K¹ adv. (Introduce al doilea termen al unei comparatzii) I. (Se compara doua sau mai multe lucruri fiintze situatzii etc.) 1. La fel cu cum (e) precum (e) dupa cum (e). O fetishcana k sute shi mii Din multele tzarii tzesatorii. DESHLIU G. 47. Nu se afla pe lume peshti k cei din apa Moldovei shi a Bistritzei luminoshi shi iutzi k argintulviu. SADOVEANU N. F. 30. De nar fi shi unul k mine pe acolo degeaba va matz batetzi picioarele ducinduva. CREANGA P. 246. A fost odata can poveshti A fost k niciodata... EMINESCU O 1 167. O cimpie... lunga k pustiul. ALECSANDRI P. I 189. ◊ (Se compara doua actziuni) Sa pus Lina pe tacut SHi vedeam cai umbla ochii... K la sherpi i umbla ochii. COSHBUC P. I 50. Cum sa te duc: k vintul ori k gindul? CREANGA P.197. Can vis asha vii! EMINESCU O. I 120. ◊ (In comparatzii eliptice) K la usha cortului K la Breaza etc. = nume dat unor dansuri populare. ◊ Expr. Unul k altul v. altul. K acela (sau aceea) v. acela. Ieri k shi astazi = totdeauna. ♦ (In comparatzii cu notziuni cantitative) Cit. Inalt k bradul. ▭ intro zi veni la imparat o baba batrina... shi mica mica k tine de mica... DELAVRANCEA V. V. 255. 2. (In loc. conj.) K shi cum sau k cum = parca. Zidul pieri k shi cum nar fi mai fost. ISPIRESCU L. 26. Pentru... noi e greu de facut trebi de acestea. Dar la o imparatzie k cum tear pishca un purice nu se mai baga in seama. CREANGA P. 258. Imi spune k ma iubeshte k shi cum mar intreba ce mai fac. NEGRUZZI S. I 55. K shi cind = parca. Picioarele nu se mai mishcara k shi cind ar fi fost butucite. ISPIRESCU L. 35. 3. (In asemanari aproximative uneori urmat de «shi») Aproape cam aproximativ. De un trai k asta... sint k shi satul. STANCU D. 127. ◊ (Se compara notziuni cantitative) Mai era k o jumatate de ora de urcat. VLAHUTZA O. A. 279. O copila k de 10 ani de marishoara. RETEGANUL P. I 34. Era... inalt k de opt palme shi jumatate. ISPIRESCU U. 28. O colectziune k de vreo 390 volume vechi foarte rau conservate. ODOBESCU S. I 339. ◊ Expr. K miine (poimiine) = in curind nu peste mult timp. K mine poimine mi se implinesc anii. CREANGA P. 161. K ieri (alaltaieri) = nu de mult timp de curind. (Pentru intarirea aproximatziei «k» este urmat uneori de «la» sau «la vreo») Trecusera k la trei ceasuri de cind se luminase de ziua. DELAVRANCEA H. T. 250. ◊ Un fel de... Din adierea vintului prin ierburi din tziriitul greierilor din mii de sunete ushoare shi nedeslushite se nashte k o slaba suspinate ieshita din sinul obosit al naturei. ODOBESCU S. III 17. ◊ Expr. (invechit) K ce (fel de) = cam ce (fel de). Bine tatutzule k ce sa fie asta de nam intilnit eu cale de atitea zile... nici un sufletzel de om paici? ISPIRESCU L. 101. K ce fel de zaticneala ai putea sa intimpini din pricina asta? CREANGA P. 203. Omul la vinatoare... nici nu prinde de veste k ce timp mai este. ODOBESCU S. III 197. Filozoafe vei putea ghici K ce lucru este in ast sac daci? PANN P. V. I 48. 4. Decit. Mai mare stralucire shi gingashie k aceasta nu se mai vazuse. ISPIRESCU L. 38. Cerbul acela este batut tot cu pietre scumpe mult mai mari shi mai frumoase k acestea. CREANGA P. 217. Cit de marei pamintul Cei mai urit k uritul? JARNÍKBIRSEANU D. 8. II. 1. (Se compara o notziune cu ea insashi) in felul...; cum e obiceiul cum se shtie. Lumea k lumea se uita curios dupa el. VLAHUTZA la TDRG. Copiii biet k copiii nu shtiau ce sa faca ce sa dreaga k sa umble dupa placul ei. ISPIRESCU L. 333. ♦ (Cu sensul reieshind din intreaga comparatzie) Treacamearga fie. Stapinutau k stapinutau; ce tza face el astai deosebit de bashca... insa pe mine cautatzi sa nu ma smintitzi: fata shi ochii din cap caci atita vii leacul. CREANGA P. 266. Acu ziua k ziua... ma mai ieu cu caprele dar noaptea... toate stihiile napadesc pe mine. ALECSANDRI T. 616. Expr.Toate k toate dar... = toate le intzeleg dar... Toate k toate dar cum de nu tzia fost rushine sa faci o fapta k asta? La TDRG. 2. In calitate de... fiind... Satzi traiasca calul... k un nazdravan ce este; caci de nu era el te mincam fript. ISPIRESCU L. 5. Pornesc spinul inainte k stapin HarapAlb in urma k sluga. CREANGA P. 207. K un om carei mai batrin ar fi bine sa intre el in vorba cu shatrarul. ALECSANDRI T. 757. ♦ In loc de... drept... Sashi aleaga... o lada carea vrea ea sa shio ieie k simbrie. CREANGA P. 289. Ipolit se putea socoti k mort. NEGRUZZI S. I 57. ◊ (Familiar) Expr. K ce? = pentru ce? cu ce scop? K ce tziai mai luat paltonul? Nu vezi cai cald? 3. Cu privire la... in ce priveshte... referitor la... K forma lucrarea nu lasa de dorit. 4. (Explicativ sau enumerativ) Cum precum asha bunaoara de exemplu. Animale salbatice k: lupul ursul vulpea.