta la rau k shi la bine. MACEDONSKI O. II 206. Tovarashia nu ni se parea dreapta. CREANGA A. 101. ◊ Dreapta judecata = judecata sanatoasa bunsimtz. Parte dreapta = parte ce i se cuvine in mod legal fiecaruia la o impartzeala. Parte dreapta la munca parte dreapta la cishtig. CAMILAR T. 195. Lupta dreapta v. lupta. ◊ Loc. adv. Cu drept cuvint = pe buna dreptate in mod intemeiat. Cu drept cuvint cetitorul va fi clatit din cap shi va fi intrebat prin mintea carui muritor treceau aceste idei? EMINESCU N. 33. Cu drept cuvint te ashteptai sa fii rasplatit chiar de la inceput prin laude meritate. ODOBESCU S. III 10. ♦ (Adverbial) a) In conformitate cu dreptatea; just. Na fost drept sami izbeasca omul drag. DAVIDOGLU O. 37. Este drept k fiecare sa poarte ponosul faptelor shi ziselor sale. ODOBESCU S. III 10; b) In conformitate cu adevarul; adevarat. E drept nu ne mai vedem capul de treburi acolo. SADOVEANU P. M. 66. K eu tot fugeam de tine? O nui drept nui drept Sorine! COSHBUC P. I 51. ◊ Expr. Cei drept = intradevar cu adevarat. Ce e drept shi ele erau frumoase hainele pare k erau turnate pe dinsele. ISPIRESCU L. 36. (Eliptic) Un bou in post mare? Drept cam ciudat vine. ALEXANDRESCU P. 64. Drept k... = adevarat k... intradevar. Imparatul drept k auzise multe vorbinduse despre voiniciile celor trei fratzi dar nu shtia care din ei este cel mai viteaz shi mai vrednic k sai fie ginere. SBIERA P. 99. A spune drept = a spune adevarul; a vorbi deschis sincer. Spune drept nui asha?... fara suparare... spune drept. SADOVEANU P. M. 100. Ma da drept satzi spun k mare natarau mai eshti! CREANGA P. 45. Ma iubeshti tu? Spune drept! EMINESCU O. I 155; c) (Rar) Corect. Nu vorbesc drept romineshte cum vorbeau parintzii lor ci au corchezit graiul stramoshesc de nui mai intzelege nimene. CREANGA A. 153. ♦ (Substantivat in loc. adv.) Cu (sau pe) dreptul (sau drept) = pe merit cu dreptate in mod just echitabil. Se face pe dreptul vinovat de invinuirea ce io aduce. IBRAILEANU SP. CR. 54. Ar fi cu dreptul k sa dai la altul aceasta slujba. ISPIRESCU L. 27. SHoimane frate SHoimane nui cu drept sa mori tu inaintea mea. ALECSANDRI T. II 30. La drept (sau la dreptul) vorbind (sau regional graind) = spunind adevarul de fapt in realitate. La dreptul vorbind mii frica de obuze. CAMILAR N. I 346. Totzi domnishorii orashelor erau peacasa... La drept graind ce shtiau ei despre tzaranul romin care platea birurile shi pentru ei? id. ib. 419. Nui rau mai SHtefane sa shtie shi baietul tau oleaca de carte... Din cartzi culegi multa intzelepciune; shi la dreptul vorbind nu eshti numai asha o vaca de muls pentru fiecare. CREANGA A. 22. ◊ Expr. (Popular) A avea drept = a avea dreptate. Ai drept mosh Iolampie... Numai cei mari... Oriunde numai ei. CAMILAR N. I 399. A da drept (cuiva) = a da dreptate (cuiva). Ei mau purtat pe la jandari legat in funie k parca mar fi prins cu minan sacul lor cu faina. Jandarii tot lor leau dat drept; la fel shi judecatorii. CAMILAR N. I 226. Dreptul lui dumnezeu! = adevarat! cei drept! zau! Se apropie de fata shi dreptul lui dumnezeu! nici k mai vazuse... asha frumusetze. ISPIRESCU L. 256. Dreptul lui dumnezeu in asemenea caz... rushinea va raminea numai pe seama mea. ODOBESCU S. III 10. 2. (Despre oameni) Care traieshte shi lucreaza potrivit dreptatzii adevarului omeniei binelui; cinstit integru de omenie de bine cumsecade. Simtzul lui nezdruncinat de dreptate il sfatuia sa fie drept cinstit. CAMILAR N. I 183. Pe la noi se afla de vremuri lungi pribeag... Un drept om cundurare. MACEDONSKI O. II 58. (Fig.) Sa ramii blestemat shi ocolit de inimile drepte shi cinstite care leai spurcat. ARGHEZI P. T. 11. ◊ (Substantivat) In tzara strimbilor cel drept umbla cu capul spart. SADOVEANU P. M. 107. ♦ (In conceptziile mistice) Cuvios cucernic. ◊ (Substantivat in expr.) A se odihni cu dreptzii = a fi mort. Bietul meu judecator odihneshte cu dreptzii. GALACTION O. I 107. ◊ Compus: dreptcredincios = a) care face parte din biserica creshtina ortodoxa; b) bun creshtin. 3. (Despre proprietate avere) Care apartzine sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unui drept. Comoara aceea nu este averea dreapta a hashcii ci... nishte fugari din timpurile vechi au ascunso acolo. SBIERA P. 4. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreapta. EMINESCU N. 60. 