K¹ adv. prep. interj. A. Adv. 1. La fel k. Ii vorbesc lui k ei. 2. Aproape cam aproximativ. ◊ Expr. K maine(poimaine) = in curand. K ieri(alaltaieri) = de putzin timp. 3. Cu privire la... in ce priveshte... K forma lucrarea este bine prezentata. 4. (Explicativ sau enumerativ) Cum precum asha bunaoara de exemplu. Animale salbatice k: rashi urshi vulpi. B. Prep. 1. (Se compara doua sau mai multe lucruri fiintze situatzii) La fel cu cum (e) precum (e) dupa cum (e). O carte k cea din raft. ◊ Expr. Ieri k (shi) astazi = totdeauna. K (shi) cum = parca. ♦ Cat. Inalt k bradul. 2. Decat. E mult mai frumos k acesta. 3. (Se compara o notziune cu ea insashi) In felul... cum e obiceiul cum se shtie. Tinerii k tinerii se zbenguiesc. ◊ Expr. Toate k toate dar... = toate le intzeleg dar... ♦ Treacamearga fie. Ziua k ziua trece vremea mai repede. 4. In calitate de... fiind... El inainte k ghid iar noi dupa el k vizitatori. ♦ In loc de... drept... Se poate socoti k rasplata. ◊ Expr. (Fam.) K ce? = pentru ce? cu ce scop? C. Interj. (Reg.) la! ei! K date mai incoace shi mai spune o data. Lat. quam.

k¹ [At: COD. VOR. 144/5 / E: ml quam] 1 av Exprima asemanarea dintre doua obiecte fiintze idei situatzii etc. Si: la fel cu cum (e) precum (e) dupa cum (e) Alb k neaua. 2 av (Ilav) Ieri k (shi) astazi Totdeauna (1). 3 av (Ilav) K shi cum Parca. 4 av Exprima aproximatzia Si: aproximativ cam aproape K la cinci metri. 5 av Intra in structura gradului comparativ al adjectivelor shi adverbelor Si: decat Mai inalt k tine? 6 av In felul... 7 av Cum e obiceiul cum se shtie Si: precum. Femeia de k femeia: minte scurta poala lunga. 8 av (Ilav) Toate k toate dar... Toate le intzeleg dar... 9 av In calitate de... A venit la noi k profesor. 10 av In loc de Si: drept... folosind k accelerator de reactzie vanadiul suflat pe platina. 11 av (Ilav) K ce? Pentru ce? 12 av (Ial) Cu ce scop? 13 av In ce priveshte... K forma lucrarea este bine realizata. 14 av K apozem inaintea unor enumerari: In subsolul patriei se gasesc bogatzii k: aur argint cupru etc. 15 i (Reg) Ia! K date mai incoace shi mai spune o data.

K¹ adv. interj. A. Adv. I. (Se compara doua sau mai multe lucruri fiintze situatzii) 1. La fel cu cum (e) precum (e) dupa cum (e). O carte k cea din raft. ◊ Expr. Ieri k (shi) astazi = totdeauna. K (shi) cum = parca. ♦ Cat. Inalt k bradul. 2. Aproape cam aproximativ. ◊ Expr. K maine(poimaine) = in curand. K ieri(alaltaieri) = de putzin timp. 3. Decat. E mult mai frumos k acesta. II. 1. (Se compara o notziune cu ea insashi) In felul... cum e obiceiul cum se shtie. Tinerii k tinerii se zbenguiesc. ◊ Expr. Toate k toate dar... = toate le intzeleg dar... ♦ Treacamearga fie. Ziua k ziua trece vremea mai repede. 2. In calitate de... fiind... El inainte k ghid iar noi dupa el k vizitatori. ♦ In loc de... drept... Se poate socoti k rasplata. ◊ Expr. (Fam.) K ce? = pentru ce? cu ce scop? 3. Cu privire la... in ce priveshte... K forma lucrarea este bine prezentata. 4. (Explicativ sau enumerativ) Cum precum asha bunaoara de exemplu. Animale salbatice k: rashi urshi vulpi. B. Interj. (Reg.) Ia! Ei! K date mai incoace shi mai spune o data. Lat. quam.

