18 definitzii pentru dudui

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DUDUÍ dúdui vb. IV. 1. Intranz. (Despre pamant cladiri ferestre etc.; la pers. 3) A se zgudui a se cutremura a bubui (din cauza unor lovituri explozii etc. repetate). 2. Intranz. (Despre motoare mashini etc.; p. ext. despre ateliere fabrici etc.; la pers. 3) A produce un zgomot sacadat. ♦ (Despre foc) A arde puternic shi cu zgomot. 3. Tranz. (Inv. shi reg.) A imboldi a indemna (la mers); a alunga a goni. Formatzie onomatopeica.

dudui [At: ANON. CAR. / V: ~dai / Pzi: dudui / E: fo] 1 vi (D. pamant cladiri ferestre etc.) A se cutremura din cauza unor lovituri explozii etc. repetate. 23 vi (Reg; ie) A veni (sau a umbla) ~ind A veni (sau a umbla) infuriat. 4 vi (Iae) A fi in toane rele. 5 vi (D. motoare mashini etc.; pex d. ateliere fabrici etc.) A produce un zgomot sacadat. 6 vi (D. foc) A arde puternic shi cu zgomot. 7 vi (D. surse de zgomote shi fenomene ale naturii) A tuna. 8 vi A rasuna. 9 vt (Irg) A imboldi. 10 vt A alunga. 11 vt (Reg) A lua repede pe cineva. 12 vt A speria.

DUDUÍ dúdui vb. IV. 1. Intranz. (Despre pamant cladiri ferestre etc.; la pers. 3) A se zgudui a se cutremura a bubui (din cauza unor lovituri explozii etc. repetate). 2. Intranz. (Despre motoare mashini etc.; p. ext. despre ateliere fabrici etc.; la pers. 3) A produce un zgomot sacadat. ♦ (Despre foc) A arde viu shi cu zgomot. 3. Tranz. (Inv. shi reg.) A imboldi a indemna (la mers); a alunga a goni. Formatzie onomatopeica.

DUDUÍ dúdui vb. IV. 1. Intranz. (Despre foc) A arde (in soba) cu zgomot. Cind suna vintul tziuind in cercevele shi focul duduia in soba inalta. SADOVEANU N. P. 209. In bucatarie unde duduia focul erau parintzii ei amindoi. REBREANU R. II 114. In soba focul prinse a dudui vesel. DUNAREANU CH. 111. ♦ (Despre pamint cladiri ferestre etc.) A se cutremura a se zgudui a bubui (din cauza loviturilor repetate). De ce duduie pamintul? Vin tractoarele. CAMILAR TEM. 49. Joaca totzi cu voie buna Duduie sub ei pamintul! IOSIF V. 49. Venea nene ursul de duduia padurea. ISPIRESCU L. 329. Incepe a toca in stative de pirie paretzii casei shi duduie fereshtile. CREANGA A. 38. ♦ (Despre motoare sau mashini in functziune p. ext. despre ateliere fabrici etc.) A produce un zgomot sacadat. Mihai invirti manivela shi motorul porni duduind. MIHALE O. 189. Luna pluteshte peste cladiri peste uzina ce vuieshte shi duduie. CALUGARU O. P. 481. Trenul duduia shi fumega k un animal apocaliptic. REBREANU R. I 13. 2. Tranz. (Regional) A goni a alunga. Din doua una ori merg eu ori duduiei pe ei! RETEGANUL P. I 43.

A DUDUÍ pers.3 dúduie intranz. 1) (despre foc) A arde cu zgomot. 2) (despre cladiri ferestre) A se zgudui a se cutremura cu putere din cauza unor lovituri explozii repetate. 3) (despre motoare mashini) A produce un zgomot ritmic sacadat. [Sil. dui] /Onomat.

DUDUI vb. (Ban. Trans. SV) A alunga; a pune pe fuga. Dudujeszk Pello. AC 335 ; cf. MCCR 36. ◊ Fig. Asuprelele ispitelor tu le duduishi navala patimilor. MCCR 62. Etimologie: cf. magh. dogni dödörögni. Vezi shi duduire. Cf. i n t i r i (1) p o g o n i tz i p a z o g o n i.

duduì v. 1. a rasuna cu sgomot: umbla de duduia casa; 2. a vajai (de vant) a clocoti (de cascade). [Onomatopee].

dúduĭ a í v. intr. (imit. inrudit cu ung. dödögni dödörögni a bufni a face gura dudulni a striga k pupaza. V. durduĭ). Rasun infundat: mashina duduĭa de mult foc; acest on e asha de greŭ in cit duduĭe pamintu cind merge! V. tr. Olt. Trans. Munt. Alung expulsez. In Olt. shi dúdaĭ. V. dupaĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

duduí (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. dúdui 3 dúduie imperf. 3 sg. duduiá; conj. prez. 1 shi 2 sg. sa dúdui 3 sa dúduie

duduí vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. dúdui 3 sg. shi pl. dúduie imperf. 3 sg. duduiá

dudui (ind. prez. 3 sg. shi pl. duduie)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DUDUÍ vb. 1. v. cutremura. 2. v. bubui. 3. a vui (rar) a vajai. (Focul ~ in soba.)

