OÁIE oi s. f. Animal domestic rumegator crescut pentru lina lapte shi carne; (spre deosebire de berbec) femela acestei specii (Ovis aries). Cind eram eu copil pe acolo pashteam oile satului. BUJOR S. 146. Cit mia fost mie de drag Sa min oile sa pasca. COSHBUC P. II 167. Sau dus k sa gaseasca... Doua oi tzigai birsane SHi copile nazdravane. ALECSANDRI P. P. 302. Cine se face oaie il maninca lupul (= cine e prea bun prea moale da prilej celor rai sai faca neajunsuri). A da oile in paza lupului v. lup. ◊ Loc. adv. K oile = cu gramada gramada. ◊ Expr. Sa dezbracat (lupul) de pielea oii = shia scos masca shia dat pe fatza caracterul urit crud. A se tzine (sau a se agatza de cineva) k scaiul de oaie = a se tzine mereu dupa cineva a nu1 slabi a nui da pace. Atunci bucuria lui Ipate! Incepe a se tzinea de fata k scaiul de oaie. CREANGA P. 167. A suge la doua oi = a trage foloase din doua partzi. A umbla sa iei (sau sa scotzi) doua piei de pe o oaie = a urmari un cishtig exagerat din ceva sau de la cineva. A i oaie intre lupi = a fi bun blind moale intre oameni rai. A fi deshtept (sau shiret) k oaia se zice in ironie despre un om naiv prost. A o face de oaie = a face o prostie o gafa a o face boacana. (Prea) e de oaie = prea e de tot prea e din caleafara. A baga oile in lapte v. baga. ♦ Carnea acestui animal. Tocana de oaie. ♦ Blana acestui animal. Caciula cea de oaie pe urechi ani traso zdravan. EMINESCU N. 42. ◊ Compus: (Bot.) tzitzaoii = ciubotzicacucului. Pronuntzat: oaie.