K¹ adv. (Introduce al doilea termen al unei comparatzii) I. (Se compara doua sau mai multe lucruri fiintze situatzii etc.) 1. La fel cu cum (e) precum (e) dupa cum (e). O fetishcana k sute shi mii Din multele tzarii tzesatorii. DESHLIU G. 47. Nu se afla pe lume peshti k cei din apa Moldovei shi a Bistritzei luminoshi shi iutzi k argintulviu. SADOVEANU N. F. 30. De nar fi shi unul k mine pe acolo degeaba va matz batetzi picioarele ducinduva. CREANGA P. 246. A fost odata can poveshti A fost k niciodata... EMINESCU O 1 167. O cimpie... lunga k pustiul. ALECSANDRI P. I 189. ◊ (Se compara doua actziuni) Sa pus Lina pe tacut SHi vedeam cai umbla ochii... K la sherpi i umbla ochii. COSHBUC P. I 50. Cum sa te duc: k vintul ori k gindul? CREANGA P.197. Can vis asha vii! EMINESCU O. I 120. ◊ (In comparatzii eliptice) K la usha cortului K la Breaza etc. = nume dat unor dansuri populare. ◊ Expr. Unul k altul v. altul. K acela (sau aceea) v. acela. Ieri k shi astazi = totdeauna. ♦ (In comparatzii cu notziuni cantitative) Cit. Inalt k bradul. ▭ intro zi veni la imparat o baba batrina... shi mica mica k tine de mica... DELAVRANCEA V. V. 255. 2. (In loc. conj.) K shi cum sau k cum = parca. Zidul pieri k shi cum nar fi mai fost. ISPIRESCU L. 26. Pentru... noi e greu de facut trebi de acestea. Dar la o imparatzie k cum tear pishca un purice nu se mai baga in seama. CREANGA P. 258. Imi spune k ma iubeshte k shi cum mar intreba ce mai fac. NEGRUZZI S. I 55. K shi cind = parca. Picioarele nu se mai mishcara k shi cind ar fi fost butucite. ISPIRESCU L. 35. 3. (In asemanari aproximative uneori urmat de «shi») Aproape cam aproximativ. De un trai k asta... sint k shi satul. STANCU D. 127. ◊ (Se compara notziuni cantitative) Mai era k o jumatate de ora de urcat. VLAHUTZA O. A. 279. O copila k de 10 ani de marishoara. RETEGANUL P. I 34. Era... inalt k de opt palme shi jumatate. ISPIRESCU U. 28. O colectziune k de vreo 390 volume vechi foarte rau conservate. ODOBESCU S. I 339. ◊ Expr. K miine (poimiine) = in curind nu peste mult timp. K mine poimine mi se implinesc anii. CREANGA P. 161. K ieri (alaltaieri) = nu de mult timp de curind. (Pentru intarirea aproximatziei «k» este urmat uneori de «la» sau «la vreo») Trecusera k la trei ceasuri de cind se luminase de ziua. DELAVRANCEA H. T. 250. ◊ Un fel de... Din adierea vintului prin ierburi din tziriitul greierilor din mii de sunete ushoare shi nedeslushite se nashte k o slaba suspinate ieshita din sinul obosit al naturei. ODOBESCU S. III 17. ◊ Expr. (invechit) K ce (fel de) = cam ce (fel de). Bine tatutzule k ce sa fie asta de nam intilnit eu cale de atitea zile... nici un sufletzel de om paici? ISPIRESCU L. 101. K ce fel de zaticneala ai putea sa intimpini din pricina asta? CREANGA P. 203. Omul la vinatoare... nici nu prinde de veste k ce timp mai este. ODOBESCU S. III 197. Filozoafe vei putea ghici K ce lucru este in ast sac daci? PANN P. V. I 48. 4. Decit. Mai mare stralucire shi gingashie k aceasta nu se mai vazuse. ISPIRESCU L. 38. Cerbul acela este batut tot cu pietre scumpe mult mai mari shi mai frumoase k acestea. CREANGA P. 217. Cit de marei pamintul Cei mai urit k uritul? JARNÍKBIRSEANU D. 8. II. 1. (Se compara o notziune cu ea insashi) in felul...; cum e obiceiul cum se shtie. Lumea k lumea se uita curios dupa el. VLAHUTZA la TDRG. Copiii biet k copiii nu shtiau ce sa faca ce sa dreaga k sa umble dupa placul ei. ISPIRESCU L. 333. ♦ (Cu sensul reieshind din intreaga comparatzie) Treacamearga fie. Stapinutau k stapinutau; ce tza face el astai deosebit de bashca... insa pe mine cautatzi sa nu ma smintitzi: fata shi ochii din cap caci atita vii leacul. CREANGA P. 266. Acu ziua k ziua... ma mai ieu cu caprele dar noaptea... toate stihiile napadesc pe mine. ALECSANDRI T. 616. Expr.Toate k toate dar... = toate le intzeleg dar... Toate k toate dar cum de nu tzia fost rushine sa faci o fapta k asta? La TDRG. 2. In calitate de... fiind... Satzi traiasca calul... k un nazdravan ce este; caci de nu era el te mincam fript. ISPIRESCU L. 5. Pornesc spinul inainte k stapin HarapAlb in urma k sluga. CREANGA P. 207. K un om carei mai batrin ar fi bine sa intre el in vorba cu shatrarul. ALECSANDRI T. 757. ♦ In loc de... drept... Sashi aleaga... o lada carea vrea ea sa shio ieie k simbrie. CREANGA P. 289. Ipolit se putea socoti k mort. NEGRUZZI S. I 57. ◊ (Familiar) Expr. K ce? = pentru ce? cu ce scop? K ce tziai mai luat paltonul? Nu vezi cai cald? 3. Cu privire la... in ce priveshte... referitor la... K forma lucrarea nu lasa de dorit. 4. (Explicativ sau enumerativ) Cum precum asha bunaoara de exemplu. Animale salbatice k: lupul ursul vulpea.