DUDUÍ vb. v. alunga departa goni izgoni imboldi indemna indeparta.

DUDUI vb. 1. a se clatina a se cutremura a dirdii a tremura a se zgudui (Mold. shi Transilv.) a durdui (inv.) a se ridica. (~ peretzii.) 2. a bubui a detuna a trasni a tuna a vui (pop.) a razbubui. (~ in departare.) 3. a vui (rar) a vijii. (Focul ~ in soba.)

dudui vb. v. ALUNGA. DEPARTA. GONI. IZGONI. IMBOLDI. INDEMNA. INDEPARTA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

duduí (uésc ít) vb. 1. A rasuna a bubui a produce un zgomot sacadat. 2. A alunga a da afara cu zgomot. 3. A tremura a se infiora a vibra pardoseala k urmare a batailor din picioare. Var. dudai (numai sensul 2 in Trans.) durdui. Creatzie expresiva cf. dirdii durui bubui etc. Dupa Cihac II 496 in loc de durdui shi acesta din mag. dördülni care la rindul lui este tot o creatzie expresiva. Der. duduiala s. f. (zgomot sacadat); duduit s. n. (zgomot sacadat); duduitura s. f. (zgomot sacadat); duduruz s. m. (tzaranoi mojic); sgudui vb. (a scutura a cutremura a face sa tremure) care este in locul lui *sdudui cu s expresiv cf. (s)farima (cuvintul se considera in general de origine necunoscuta; in legatura cu scotoci dupa Cihac II 343 shi cu gepid. *skudojan germ. schütten dupa Scriban; ambele ipoteze sint neverosimile); sguduiala s. f. (scuturatura); sguduit s. n. (scuturatura); sguduitura s. f. (scuturatura); sguduitor adj. (care infioara).

Intrare: dudui
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dudui
  • duduire
  • duduit
  • duduitu‑
  • duduind
  • duduindu‑
singular plural
  • duduie
  • duduitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • dudui
(sa)
  • dudui
  • duduiam
  • duduii
  • duduisem
a II-a (tu)
  • dudui
(sa)
  • dudui
  • duduiai
  • duduishi
  • duduiseshi
a III-a (el, ea)
  • duduie
(sa)
  • duduie
  • duduia
  • dudui
  • duduise
plural I (noi)
  • duduim
(sa)
  • duduim
  • duduiam
  • duduiram
  • duduiseram
  • duduisem
a II-a (voi)
  • duduitzi
(sa)
  • duduitzi
  • duduiatzi
  • duduiratzi
  • duduiseratzi
  • duduisetzi
a III-a (ei, ele)
  • duduie
(sa)
  • duduie
  • duduiau
  • duduira
  • duduisera
dudai
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dudui, duduiverb

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre pamant cladiri ferestre etc.) A se zgudui a se cutremura a bubui (din cauza unor lovituri explozii etc. repetate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De ce duduie pamintul? Vin tractoarele. CAMILAR TEM. 49. DLRLC
    • format_quote Joaca totzi cu voie buna Duduie sub ei pamintul! IOSIF V. 49. DLRLC
    • format_quote Venea nene ursul de duduia padurea. ISPIRESCU L. 329. DLRLC
    • format_quote Incepe a toca in stative de pirie paretzii casei shi duduie fereshtile. CREANGA A. 38. DLRLC
  • 2. intranzitiv unipersonal (Despre motoare mashini etc.; prin extensiune despre ateliere fabrici etc.) A produce un zgomot sacadat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mihai invirti manivela shi motorul porni duduind. MIHALE O. 189. DLRLC
    • format_quote Luna pluteshte peste cladiri peste uzina ce vuieshte shi duduie. CALUGARU O. P. 481. DLRLC
    • format_quote Trenul duduia shi fumega k un animal apocaliptic. REBREANU R. I 13. DLRLC
    • 2.1. (Despre foc) A arde puternic shi cu zgomot. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cind suna vintul tziuind in cercevele shi focul duduia in soba inalta. SADOVEANU N. P. 209. DLRLC
      • format_quote In bucatarie unde duduia focul erau parintzii ei amindoi. REBREANU R. II 114. DLRLC
      • format_quote In soba focul prinse a dudui vesel. DUNAREANU CH. 111. DLRLC
  • 3. tranzitiv invechit regional A imboldi a indemna (la mers). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din doua una ori merg eu ori duduiei pe ei! RETEGANUL P. I 43. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.