indesa [At: DOSOFTEI V. S. 3/1 / V: (cscj) ~si (rar) ~shi / Pzi: indes / E: ml ◊ inde(n)sare] 12 vtr (Rar) A (se) inmultzi peste masura intrun spatziu restrans. 3 vr (Rar) A navali undeva sau asupra cuiva. 4 vr (Rar) A patrunde undeva pe furish. 5 vr (Rar; d. piele) A se ingrosha. 67 vtr A (se) indesi. 8 vt A apasa pentru a face sa incapa cat mai mult intrun spatziu limitat. 9 vt A face cat mai compact un material. 10 vt Ashi asheza caciula palaria etc. tragando cat mai mult pe cap. 11 vt (Pop; ie) Ashi ~ caciula pe urechi A se arata nepasator. 12 vt (Iae) A se preface k nu shtie despre ce e vorba. 13 vt (Nob) A fi incomodat de sha. 14 vt (Inv) A introduce prin impingere. 15 vr (D. oameni) A se ingramadi unul langa altul sau unul peste altul. 1617 vtr (Pop; d. oameni) A (se) grabi. 18 vt (Inv) A copleshi pe cineva cu vizitele cu prezentza. 1920 vtr (Inv) A (se) repeta.

INDESÁ indés vb. I. 1. Tranz. A apasa k sa incapa cit mai mult intrun spatziu restrins a ingramadi a viri cu fortza (intrun spatziu limitat); a inghesui. Sa puse fata shishi aduna tot ce biata putu cu degraba oleaca de merinde nishte hainutze... le indesa toate intro pareche de desagi. RETEGANUL P. V 68. ♦ A infige a introduce (adinc) ceva. Indesa fetii degetul in gura. RETEGANUL P. IV 6. 2. Tranz. Ashi asheza (palaria caciula) tragindo adinc pe cap (k sa acopere shi urechile). Imi indesai palaria peste urechi shi ma lungii perpendicular pe cursul Bistritzei. HOGASH M. N. 61. Ishi aprinse o tzigara shi indesindushi palaria pe cap ieshi cu un aer plictisit. VLAHUTZA O. A. III 38. Moshneagul... puse cushma pe cap o indesa pe urechi. CREANGA P. 81. 3. Refl. (Despre o multzime de persoane sau de lucruri in mishcare) A se ingramadi la un loc a se stringe laolalta (formind un grup des compact). ♦ (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «in») A se apropia prea mult (de obicei cu intentzii agresive) de cineva a inghesui pe cineva. Gloata se indesa in piepturile cailor care sforaiau speriatzi. DUMITRIU N. 30. Dan batrinul... sendeasa in gloata tremurinda. ALECSANDRI O. 215. ◊ Fig. Deshi aceasta soarta ashteapta shi pre altzi Totzi insa catra dinsa semping shi se indeasa. NEGRUZZI S. II 246. ♦ A deveni mai des mai compact. Vazind k vremea trecea shi intunericul se indesa baiatul... incepu sa se uite in toate partzile k sa ghiceasca pe unde a venit. POPESCU B. IV 33. ◊ Tranz. Sare pasurilendeasa. ALECSANDRI P. P. 350.

A INDESÁ indés tranz. 1) (obiecte) A vari cu fortza intrun spatziu restrans (k sa incapa mai mult); a inghesui; a ticsi. ~ rufele intrun sac. 2) (caciula palaria etc.) A trage peste urechi peste ochi. /<lat. inde[n]sare

A SE INDESÁ ma indés intranz. fam. (despre fiintze) A se aduna in numar mare intrun spatziu restrans impinganduse in dezordine; a se buluci; a se inghesui; a se imbulzi. /<lat. inde[n]sare

indesà v. 1. a pune des: a indesa grau in saci; 2. a umplea des: a indesa paharul; 3. a se impinge unul intr’altul a se vari: indesandushi caciula in cap; 4. a se face des: vizitele se indesira NEGR. [Lat. *INDENSARE (cf. CONDENSARE)].

2) indés a á v. tr. (in shi des orĭ d. lat. in in shi densare a indesa a condensa d. densus des; sp. condesar. Indes indeshĭ indeasa; sa indese). Fac des condensez: a indesa cafeaŭa rishnita in cutie haĭnele in cufar. Imping fac sa intre: a indesa cacĭula in cap bumbacu in urechĭ pumnu in gura cuĭva. Silesc fortzez pe cineva cu ceva sa faca ceva: nu ma’ndesa cu atita vin cu bautura cu paharu! Umplu mult: a indesa cufaru cu haĭne. V. refl. Ma gramadesc ma aglomerez tind la: naufragiatziĭ se indesaŭ in luntri caliciĭ se indesaŭ la pomana copiiĭ se indesaŭ in mine de frica. V. infoĭez.

indesá (a ~) (a inghesui) vb. ind. prez. 3 indeása; ger. indesand

indesá (a inghesui) vb. ind. prez. 1 sg. indés 3 sg. shi pl. indeása; ger. indesand

INDESÁ vb. 1. v. ingramadi. 2. v. imbulzi. 3. a se baga a se imbulzi a se inghesui a se ingramadi a se vari. (Nu va mai ~ asha in mine!) 4. a baga a infunda a trage a vari. (~ caciula pe cap.) 5. v. batatori. 6. v. tasa.

INDESA vb. 1. a burdushi a ghemui a inghesui a ingramadi a ticsi (rar) a tescui (inv. shi pop.) a strimtora (reg.) a bucshi (prin Transilv. shi Mold.) a bicsi (prin Mold.) a bosoli (Mold. shi Transilv.) a desagi (Mold.) a gavozdi (fig.) a captushi. (A ~ toate intrun sac.) 2. a se gramadi a se imbulzi a se inghesui a se ingramadi (pop.) a se buluci (reg.) a se poroboti a se tirshi (prin Ban. shi Olt.) a se nalogi (rar fig.) a se mushuroi. (Sau ~ cu totzii in jurul lui.) 3. a se baga a se imbulzi a se inghesui a se ingramadi a se viri. (Nu va mai ~ asha in mine!) 4. a baga a infunda a trage a viri. (~ caciula pe cap.) 5. a bate a batatori a batuci a presa (pop.) a pisa (reg.) a dricui a tapshi a zbatuci (Transilv.) a dripi (fam.) a pisagi. (~ pamintul zapada.) 6. a (se) compacta a (se) tasa. (A ~ un material poros.)

indesá (indés indesát) vb. 1. A presa a apasa. 2. A inghesui a burdushi. 3. A strivi a stilci. 4. A batatori a indesa. 5. A infige. 6. A haitui a hartzui a prigoni. 7. (Refl.) A se inghesui a se ingramadi. 8. (Refl.) A se condensa a se face cit mai compact. 9. A inmultzi a repeta. 10. (Refl.) A se satura. Mr. (i)ndes ndisare megl. andes andisari. Lat. densāre (Pushcariu 831; CandreaDens. 486; DAR) cf. des. Ar putea fi shi der. intern al lui des; pare insa mai curind k acest der. e var. indesi care se foloseshte mai ales cu sensul 9 shi care in acest caz ar fi mai curind un dublet neol. (DAR il considera var. cu schimbare de suf.; dupa Densusianu Hlr. 150 din lat. densῑre cf. Pushcariu 831). Der. indesat adj. (cu contzinutul presat; foarte plin; infipt; apasat rostit cu insistentza; dens; mic shi gros rotofei) cf. mr. ndisat; indesatura s. f. (inv. insistentza).