K¹ adv. I. (Se compara doua sau mai multe lucruri fiintze situatzii) 1. La fel cu cum (e) precum (e) dupa cum (e). O campie... mai lunga k pustiul (ALECSANDRI). ◊ Expr. Ieri k shi astazi = totdeauna. ♦ Cat. Inalt k bradul. 2. (In expr.) K (shi) cum = parca. 3. Aproape cam aproximativ. Misiunea noastra e k shi terminata. ◊ Expr. K maine(poimaine) = in curand. K ieri(alaltaieri) = de curand. 4. Decat. Cei mai urat k uratul? (JARNÍKBIRSEANU). II. 1. (Se compara o notziune cu ea insashi) In felul... cum e obiceiul cum se shtie. Lumea k lumea se uita curios (VLAHUTZA). ♦ Treacamearga fie. Ziua k ziua... ma mai iau cu caprile (ALECSANDRI). ◊ Expr. Toate k toate dar... = toate le intzeleg dar... 2. In calitate de... fiind... Pornesc spanul inainte k stapan HarapAlb in urma k sluga (CREANGA). ♦ In loc de...; drept... Se poate socoti k mort (NEGRUZZI). ◊ Expr. (Fam.) K ce? = pentru ce? cu ce scop? 3. Cu privire la... in ce priveshte... K forma lucrarea este bine prezentata. 4. (Explicativ sau enumerativ) Cum precum asha bunaoara de exemplu. Animale salbatice k: rashi urshi vulpi. Lat. quam.

K¹ adv. 1) (exprima un raport comparativ) Asemanator cu; similar cu; de felul; de tipul. Negru k taciunele. 2) (exprima un raport temporal) Cireshele sau copt anul acesta mai devreme k de obicei. ◊ K maine poimaine in curand. K ieri (alaltaieri) de putzin timp. 3) (exprima un raport relatzional) Privitor la...; in ce priveshte. K valoare lucrarea lasa de dorit. 4) (exprima un raport de suplinire) In calitate de...; fiind. K pedagog era neintrecut. 5) (exprima un raport de similitudine) Baiatui k baiatul. 6) (exprima un raport dubitativ in diferite imbinari stabile) Toate k toate. /<lat. quam

