20 de definitzii pentru grai

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

GRAÍ graiesc vb. IV. Intranz. shi tranz. (Pop.) A zice a spune; a vorbi. Din bg. graja sb. grájati.

grai [At: COD. VOR. 79/13 / V: grei / Pzi: ~esc (inv) ghiraesc / E: srb grájati] 12 vit (Pop) A spune (ceva). 3 vi (Pop) A vorbi. 4 vi (Inv; ie) A ~ de price A spune ceva cu scopul de a provoca cearta. 56 vi (Inv; ie) A ~ (de) bine sau (de) rau (de cineva) A spune lucruri bune sau rele despre cineva. 7 vr (Mol; Buc) A lua o hotarare impreuna. 89 vtr (Inv) A (se) numi. 10 vt (Trs) A chema pe cineva. 11 vt (Trs) A se adresa cuiva.

GRAÍ graiesc vb. IV. Intranz. shi tranz. (Pop.) A zice a spune; a vorbi. Din bg. graja scr. grájati.

GRAÍ graiesc vb. IV. 1. Intranz. (Popular) A zice a spune; a vorbi; a cuvinta a glasui. Tovarashe Vincent pina mine ai vreme sa gindeshti ce sa spui shi ce nu. Cintareshtele pe toate in minte shi graieshte dupa conshtiintza ta. DEMETRIUS V. 130. Marie a grait el minunile sint ale noptzii shi la lumina zilei se dovedesc a nu mai fi minuni. SADOVEANU N. P. 42. Nu vor grai cu tine blind Teor injura cu totzi pe rind. COSHBUC P. I 112. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. ◊ (In poezia populara pleonastic insotzit de «din grai») Iar daca sentoarse Fira iar in casa Dusumisandata La draga ei fata SHi ridea ridea SHi din grai graia: «Vezi! Dragutzul tau Tea vorbit de rau». COSHBUC P. II 159. Dragutzusau o vedea SHi din grai ashai graia: «Tragetzi lele cununa Cam pe ochi cam pe sprincene K ma bagi in multe rele». JARNÍKBIRSEANU D. 17. ◊ (In personificari) Batrinul Dan asculta graind doi vechi stejari Crescutzi dintro tulpina pe culmea cea de munte. ALECSANDRI O. 208. ◊ Tranz. Adevar graieshte gura mea i raspunse Prislea. ISPIRESCU L. 87. Cucoane vornicu neo spus k ai sa ne graieshti cite ceva. ALECSANDRI T. I 259. ◊ Expr. A grai bine (sau rau) de cineva sau a grai de bine (sau de rau) pe cineva = a spune lucruri bune sau rele despre cineva. 2. Refl. reciproc. A se vorbi a se intzelege a lua o hotarire in comun. Esteun drum shio cararusha Pin’la puicutza la usha; Dar dushmanii so grait Cararusha k mionchid. SHEZ. II 184. Turcii totzi cit il zarea Intre dinshii se graia: Istai Gruia lui Novac. ALECSANDRI P. P. 144. 3. Tranz. (Transilv.; determinat prin «inapoi») A chema (pe cineva). Atunci imparatul il grai inapoi shii zise... RETEGANUL P. III 17.

A GRAÍ ~iésc pop. 1. tranz. A exprima prin grai; a reda prin cuvinte. 2. intranz. A comunica cu ajutorul limbii; a vorbi. /<bulg. graja sb. grájati

graì v. 1. a rosti: ce vorbe graeshti? 2. a vorbi a cuvanta (cu o nuantza de solemnitate): asha grai batranul. [Slav. GRAĬATI a croncani (serb.: a croncani shi a grai)].

graĭésc v. intr. shi tr. (vsl. sirb. graĭati. E un imit. inrudit cu germ. krähen rom. ciriĭ cricnesc sh. a.). Cuvintez vorbesc (cu o nuantza solemna): asha grai batrinu. Rostesc pronuntz articulez: n’a grait nimica.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

graí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. graiésc imperf. 3 sg. graiá; conj. prez. 3 sa graiásca

graí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. graiésc imperf. 3 sg. graiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. graiásca

grai (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. graiesc conj. graiasca)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

GRAÍ vb. v. boteza chema conveni denumi intitula intzelege invoi numi porecli rosti spune supranumi vorbi zice.

