cutreiera [At: DOSOFTEI V. S. 61/1 / V: (reg) ~ri~ (rar) ~riira / Pzi: cutreier / E: ml contribulo are cf a treiera] 12 vt A colinda (in lung shi in lat). 3 vt (Pex) A hoinari. 4 vt A frecventa. 5 vt (Nob) A se perinda. 6 vr (Rar) A se strecura. 7 vt A strabate.

CUTREIERÁ cutréier vb. I. 1. Tranz. A strabate (in lung shi in lat) a colinda (de la un capat la altul) a umbla (din loc in loc); p. ext. a hoinari a vagabonda. Vom cutreiera amindoi lumea. CAMIL PETRESCU T. II Fiind baiet paduri cutreieram SHi ma culcam ades linga izvor. EMINESCU O. IV 354. Voinicelul pribegea: Noua tzari Cutreiera. TEODORESCU P. P. 438. Sarmanul om... cutreiera lumea in lungish shin curmezish. SHEZ. V 50. (Prin exagerare) Cutreiera la miezul noptzii incaperile pipaind peretzii shi cautind miner ele ushilor. C. PETRESCU R. DR. 303. ◊ Intranz. Vreo trei ceasuri ai cutreierat cu Bica prin centru shi mai departe. PAS Z. I 167. ♦ (Rar) A traversa a strabate. Tresari cutreierat de un fior. SADOVEANU M. 107. O vie raza de luna... cutreiera aerul. EMINESCU N. 8. Un fel de foc... i cutreiera... totzi mushchii. EMINESCU N. 10. ◊ Refl. (Neobishnuit) Voim acum sa ne cercam a descurca itzele istorice prin care sa cutreierat aceasta legenda k sa treaca din imaginatziunea vechilor cimpeni eleni pina in gura poporului nostru. ODOBESCU S. I 213. 2. Tranz. A lua la rind a umbla (adesea) prin... a frecventa. Cutreierase ulicioara cu ulicioara... CAMILAR N. I 102. Cutreiera Circiumile SHi tot cerca Vinurile. TEODORESCU P. P. 561. 3. Refl. (Neobishnuit) A se perinda. Au fost multe au fost felurite acele popoare ce sau cutreierat pe aci. ODOBESCU S. II 252. Varianta: (regional) cutrierá (GOGA C. P. 9 CREANGA P. 117 ODOBESCU S. III 14 I. IONESCU P. 11) vb. I.

A CUTREIERÁ cutréier tranz. (teritorii orashe tzari etc.) A strabate in lung shi in lat; a colinda. [Sil. treie] /<lat. contribulare

cutriera v vz cutreiera

cutreerà v. 1. a. strabate a merge dela o margine la alta: a cutreera toata lumea; 2. a alerga ici shi colea: a cutreera gradina [Lat. CONTRIBULARE a treera termen agricol generalizat].

cutréĭer a á v. tr. (lat. contríbulo tribuláre a zdrobi. V. treĭer). Strabat colind merg in lung shi’n lat: a cutreĭera lumea. V. horhaĭ.

cutreierá (a ~) (cutre) vb. ind. prez. 3 cutréiera

cutreierá vb. (sil. tre) ind. prez. 1 sg. cutreiér 3 sg. shi pl. cutreiéra

cutreiera

cutreier iera inf.

CUTREIERÁ vb. 1. a colinda a parcurge a strabate a vantura (pop. shi fam.) a bate (pop.) a calca a ocoli a petrece (inv. shi reg.) a razbate (inv.) a plimba (rar fig.) a treiera. (~ drumurile satele.) 2. v. colinda. 3. v. calatori. 4. a colinda a se plimba (fam.) a se plimbarisi. (~ prin poieni.) 5. v. hoinari. 6. a colinda a se duce. (~ prin muzee.)

CUTREIERA vb. 1. a colinda a parcurge. a strabate a vintura (pop. shi fam.) a bate (pop.) a calca a ocoli a petrece (inv. shi reg.) a razbate (inv.) a plimba (rar fig.) a treiera. (~ drumurile satele.) 2. a colinda a merge a strabate a umbla. (~ prin muntzi shi vai.) 3. a colinda a peregrina. (A ~ prin multe tzari.) 4. a colinda a se plimba (fam.) a se plimbarisi. (Se spune k ~ prin poieni.) 5. a colinda a hoinari a peregrina a rataci a umbla a vagabonda (livr.) a flana. (Pe unde ai ~?) 6. a colinda a se duce. (~ prin muzee.)

cutreierá (cutréier cutreierát) vb. 1. A strabate a umbla a merge. 2. A vizita a frecventa. 3. A hoinari a colinda. Mr. cutrivir. Lat. contrĭbŭlāre „a bate grinele cu picioarele” (Pushcariu 475; REW 8885; DAR). Pentru evolutzia sensului cf. tribulatzie shi SHeineanu Semasiol. 159; Cortés 127. Der. cutreierator adj. (vagabond nomad); cutreieratura s. f. (hoinareala vagabondaj).