1) k adv. de mod calitate shi cantitate (lat. quam k de cit care e o forma de ac. al luĭ qui care). 1. Cum (precum dupa cum) e par’k oarecum: negru k carbunele (k carbunele de negru) rece k ghiatza dulce k mierea rosh k singele inalt k (saŭ cit) casa inalt k (saŭ cit) tine (infl. de cu tine. Numaĭ in P. P. din Ardeal: Kĭ pacat De Dumnezeŭ Sa pĭeĭe voĭnic k eŭ; Deaicĭ pina la Brashaŭ Nuĭ voĭnic strain k eu (J. B. 97 shi 139) in ochiĭ luĭ lucea (adica ceva) k o lumina. 2. Cum (precum dupa cum) traĭeshte se obishnuĭeshte orĭ se intimpla curat chear dea binele: a trait k un sfint era mort k totzĭ mortziĭ un boŭ k totzĭ boiĭ (imbogatzitu din fabula luĭ Gr. Al.). K omu (de multe orĭ iron.) cum obishnuĭesc oameniĭ: Ei! SHi el saracu k omu (adica: cu poftele lui)! K vaĭ de capu luĭ intr’un hal jalnic. La razboĭ va la razboĭ cind maĭ bine cind maĭ rau (de ex. intr’o calatorie). 3. Cum (precum) e sau a fost bunaoara de exemplu: fel de fel de cereale k: griŭ orz ovas; un ris k de copil. Vechĭ: K miluĭeshte Domnul K este tatal asha shi fiĭul (Ps. S. 332 shi 528). Una k asta o intimplare k asta asemenea fapta (lucru comédie): n’am maĭ auzit una k asta! O bataĭe k aceĭa o bataĭe strashnica (k o bataĭe despre care s’a dus vestea’n lume). 4. Aproape aproximativ de vreo vreo cam maĭmaĭ par’k: copil k de opt anĭ erau k(saŭ: k la) o suta de oamenĭ. K mine k cum ar fi mine foarte curind: k mine veĭ fi student! 5. Vest. De cit: maĭ iute k vintu maĭ multzĭ k(saŭ de saŭ de cit) o suta. 6. Vechĭ. Cam: O carte k veche. K ce crezĭ tu? K ce te bizuĭeshtĭ tu? 7. In calitate de: a functzionat mult k director laŭ ales k membru (drept membru de membru orĭ simplu membru). 8. In ceĭa ce priveshte in privintza acestuĭ lucru din punct de vedere cit despre: Eŭ k eŭ! Dar sa vad ce aĭ sa facĭ tu! Foamea k foamea! Dar frigu era grozav! Scrie bine shi k fond shi k forma. 9. In loc de drept egal cu k shi: era k frate asta era k plata. 10. Conj. L. V. (dupa vsl. ĭako saŭ ĭakože). Cind dupa ce: shi k sfirshira intoarserase (Cor. Ev. 577 29. Acad.). 11. Daca dupa ce (corespunzind cu gerundiu): shi k multe zile prebindi (= shi dupa ce zabovi shi zabovind. Cod. Vor. 68 8). 12. Interj. Vest. Ĭa: Ci k maĭ staĭ! K shi cit shi tot k tot asha cum e: Dumnezeŭ ploŭa peste ceĭ bunĭ k shi peste ceĭ raĭ; shtiintza k shi onestitatea inspira admiratziune. K (shi) cum par’k intocmaĭ k (ob. cu optativu): porunceshte k shi cum ar fi el stapin. Nicĭ (k) cum nicĭ (k) cit (rar) nicĭ de cum de loc.

k¹ (la fel k) adv. (i vorbesc lui ~ ei)

*k⁴ (k shi decat in calitate de) prep. (la fel de bun ~ tine / ~ tine de bun mai bun ~ tine a aduce ~ martor)

k adv. conjctz. interj.

K adv. v. aproape aproximativ cam circa vreo.

K adv. prep. conj. 1. adv. decat. (E mai in varsta ~ el.) 2. adv. prep. cat. (E inalt ~ bradul.) 3. cat cum precum. (Noi ~ shi ei...) 4. adv. drept. (Socoteshtete ~ absent.) 5. conj. prep. de drept pentru spre. (~ incercare.) 6. prep. drept (inv. shi reg.) spre. (Cere ~ rasplata...)

K adv. prep. conj. 1. adv. decit. (E mai in virsta ~ el.) 2. adv. prep. cit precum. (E inalt ~ bradul.) 3. conj. cit cum precum. (Noi ~ shi ei...) 4. adv. drept. (Socoteshtete ~ absent.) 5. prep. de drept pentru spre. (~ incercare.) 6. prep. drept (inv. shi reg.) spre. (Cere ~ rasplata...)

k adv. v. APROAPE. APROXIMATIV. CAM. CIRCA. VREO.

k adv. 1. La fel cu cum(e) precum(e) (exprima o egalitate sau o asemanare). 2. La fel cu asemenea (exprima o comparatzie al carui al doilea termen este ipotetic sau ireal; mai ales in forma compusa k shi). 3. In felul (exprima o comparatzie retorica a obiectului in sine pentru a sublinia k este vorba de ceva cu totul normal): k pe el toate k toate. 4. Cit (introduce al doilea termen al unei comparatzii). 5. Asha cum precum (introduce o enumerare). 6. Aproximativ aproape cam (mai ales in forma compusa k la). 7. In calitate de in loc de in chip de. 8. In sfirshit o data (in forma compusa folosita popular ci k sau ci k mai). Mr. megl. istr. k. Lat. quam (Pushcariu 243; REW 6928; CandreaDens. 203; DAR); cf. cam shi prov. qua(n) sp. cuan port. quão. Odinioara a avut sensul de „aproximativ” (6) care astazi este propriu lui cam; sa separat de acest cuvint cu care este de fapt identic intro epoca relativ recenta. Cu functzie prepozitzionala se construieshte cu acuz.: k mine (sau k pe mine cind primul termen al comparatziei este in acuz.). Asha cum k introduce comparatzii nominale formele compuse k shi k shi cum k shi cind introduc comparatzii verbale shi par a fi formatzii interne ale rom.; totushi Philippide Principii 84 shi Pascu I 59 deriva pe k shi din lat. quasi.