18 definitzii pentru dardai
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DARDAÍ dardai vb. IV. Intranz. 1. (Despre fiintze) A tremura de frig de frica etc. ♦ (Despre dintzi) A clantzani de frig de frica. 2. (Despre pamant ferestre etc.) A se cutremura a se clatina a dudui. 3. Fig. (Rar; despre oameni) A trancani a flecari. [Var.: (reg.) dardaí vb. IV] Onomatopee.
DARDAÍ dardai vb. IV. Intranz. 1. (Despre fiintze) A tremura de frig de frica etc. ♦ (Despre dintzi) A clantzani de frig de frica. 2. (Despre pamant ferestre etc.) A se cutremura a se clatina a dudui. 3. Fig. (Rar; despre oameni) A trancani a flecari. [Var.: (reg.) dardaí vb. IV] Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
dardai vi [At: CARAGIALE O. 44 / V: (inv) dardai ~dai / Pzi: dardai shi ~iesc / E: dar dar + ai] 1 (D. fiintze) A tremura foarte tare din cauza frigului a fricii a emotziei etc. 2 (D. fiintze) A tremura din cauza unei boli. 3 (D. dintzi) A produce un sunet caracteristic prin lovire unii de altzii k urmare a dardairii (12) Si: a clantzani. 4 (D. pamant) A se cutremura. 5 (D. geamuri) A vibra. 6 (D. piftie) A se mishca fara a se desface sau a curge. 7 (Irg; d. oameni) A vorbi mult shi fara rost.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A DARDAÍ dardai intranz. 1) A tremura de frig de frica etc. 2) pop. A avea vibratzii (producand sunete). / Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DARDAÍ vb. IV v. dardai.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DARDAÍ vb. IV v. dardai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
dardai vt vz dardai
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DIRDAÍ vb. IV v. dirdii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DIRDIÍ dírdii vb. IV. Intranz. 1. (Despre fiintze) A tremura (de frig de frica etc.). Bolnavul dirdiia mereu. DUMITRIU N. 237. Dirdiise de spaima fusese o jucarie in bataia ordinelor shia gloantzelor. CAMILAR N. I 303. A dirdiit de frig in paltonashul captushit subtzire. PAS Z. III 42. Calul se cutremura shi dirdiie din toate incheieturile. CARAGIALE P. 39. ♦ (Despre dintzi) A clantzani (de frig de frica). Le dirdiiau dintzii din gura intro spaima vecina nebuniei. POPA V. 270. Ii dirdiie dintzii shii galben pierit. COSHBUC P. I 207. Asha tremurau de tare de le dirdiiau dintzii in gura. CREANGA P. 256. 2. (Despre pamint ferestre etc.) A se cutremura a se clatina; a dudui a rasuna. Geamurile dirdiira de ropotul aplauzelor. CAMILAR N. I 421. Jucau chiuiau shi dirdiiau sub ei dushumelele. id. ib. II 326. Varnitzele clocoteau pufnind in stropi albi sitele de sirma dirdiiau alegind nisipul. ANGHELIOSIF C. L. 53. 3. Fig. (Despre oameni) A vorbi mult shi fara rost a spune fleacuri; a trancani a flecari. (Atestat in forma dirdiiesc) Bre femeie ce tot dirdiieshti degeaba potzi sa tai shi butuci la capul lui. DUNAREANU CH. 122. Ce mai dirdiieshte guleratu cel de ciocoi? ALECSANDRI T. 80. ♦ A critica a birfi. (Atestat in forma dirdai) Dacar shti el... de undeam pornit astanoapte shar stringe lioarba acasa; nar mai dirdai degeaba asupra caishorilor mei. CREANGA A. 127. Prez. ind. shi: dirdiiesc. Varianta: dirdaí vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dardaì y. 1. a vibra a rasuna: coardele vioarei dardaiau; 2. a tremura de frig: dintzii i dardae in gura; 3. a vorbi mult a spune fleacuri: ce mai dardaieshte guleratul de ciocoiu? Al. [Onomatopee].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
dirdii í v. intr. (d. dirdir huĭetu vociĭ cind clantzanesc falcile. Ruda pin sunet cu vsl. *dĭrdati; bg. dŭrdorĭy dirdii ung. redarálni a dirdii a trancani dideregni a dirdii de frig ngr. tuturizo shi tzitzirizo. V. dirdora durduĭ titirez turuĭ). Fam. Tremur de frig clantzanesc din falcĭ: a dirdii de frig. Vobesc mult bleotocaresc trancanesc: ĭa nu maĭ dirdiitzĭ k vreaŭ sa dorm.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