GRAI vb. a articula a pronuntza a rosti a scoate a spune a vorbi a zice (prin Mold.) a bleshti. (Na putut ~ un cuvint.)

grai vb. v. BOTEZA. CHEMA. DENUMI. INTITULA. INTZELEGE. INVOI. NUMI. PORECLI. ROSTI. SPUNE. SUPRANUMI. VORBI. ZICE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

graí (aésc graít) vb. 1. A vorbi. 2. A spune a rosti. 3. (Inv. refl.) A se numi a se chema. 4. (Mold. refl.) A se pune de acord a se invoi. Mr. grescu gri(sh)i grire; megl. gres griri. Sl. (sb.) grajati „a croncani”. Schimbarea semantica este ciudata shi a fost explicata de Miklosich Slaw. Elem. 20 shi Densusianu Hlr. 267 k specifica sl. Petrovici Dacor. VII 170 a fost primul care a facut distinctzia intre sb. grajáti „a vorbi” etimon al rom. shi grȁjati „a croncani” cf. Pushcariu Lr. 292. Der. agrai vb. (Trans. a interpela) der. artificial pe baza modelului germ. reden anderen (DAR); grai s. n. (vorbire; limba idiom; argou limbaj; proverb zicala; inv. discurs alocutziune; voce accent; inv. invoiala tirguiala; inv. verb cuvint) cf. mr. grai mr. megl. grei din sl. bg. graj „cint” (Miklosich Slaw. Elem. 20; Miklosich Lexicon 141; Conev 95); negrait adj. (de nespus); graitor s. m. (vorbitor; la nuntzile din Trans. persoana care improvizeaza strigaturile); negraitor adj. (mut).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

graí graiesc vb. intranz. tranz. refl. 1. A spune. 2. (refl.; inv.) A se vorbi a se sfatui. 3. (refl.) A pune la cale a se intzelege a complota: „Tat so grait sal omoara” (Biltziu 1996: 118). Din srb. grájati „a croncani” (DER DEX MDA).

graí vb. refl. A se vorbi a se sfatui a pune la cale a complota: „Tat so grait sal omoara” (Biltziu 1996: 118). Din srb. grájati (MDA).

Intrare: grai
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grai
  • graire
  • grait
  • graitu‑
  • graind
  • graindu‑
singular plural
  • graieshte
  • graitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • graiesc
(sa)
  • graiesc
  • graiam
  • graii
  • graisem
a II-a (tu)
  • graieshti
(sa)
  • graieshti
  • graiai
  • graishi
  • graiseshi
a III-a (el, ea)
  • graieshte
(sa)
  • graiasca
  • graia
  • grai
  • graise
plural I (noi)
  • graim
(sa)
  • graim
  • graiam
  • grairam
  • graiseram
  • graisem
a II-a (voi)
  • graitzi
(sa)
  • graitzi
  • graiatzi
  • grairatzi
  • graiseratzi
  • graisetzi
a III-a (ei, ele)
  • graiesc
(sa)
  • graiasca
  • graiau
  • graira
  • graisera
grei
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

grai, graiescverb

  • 1. popular Cuvanta, glasui, spune, vorbi, zice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tovarashe Vincent pina mine ai vreme sa gindeshti ce sa spui shi ce nu. Cintareshtele pe toate in minte shi graieshte dupa conshtiintza ta. DEMETRIUS V. 130. DLRLC
    • format_quote Marie a grait el minunile sint ale noptzii shi la lumina zilei se dovedesc a nu mai fi minuni. SADOVEANU N. P. 42. DLRLC
    • format_quote Nu vor grai cu tine blind Teor injura cu totzi pe rind. COSHBUC P. I 112. DLRLC
    • format_quote De din vale de Rovine Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. DLRLC
    • format_quote In poezia populara pleonastic insotzit de «din grai»: DLRLC
      • format_quote Iar daca sentoarse Fira iar in casa Dusumisandata La draga ei fata SHi ridea ridea SHi din grai graia: «Vezi! Dragutzul tau Tea vorbit de rau». COSHBUC P. II 159. DLRLC
      • format_quote Dragutzusau o vedea SHi din grai ashai graia: «Tragetzi lele cununa Cam pe ochi cam pe sprincene K ma bagi in multe rele». JARNÍKBIRSEANU D. 17. DLRLC
    • format_quote personificat Batrinul Dan asculta graind doi vechi stejari Crescutzi dintro tulpina pe culmea cea de munte. ALECSANDRI O. 208. DLRLC
    • format_quote Adevar graieshte gura mea i raspunse Prislea. ISPIRESCU L. 87. DLRLC
    • format_quote Cucoane vornicu neo spus k ai sa ne graieshti cite ceva. ALECSANDRI T. I 259. DLRLC
    • chat_bubble A grai bine (sau rau) de cineva sau a grai de bine (sau de rau) pe cineva = a spune lucruri bune sau rele despre cineva. DLRLC
  • 2. reflexiv reciproc A se vorbi a se intzelege a lua o hotarare in comun. DLRLC
    • format_quote Esteun drum shio cararusha Pin’ la puicutza la usha; Dar dushmanii so grait Cararusha k mionchid. SHEZ. II 184. DLRLC
    • format_quote Turcii totzi cit il zarea Intre dinshii se graia: Istai Gruia lui Novac. ALECSANDRI P. P. 144. DLRLC
  • 3. tranzitiv Transilvania (Determinat prin «inapoi») A chema (pe cineva). DLRLC
    • format_quote Atunci imparatul il grai inapoi shii zise... RETEGANUL P. III 17. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.