zvanturat ~a a [At: HELIADE O. I 387 / S shi: sv~ / Pl: ~atzi ~e / E: zvantura] (Fam) 12 a (D. oameni) Zvapaiat (12). 3 a (Ivr) Nefericit. 4 a (D. manifestari ale oamenilor) Care exprima vioiciune. 5 a (D. manifestari ale oamenilor) Neastamparat. 6 a (Pex) Aventuros (16). 7 sm (Inv) Aventurier (1).

ZVANTURÁT A zvanturatzi te adj. Ushuratic flushturatic nesocotit; p. ext. zburdalnic; zvapaiat. ♦ (Substantivat inv.) Aventurier; pribeag. V. zvantura^[1].^[1]

ZVANTURÁT ~ta (~tzi ~te) 1) Care priveshte totul cu ushurintza; lipsit de seriozitate; ushuratic. 2) (mai ales despre copii) Care nu sta locului nici un moment; fara astampar; neastamparat; zburdalnic; zvapaiat; zbanghiu. 3) Care este inclinat spre aventuri; caruia i plac aventurile. /v. a se zvantura

svanturat ~a a vz zvanturat

vinturat² a adj. 1 (despre boabe grauntze cel mai adesea de cereale despre semintze) Care este curatzit de impuritatzi cu ajutorul vintului sau al unei mashini speciale. 2 (despre muraturi) Care a fost varsat de mai multe ori dintrun recipient in altul pentru amestecare aerisire etc. • pl. tzi te. /v. vintura.

zvinturat a adj. (fam.; despre oameni) Care este ushuratic flushturatic nesocotit aiurit; (fam.) zvinturatic. ◊ (despre manifestari ale oamenilor) Ishi aminteshte de viatza lui zvinturata. ♦ Ext. Care este zburdalnic; zvapaiat zvinturatic. ◊ (despre manifestari ale oamenilor) Are o fire zvinturata. ♦ (inv.; subst.) Aventurier; pribeag. • pl. tzi te. /v. zvintura.

ZVINTURÁT A zvinturatzi te adj. Ushuratic flushturatic nesocotit; p. ext. zburdalnic zvapaiat. Impotriva acestui fecior zvinturat al mazilului Antonie sint shi alte piri. Stapinul nostru la mai certat o data pentru nebuniile lui. SADOVEANU Z. C. 282. Alexandru ducea viatza zvinturata de boier tinar. id. P. 34. ♦ (Substantivat) Om flushturatic; p. ext. aventurier vinturatzara; pribeag. Un zvinturat! un englez care nui pasa nici de el nici de treizeci de oameni cel insotzesc! La TDRG. La provocari sumetze deun soi de zvinturat Arunc dispretzul. ALECSANDRI T. II 81. Eu un pribeag din lume un zvinturat strain in casa ta manoasa cazut chiar din senin multa lume calcatam pribegind. ALECSANDRI T. II 67.

svanturat a. shi m. aventurier: o mica oaste de svanturatzi AL.

vinturát a adj. Care s’a vinturat pin lume aventurier haĭmana nestatornic. Fig. Zvapaĭat nestatornic. SHi zv.

zvinturát(ic) V. vinturatic.

ZVANTURÁT adj. 1. v. neserios. 2. v. zburdalnic.

ZVANTURÁT s. v. aventurier.

ZVINTURAT adj. 1. flushturatic fluturatic frivol neserios ushuratic vinturatic zvinturatic (livr.) futil (pop.) spulberatic (reg.) zarpalatic zburatic zburdalnic (Mold.) sprintzar zbrehui (inv.) vinturos. (Un barbat ~.) dracos neastimparat nebun nebunatic sprintzar vioi zapacit zbintzuit zburdalnic zglobiu zurliu zvapaiat zvinturatic (pop.) zbanghiu (reg.) sturlubatic sturluibat (prin Olt.) saitoc (Transilv.) shulhetic (inv.) zburdatic zburdator. (Copil ~.)

zvinturat s. v. AVENTURIER.