dardaí (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. dardai 3 dardaie imperf. 3 sg. dardaiá; conj. prez. 3 sa dardaie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
dardaí vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. dardai 3 sg. shi pl. dardaie imperf. 3 sg. dardaiá
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
dirdii (ind. prez. 1 sg. dirdii 3 sg. shi pl. dirdiie)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
dardaiu ae 3 ind. shi conj. aiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DARDAÍ vb. v. flecari indruga palavragi sporovai trancani.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DARDAÍ vb. 1. v. tremura. 2. v. clantzani. 3. v. cutremura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DIRDII vb. 1. a tremura. (~ de frig.) 2. a clantzani. (Ii ~ dintzii.) 3. a se clatina a se cutremura a dudui a tremura a se zgudui (Mold. shi Transilv.) a durdui (inv.) a se ridica. (~ peretzii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dirdii vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
dirdií (iésc ít) vb. 1. A tremura. 2. A vibra. 3. A bombani a bodogani. 4. A palavragi a birfi. Mr. dardarire „a palavragi” megl. dardares „taifas”. Creatzie expresiva cf. bir shi armen. drduem „a scutura”. Sensurile 2 shi 3 par a indica o influentza a tc. dirdir „vorbaretz guraliv” cf. ngr. δyρδyρ „guraliv”; bg. durdorĭa „a palavragi” (› mr. megl.). Der. dirdala s. m. (Mold. slobod la gura); dirdiiala s. f. (tremur tremurici); dirdiish s. n. (pista pentru sanii) cf. derdelush. De la cuvintul tc. semnalat pare a proveni dardar s. n. (joc de cartzi). Aceleiashi radacini expresive i apartzine dirlii vb. (a fredona) cf. bg. darlĭa se „a certa” (Candrea) cu der. dirlui s. n. (Trans. tub de fluier; corn din coaja de trestie); dirlu s. n. (batz cu care se curatza hornul); dirloi s. n. (Mold. flaut).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V343) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
dardai, dardaiverb
- 1. (Despre fiintze) A tremura de frig de frica etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tremura
- Bolnavul dirdiia mereu. DUMITRIU N. 237. DLRLC
- Dirdiise de spaima fusese o jucarie in bataia ordinelor shia gloantzelor. CAMILAR N. I 303. DLRLC
- A dirdiit de frig in paltonashul captushit subtzire. PAS Z. III 42. DLRLC
- Calul se cutremura shi dirdiie din toate incheieturile. CARAGIALE P. 39. DLRLC
- 1.1. (Despre dintzi) A clantzani de frig de frica. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: clantzani
- Le dirdiiau dintzii din gura intro spaima vecina nebuniei. POPA V. 270. DLRLC
- Ii dirdiie dintzii shii galben pierit. COSHBUC P. I 207. DLRLC
- Asha tremurau de tare de le dirdiiau dintzii in gura. CREANGA P. 256. DLRLC
-
-
- 2. (Despre pamant ferestre etc.) A se cutremura a se clatina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Geamurile dirdiira de ropotul aplauzelor. CAMILAR N. I 421. DLRLC
- Jucau chiuiau shi dirdiiau sub ei dushumelele. CAMILAR N. II 326. DLRLC
- Varnitzele clocoteau pufnind in stropi albi sitele de sirma dirdiiau alegind nisipul. ANGHELIOSIF C. L. 53. DLRLC
-
- 3. (Despre oameni) A vorbi mult shi fara rost a spune fleacuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bre femeie ce tot dirdiieshti degeaba potzi sa tai shi butuci la capul lui. DUNAREANU CH. 122. DLRLC
- Ce mai dirdiieshte guleratu cel de ciocoi? ALECSANDRI T. 80. DLRLC
-
- Dacar shti el... de undeam pornit astanoapte shar stringe lioarba acasa; nar mai dirdai degeaba asupra caishorilor mei. CREANGA A. 127. DLRLC
-
-
- comentariu Prezent indicativ shi: dardaiesc. DLRLC
etimologie:
- DEX '09 DEX '98