13 definitzii pentru batuci
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BATUCÍ batucesc vb. IV. 1. Tranz. A batatori; a bate bine a presa a indesa pamantul. 2. Refl. A se ingrosha a se acoperi cu bataturi (2). 3. Refl. (Despre fructe) A se lovi a se zdrobi. Cf. bate.
batucí [At: ECONOMIA 159 / 7 43 / Pzi: ~ ucesc / E: bate + uci] 1 vt (Pfm) A batatori. 2 vt (D. drumuri) A ashterne cu nisip sau pietrish Si: (inv) a shoselei. 3 vt (Reg) A bate merele. 4 vr (Cu indicarea partzii corpului) A se acoperi de bataturi Si: a se ingrosha. 5 vr (Ie) A se la picioare A face bashici la picioare (din cauza umblatului). 6 vr A se toci. 7 vr (D. monede) A (se) uza. 8 vr (D. puncte) A se zdrobi prin lovire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BATUCÍ batucesc vb. IV. 1. Tranz. A batatori; a bate bine a presa a indesa pamantul. 2. Refl.A se ingrosha a se acoperi cu bataturi (2). 3. Refl. (Despre fructe) A se lovi a se zdrobi. Cf. bate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BATUCÍ batucesc vb. IV. Tranz. (Cu privire la pamint mai rar la materii sfarimicioase prafoase sau afinate) A bate bine a presa a indesa. V. batatori. Prin fundul pustietatzii cararea arata k o fiintza batucise Loc de umblet. SADOVEANU F. J. 372. ◊ Refl. (Despre fructe) A se vatama a se lovi a se inmuia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BATUCÍ batucesc vb. IV. Tranz. A batatori; a bate bine a presa a indesa pamantul. ♦ Refl. (Despre piele) A se ingrosha a se acoperi cu bataturi (2). ♦ Refl. (Despre fructe) A se lovi a se zdrobi. Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. uci.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A BATUCÍ ~ésc tranz. 1) (terenuri) A indesa pentru a face drept shi neted; a transforma in batatura; a tapshi. 2) (pielea oamenilor shi a animalelor) A face sa se batuceasca; a batatori. /a bate + suf. ~uc[i]
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE BATUCÍ se ~éshte intranz. 1) (despre pielea oamenilor shi a animalelor) A se ingrosha intarinduse sub actziunea unor factori externi nocivi; a face bataturi; a se batatori. 2) (despre fructe legume) Ashi pierde integritatea shi calitatzile prin lovire sau indesare; a se nasadi. /a bate + suf. ~uc[i]
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
batucì v. Mold. a batatori.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
batucésc v. tr. (d. bat). Trans. Mold. Bat mult k sa se indese: cash batushit (BSG. 1937 96). SHi zu bat mult k sa se scuture. V. batogesc bataturesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
batucí (a ~) (rar) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. batucésc imperf. 3 sg. batuceá; conj. prez. 3 sa batuceásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
batucí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. batucésc imperf. 3 sg. batuceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. batuceásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BATUCÍ vb. v. batatori.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BATUCI vb. a bate a batatori a indesa a presa (pop.) a pisa (reg.) a dricui a tapshi a zbatuci (Transilv.) a dripi (fam.) a pisagi. (~ pamintul zapada.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
batuci, batucescverb
- 1. A bate bine a presa a indesa pamantul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Prin fundul pustietatzii cararea arata k o fiintza batucise loc de umblet. SADOVEANU F. J. 372. DLRLC
-
etimologie:
- bate DEX '09 DEX '98