15 definiții pentru adora

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi cu pasiune, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare.

adora vt [At: NEGRUZZI, S. I 110 / Pzi: adór / E: fr adorer] 1 A iubi pe cineva fără limită. 2 A avea un cult pentru cineva sau ceva. 3 A slăvi o divinitate. 4 A cinsti. 5 A venera.

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, fără limită, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare.

ADORÁ, ador, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cei mai înalt grad, a avea un cult pentru cineva sau (familiar) pentru ceva. Amîndoi adorau marea. BART, E. 51. Ea asculta cu îngăduință povestele lor și juca cu dînșii preferansul, încît ei o adorau. NEGRUZZI, S. I 110. 2. A slăvi o divinitate, a i se închina cu evlavie mistică. Vechii greci adorau numeroși zei.

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi o divinitate. – Fr. adorer (lat. lit. adorare).

ADORÁ vb. I. tr. 1. A iubi foarte mult, fără limite. 2. A slăvi, a diviniza; a venera (o divinitate). [< fr. adorer, cf. it., lat. adorare].

ADORÁ vb. tr. 1. a iubi foarte mult, fără limite. 2. a diviniza; a venera. (< fr. adorer, lat. adorare)

A ADORÁ adór tranz. 1) A iubi cu patimă. 2) (persoane, ființe sau lucruri) A trata cu dragoste sau admirație exagerată; a respecta în mod deosebit; a venera; a idolatriza; a zeifica; a diviniza. /<fr. adorer, lat. adorare

adorà v. 1. a se închina lui D-zeu; 2. a avea un fel de cult pentru cineva, a iubi cu pasiune: el își adoră copiii.

*adór, a -á, v. tr. (lat. ad-óro, -oráre). Mă închin luĭ Dumnezeŭ. Fig. Iubesc cu pasiune: a adora muzica.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

adorá (a ~) vb., ind. prez. 3 adóră

adorá vb., ind. prez. 1 sg. adór, 3 sg. și pl. adóră

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ADORÁ vb. a diviniza, a idolatriza, a venera, (înv.) a cinsti, a slăvi. (Își ~ soția.)

ADORA vb. a diviniza, a idolatriza, a venera, (înv.) a cinsti, a slăvi. (Își ~ soția.)

Intrare: adora
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adora
  • adorare
  • adorat
  • adoratu‑
  • adorând
  • adorându‑
singular plural
  • ado
  • adorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ador
(să)
  • ador
  • adoram
  • adorai
  • adorasem
a II-a (tu)
  • adori
(să)
  • adori
  • adorai
  • adorași
  • adoraseși
a III-a (el, ea)
  • ado
(să)
  • adore
  • adora
  • adoră
  • adorase
plural I (noi)
  • adorăm
(să)
  • adorăm
  • adoram
  • adorarăm
  • adoraserăm
  • adorasem
a II-a (voi)
  • adorați
(să)
  • adorați
  • adorați
  • adorarăți
  • adoraserăți
  • adoraseți
a III-a (ei, ele)
  • ado
(să)
  • adore
  • adorau
  • adora
  • adoraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adora, adorverb

  • 1. A iubi cu pasiune, a avea un cult pentru cineva sau ceva. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    sinonime: iubi
    • format_quote Amîndoi adorau marea. BART, E. 51. DLRLC
    • format_quote Ea asculta cu îngăduință povestele lor și juca cu dînșii preferansul, încît ei o adorau. NEGRUZZI, S. I 110. DLRLC
  • 2. A slăvi (o divinitate). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Vechii greci adorau numeroși zei. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.