13 definitzii pentru cuvanta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CUVANTÁ cuvantez vb. I. 1. Tranz. A vorbi a grai a zice; a declara. 2. Tranz. A tzine un discurs. ♦ A recita. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte. [Prez. ind. shi; cuvintez] Lat. conventare „a se intruni mereu”.

cuvanta [At: DOSOFTEI PS. 16 / Pzi: cuvant / E: ml convento are] 1 (Inv) A vorbi. 2 (Nob; inv) A descrie. 3 vr (Inv) A se spune. 4 vt (Ie) A ~ de bine sau de rau (pe cineva) A vorbi de bine sau de rau pe cineva. 5 vt A articula cuvinte. 6 vr A se adresa cuiva. 7 vt A pune o vorba buna pe langa cineva. 8 vt (Rar; ie) Al ~ (pe cineva) A se adresa cuiva. 9 vt (Iae) Ai da cuiva cuvantul. 10 vr (Nob; inv; ie dupa sl velerecevati] A mare ~ A se rasti la cineva. 11 vt (Inv) A slavi. 12 vr (Inv) A binecuvanta. 13 vt A da ordin. 14 vt A declara. 15 vr A tzine un discurs. 16 vr A recita.

cuvanta [At: PSALT. SCH. 64/13 / Pzi: ~tez (ipp) ~vant; 2 shi (ivp) ~vantzi; 3 shi (ivp) ~vanta; 6 teaza (ivp) ~ta / E: ml conventare cf cuvant] 1 vt Ashi exprima gandul prin grai Si: a comunica a declara a enuntza a exprima a expune a grai a spune a vorbi a zice. 23 vt (Ie) A ~ de bine (sau de rau) pe cineva A spune lucruri bune (sau rele) despre ceva sau cineva Si: a vorbi de bine. 4 vi A avea capacitatea de a articula cuvinte k shi omul Si: a pronuntza. 5 vi (Construit cu dativul sau cu prepozitziile „la” „catre”) A incepe vorba cu cineva. 6 vi A declara solemn. 7 vi (Ie) A mare~ A se rasti. 8 vt (Inv) A slavi. 9 vt (Inv) A binecuvanta. 10 vt (Inv) A ordona.

CUVANTÁ cuvantez vb. I. (Rar) 1. Tranz. A vorbi a grai a zice; a declara. 2. Tranz. A tzine un discurs. ♦ A recita. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte. [Prez. ind. shi: cuvintez] Lat. conventare „a se intruni mereu”.

A CUVANTÁ cuvant 1. tranz. 1) rar A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice; a spune. 2) (discursuri) A prezenta in fatza unui public. 2. intranz. A fi in stare sashi exprime gandurile prin cuvinte; a avea facultatea de a exprima prin viu grai. /<lat. conventare

cuvantà v. a vorbi in shir (cu o nuantza de solemnitate): se urca pe tribuna shi astfel cuvanteaza. [Lat. CONVENTARE a se aduna la un loc].

CUVINTÁ cuvintez vb. I. (Mai ales arhaizant) 1. Tranz. (Folosit shi absolut) A vorbi a spune a grai a zice; a declara a exprima. Simeon Birnova... cuvinta cu indrazneala: Eu mariata nu cer nimica. SADOVEANU O. VII 17. Sufletul mie dornic sa teasculte. Cuvinteaza. DAVILA V. V. 182. In fine sa mai cuvintam ceva shi despre numele... acestei pasari. MARIAN O. II 292. Cuvintind aceasta sau acatzat de lantz shi sau suit pina in ceri. SBIERA P. 91. ◊ (Determinat prin «din gura») Merge badea... Din gura cuvintind. HODOSH P. P. 45. Irina din gura a cuvintat: Turcilor... Ia lasatzimanapoi. SHEZ. I 44. ◊ (Cu complement intern) Cind se apropie... de dinsul shi incepu sal mingiie... cind ishi deschise gura spre ai cuvinta nishte vorbe... nu mai shtiu ce face. ISPIRESCU U. 93. 2. Tranz. A tzine un discurs; a recita. Vei binevoi a le invatza pe de rost pentru k sa le potzi cuvinta curat shi pe intzeles. NEGRUZZI S. I 8. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte (k omul). Din lumea celor care nu cuvinta [titlu]. GIRLEANU. Toate juvinele cuvintau omeneshte. DELAVRANCEA S. 240. Prez. ind. shi: cuvintez (SADOVEANU F. J. 43 ISPIRESCU U. 15 TEODORESCU P. P. 51) cuvint (C. PETRESCU C. V. 267).

cuvintéz v. tr. shi intr. (d. cuvint). Vorbesc maĭ serios tzin discurs. SHi cuvintez ezĭ eáza sa ez ezĭ eze (cind in silaba urmatoare e un e saŭ un ea k cuvint cuvinte).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cuvantá (a ~) vb. ind. prez. 3 cuvanteáza

cuvantá vb. ind. prez. 1 sg. cuvantéz 3 sg. shi pl. cuvanteáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CUVANTÁ vb. v. afirma declama declara marturisi recita relata rosti spune vorbi zice.

cuvanta vb. v. AFIRMA. DECLAMA. DECLARA. MARTURISI. RECITA. RELATA. ROSTI. SPUNE. VORBI. ZICE.

Intrare: cuvanta
cuvanta1 (1 -antez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cuvanta
  • cuvantare
  • cuvantat
  • cuvantatu‑
  • cuvantand
  • cuvantandu‑
singular plural
  • cuvanteaza
  • cuvantatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cuvantez
(sa)
  • cuvantez
  • cuvantam
  • cuvantai
  • cuvantasem
a II-a (tu)
  • cuvantezi
(sa)
  • cuvantezi
  • cuvantai
  • cuvantashi
  • cuvantaseshi
a III-a (el, ea)
  • cuvanteaza
(sa)
  • cuvanteze
  • cuvanta
  • cuvanta
  • cuvantase
plural I (noi)
  • cuvantam
(sa)
  • cuvantam
  • cuvantam
  • cuvantaram
  • cuvantaseram
  • cuvantasem
a II-a (voi)
  • cuvantatzi
(sa)
  • cuvantatzi
  • cuvantatzi
  • cuvantaratzi
  • cuvantaseratzi
  • cuvantasetzi
a III-a (ei, ele)
  • cuvanteaza
(sa)
  • cuvanteze
  • cuvantau
  • cuvantara
  • cuvantasera
cuvanta2 (1 -intez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT207)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cuvanta
  • cuvantare
  • cuvantat
  • cuvantatu‑
  • cuvantand
  • cuvantandu‑
singular plural
  • cuvinteaza
  • cuvantatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cuvintez
(sa)
  • cuvintez
  • cuvantam
  • cuvantai
  • cuvantasem
a II-a (tu)
  • cuvintezi
(sa)
  • cuvintezi
  • cuvantai
  • cuvantashi
  • cuvantaseshi
a III-a (el, ea)
  • cuvinteaza
(sa)
  • cuvinteze
  • cuvanta
  • cuvanta
  • cuvantase
plural I (noi)
  • cuvantam
(sa)
  • cuvantam
  • cuvantam
  • cuvantaram
  • cuvantaseram
  • cuvantasem
a II-a (voi)
  • cuvantatzi
(sa)
  • cuvantatzi
  • cuvantatzi
  • cuvantaratzi
  • cuvantaseratzi
  • cuvantasetzi
a III-a (ei, ele)
  • cuvinteaza
(sa)
  • cuvinteze
  • cuvantau
  • cuvantara
  • cuvantasera
cuvanta3 (1 -ant) verb grupa I conjugarea I
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cuvanta
  • cuvantare
  • cuvantat
  • cuvantatu‑
  • cuvantand
  • cuvantandu‑
singular plural
  • cuvanta
  • cuvantatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cuvant
(sa)
  • cuvant
  • cuvantam
  • cuvantai
  • cuvantasem
a II-a (tu)
  • cuvantzi
(sa)
  • cuvantzi
  • cuvantai
  • cuvantashi
  • cuvantaseshi
a III-a (el, ea)
  • cuvanta
(sa)
  • cuvante
  • cuvanta
  • cuvanta
  • cuvantase
plural I (noi)
  • cuvantam
(sa)
  • cuvantam
  • cuvantam
  • cuvantaram
  • cuvantaseram
  • cuvantasem
a II-a (voi)
  • cuvantatzi
(sa)
  • cuvantatzi
  • cuvantatzi
  • cuvantaratzi
  • cuvantaseratzi
  • cuvantasetzi
a III-a (ei, ele)
  • cuvanta
(sa)
  • cuvante
  • cuvantau
  • cuvantara
  • cuvantasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cuvanta, cuvantezverb

  • 1. tranzitiv Declara, exprima, grai, spune, vorbi, zice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Simeon Birnova... cuvinta cu indrazneala: Eu mariata nu cer nimica. SADOVEANU O. VII 17. DLRLC
    • format_quote Sufletul mie dornic sa teasculte. Cuvinteaza. DAVILA V. V. 182. DLRLC
    • format_quote In fine sa mai cuvintam ceva shi despre numele... acestei pasari. MARIAN O. II 292. DLRLC
    • format_quote Cuvintind aceasta sau acatzat de lantz shi sau suit pina in ceri. SBIERA P. 91. DLRLC
    • format_quote Merge badea... Din gura cuvintind. HODOSH P. P. 45. DLRLC
    • format_quote Irina din gura a cuvintat: Turcilor... Ia lasatzimanapoi. SHEZ. I 44. DLRLC
    • format_quote Cind se apropie... de dinsul shi incepu sal mingiie... cind ishi deschise gura spre ai cuvinta nishte vorbe... nu mai shtiu ce face. ISPIRESCU U. 93. DLRLC
  • 2. tranzitiv A tzine un discurs. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vei binevoi a le invatza pe de rost pentru k sa le potzi cuvinta curat shi pe intzeles. NEGRUZZI S. I 8. DLRLC
    • 2.1. Recita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: recita
  • 3. intranzitiv A avea facultatea de a articula cuvinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din lumea celor care nu cuvanta [titlu]. GIRLEANU. DLRLC
    • format_quote Toate juvinele cuvintau omeneshte. DELAVRANCEA S. 240. DLRLC
etimologie:
  • limba latina conventare „a se intruni mereu”. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.