13 definitzii pentru cuvanta
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CUVANTÁ cuvantez vb. I. 1. Tranz. A vorbi a grai a zice; a declara. 2. Tranz. A tzine un discurs. ♦ A recita. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte. [Prez. ind. shi; cuvintez] Lat. conventare „a se intruni mereu”.
cuvanta [At: DOSOFTEI PS. 16 / Pzi: cuvant / E: ml convento are] 1 (Inv) A vorbi. 2 (Nob; inv) A descrie. 3 vr (Inv) A se spune. 4 vt (Ie) A ~ de bine sau de rau (pe cineva) A vorbi de bine sau de rau pe cineva. 5 vt A articula cuvinte. 6 vr A se adresa cuiva. 7 vt A pune o vorba buna pe langa cineva. 8 vt (Rar; ie) Al ~ (pe cineva) A se adresa cuiva. 9 vt (Iae) Ai da cuiva cuvantul. 10 vr (Nob; inv; ie dupa sl velerecevati] A mare ~ A se rasti la cineva. 11 vt (Inv) A slavi. 12 vr (Inv) A binecuvanta. 13 vt A da ordin. 14 vt A declara. 15 vr A tzine un discurs. 16 vr A recita.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cuvanta [At: PSALT. SCH. 64/13 / Pzi: ~tez (ipp) ~vant; 2 shi (ivp) ~vantzi; 3 shi (ivp) ~vanta; 6 teaza (ivp) ~ta / E: ml conventare cf cuvant] 1 vt Ashi exprima gandul prin grai Si: a comunica a declara a enuntza a exprima a expune a grai a spune a vorbi a zice. 23 vt (Ie) A ~ de bine (sau de rau) pe cineva A spune lucruri bune (sau rele) despre ceva sau cineva Si: a vorbi de bine. 4 vi A avea capacitatea de a articula cuvinte k shi omul Si: a pronuntza. 5 vi (Construit cu dativul sau cu prepozitziile „la” „catre”) A incepe vorba cu cineva. 6 vi A declara solemn. 7 vi (Ie) A mare~ A se rasti. 8 vt (Inv) A slavi. 9 vt (Inv) A binecuvanta. 10 vt (Inv) A ordona.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUVANTÁ cuvantez vb. I. (Rar) 1. Tranz. A vorbi a grai a zice; a declara. 2. Tranz. A tzine un discurs. ♦ A recita. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte. [Prez. ind. shi: cuvintez] Lat. conventare „a se intruni mereu”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de gudovan
- actziuni
A CUVANTÁ cuvant 1. tranz. 1) rar A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice; a spune. 2) (discursuri) A prezenta in fatza unui public. 2. intranz. A fi in stare sashi exprime gandurile prin cuvinte; a avea facultatea de a exprima prin viu grai. /<lat. conventare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cuvantà v. a vorbi in shir (cu o nuantza de solemnitate): se urca pe tribuna shi astfel cuvanteaza. [Lat. CONVENTARE a se aduna la un loc].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUVINTÁ cuvintez vb. I. (Mai ales arhaizant) 1. Tranz. (Folosit shi absolut) A vorbi a spune a grai a zice; a declara a exprima. Simeon Birnova... cuvinta cu indrazneala: Eu mariata nu cer nimica. SADOVEANU O. VII 17. Sufletul mie dornic sa teasculte. Cuvinteaza. DAVILA V. V. 182. In fine sa mai cuvintam ceva shi despre numele... acestei pasari. MARIAN O. II 292. Cuvintind aceasta sau acatzat de lantz shi sau suit pina in ceri. SBIERA P. 91. ◊ (Determinat prin «din gura») Merge badea... Din gura cuvintind. HODOSH P. P. 45. Irina din gura a cuvintat: Turcilor... Ia lasatzimanapoi. SHEZ. I 44. ◊ (Cu complement intern) Cind se apropie... de dinsul shi incepu sal mingiie... cind ishi deschise gura spre ai cuvinta nishte vorbe... nu mai shtiu ce face. ISPIRESCU U. 93. 2. Tranz. A tzine un discurs; a recita. Vei binevoi a le invatza pe de rost pentru k sa le potzi cuvinta curat shi pe intzeles. NEGRUZZI S. I 8. 3. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte (k omul). Din lumea celor care nu cuvinta [titlu]. GIRLEANU. Toate juvinele cuvintau omeneshte. DELAVRANCEA S. 240. Prez. ind. shi: cuvintez (SADOVEANU F. J. 43 ISPIRESCU U. 15 TEODORESCU P. P. 51) cuvint (C. PETRESCU C. V. 267).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cuvintéz v. tr. shi intr. (d. cuvint). Vorbesc maĭ serios tzin discurs. SHi cuvintez ezĭ eáza sa ez ezĭ eze (cind in silaba urmatoare e un e saŭ un ea k cuvint cuvinte).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cuvantá (a ~) vb. ind. prez. 3 cuvanteáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cuvantá vb. ind. prez. 1 sg. cuvantéz 3 sg. shi pl. cuvanteáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cuvantez vintezi 2.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CUVANTÁ vb. v. afirma declama declara marturisi recita relata rosti spune vorbi zice.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cuvanta vb. v. AFIRMA. DECLAMA. DECLARA. MARTURISI. RECITA. RELATA. ROSTI. SPUNE. VORBI. ZICE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT207) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT3) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
cuvanta, cuvantezverb
- 1. Declara, exprima, grai, spune, vorbi, zice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Simeon Birnova... cuvinta cu indrazneala: Eu mariata nu cer nimica. SADOVEANU O. VII 17. DLRLC
- Sufletul mie dornic sa teasculte. Cuvinteaza. DAVILA V. V. 182. DLRLC
- In fine sa mai cuvintam ceva shi despre numele... acestei pasari. MARIAN O. II 292. DLRLC
- Cuvintind aceasta sau acatzat de lantz shi sau suit pina in ceri. SBIERA P. 91. DLRLC
- Merge badea... Din gura cuvintind. HODOSH P. P. 45. DLRLC
- Irina din gura a cuvintat: Turcilor... Ia lasatzimanapoi. SHEZ. I 44. DLRLC
- Cind se apropie... de dinsul shi incepu sal mingiie... cind ishi deschise gura spre ai cuvinta nishte vorbe... nu mai shtiu ce face. ISPIRESCU U. 93. DLRLC
-
- 2. A tzine un discurs. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vei binevoi a le invatza pe de rost pentru k sa le potzi cuvinta curat shi pe intzeles. NEGRUZZI S. I 8. DLRLC
- 2.1. Recita. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: recita
-
- 3. A avea facultatea de a articula cuvinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din lumea celor care nu cuvanta [titlu]. GIRLEANU. DLRLC
- Toate juvinele cuvintau omeneshte. DELAVRANCEA S. 240. DLRLC
-
etimologie:
- conventare „a se intruni mereu”. DEX '98 DEX '09