4. (Despre rude; popular) Adevarat bun. Sint Tudor feciorul lui Ionashcu... Atuncea eu itzi sint mosh drept frate cu tatal tau... striga batrinul. SADOVEANU O. VII 61. TZinea foarte rau pe baiatzii cei ramashi de maica shi imbia totuna pe barbatusau k sai alunge deacasa... Barbatusau insa nu vrea pentrucai era fii dreptzi din singele sau. SBIERA P. 169. 5. (Rar despre masuri shi greutatzi; in opozitzie cu fals) Autentic veritabil bun adevarat. Masura dreapta. B. (In opozitzie cu sting) 1. (Despre organe ale corpului) Ashezat in partea opusa partzii corpului omenesc in care se afla inima. I se turburasera ochii shi un foarte departat zimbet prinse sai rasara pe fatza in timp ce sprinceana dreapta i se urca. CAMILAR N. I 173. Scoase din urechea lui cea dreapta o perie. ISPIRESCU L. 25. La pamint dormea tzinindushi capatii mina cea dreapta. EMINESCU O. I 142. ◊ Expr. A fi mina dreapta (a cuiva) = a fi colaboratorul cel mai intim cel mai apropiat (al cuiva); a fi de mare ajutor (cuiva). Baiatul cu care ucenicise George ajunse sa fie mina dreapta a imparatului. ISPIRESCU L. 142. ♦ (Substantivat) a) (La f. sg. de obicei articulat) Mina dreapta. Grigore Oanea a venit linga mine cuprinzinduma cu dreapta de dupa umar. SADOVEANU N. F. 39. Strinse friul calului cu mina stinga... shi cu paloshul in dreapta se repezi asupra acelui balaur. ISPIRESCU L. 18. Spashivoi visul de lumina Tinzindumi dreapta in deshert. EMINESCU O. I 118. Sa nu shtie stinga ce face dreapta (= faptele bune trebuie facute cu discretzie). ◊ Expr. (In trecut) Sarut (sau sarutam) dreapta formula de salutare plina de umilintza. Dupa ce gati tzigara shi cafeaua se roti putzin inaintea oglinzii shi ieshi in balcon. Ei Anico vinincoace. Sarutam dreapta cuconitza. CONTEMPORANUL IV 390; b) (La m. sg. art.) Piciorul drept. Bozan avea picioarele infashurate in plumb topit dreptul pina dincolo de genunchi. SAHIA N. 34. ♦ Expr. A calca cu dreptul v. calca (I 1). Sting drept! comanda pentru pastrarea cadentzei in marsh. 2. Care se afla de partea sau in directzia miinii drepte (cind cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru). Partea dreapta a unei strazi. Aripa dreapta a unei cladiri. ▭ TZarmul drept al Dunarii era tot in stapinirea lor [a turcilor]. MACEDONSKI O. III 31. ◊ (Substantivat) In centru e un inceput de perete care desparte stinga de dreapta. CAMIL PETRESCU T. II 7. ◊ Loc. adj. Din dreapta. Marin... se ashezase in fotoliul din dreapta. CAMIL PETRESCU T. II 19. La capatui din dreapta se prelungeshte o strunga. ALECSANDRI P. III 214. ◊ Loc. adv. In dreapta. In dreapta se vad malurile Siretului. SAHIA N. 17. Se uita el in dreapta nu vede nemica. CREANGA P. 238. La (sau spre) dreapta. A ieshit... apucind drumul spre dreapta. SADOVEANU N. F. 187. Din dreapta. Din dreapta... porneshte o ulicioara. DAVIDOGLU M. 7. Pe dreapta. Pe dreapta... erau o circiuma o fabrica de mezeluri. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 12. In dreapta shi in stinga sau dea dreapta shi dea stinga = in toate partzile. Ai aflat in dreapta shi in stinga amanunte cu privire la femeia aceasta. PAS Z. I 80. Promisiuni asigurari incurajari... aratau dea dreapta shi dea stinga calea mea increzuta shi fabuloasa. GALACTION O. I 368. Alerga singur zi shi noapte in toate partzile cum putea shi muncea in dreapta shi in stinga. CREANGA P. 140. ◊ Loc. prep. Dea dreapta sau la dreapta. A stat la masa dea dreapta gazdei. ▭ Pentru a nu razletzi feciorii de pe linga sine mai dura inca doua case alature una la dreapta shi alta dea stinga celei batrineshti. CREANGA P. 3. ◊ Expr. A tzine dreapta = a merge pe partea dreapta a unui drum. 3. (In expr.) Extrema dreapta v. extrema. ♦ (Substantivat f. art.) Partea cea mai reactzionara a unui parlament a unui partid burghez. Deputatzii dreptei. ◊ Loc. adj. De dreapta = reactzionar; fascist. ◊ Socialist de dreapta v. socialist. Socialdemocrat de dreapta v. social. Varianta: (regional) dirépt eápta (BUDAIDELEANU TZ. 334) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
dreptcredinciós adj. m. s. m. pl. dreptcredincióshi; adj. f. s. f. dreptcredincioása pl. dreptcredincioáse
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
dreptcredinciós adj. m. s. m. pl. dreptcredincióshi; f. sg. dreptcredincioása pl. dreptcredincioáse
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
!dreptcredincios adj. m. s. m. pl. dreptcredincioshi; adj. f. s. f. dreptcredincioasa pl. dreptcredincioase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de cata
- actziuni
dreptcredincios.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |