zgarcit ~a [At: CORESI EV. 402 / V: (reg) zgar~ / S shi: sg~ / Pl: ~itzi ~e / E: zgarci⁴] 1 a (D. fiintze) Care are corpul incovoiat de frica de frig etc. apropiindushi (foarte) mult extremitatzile unele de altele facandul sa devina (aparent) mai mic Si: chircit (2) atrofiat (4) contractat² (4) ghemuit² (1) strans² starcit² (reg) tambushit zgarcel (2). 2 a (Prc) Atrofiat (1). 3 sn (Reg) Cartilaj. 45 smf a (Fig) (Om) care aduna cu pasiune bani (sau alte bunuri materiale) printro economisire exagerata shi meschina Si: avar (12) calic (89) (liv) harpagon parcimonios (rar) meschin strangator (pop) ciufut (12) (pfm) carpanos (23) (irg) scump (1) (inv) cumplit² (15) pungit punguit² samalash sichish tamachiar (reg) zbarciogos (12) zgarcila zgarciob (12) zgarcos (12) zgarietor (910) (ivr) zgarcitor (12) zgarcitura (5) zgarcuros (12) zgardau zgargorit (12) zgariat (5) zgarn zgarnait zgartzos zgarliutza (1) (reg) zgarca (12) zgarcea zgriptzuros² (12). 6 a (Pan) Care este lipsit de generozitate. 7 a (Pan) Care denota zgarcenie (2). 8 a (Pex) Pal². 9 a (Ie) (A fi) ~ la vorba (A relata) fara multe detalii. 10 a (Iae) (A fi) moderat.

ZGARCÍT A zgarcitzi te adj. 1. Care face economii exagerate evitand shi cheltuielile de stricta necesitate care strange cu lacomie banii; avar. ♦ Prea putzin darnic lipsit de generozitate. ◊ Expr. Zgarcit la vorba = care vorbeshte putzin shi cu chibzuiala. 2. (Despre fiintze sau partzi ale corpului) Strans ghemuit; contractat. V. zgarci¹.

ZGARCÍT ~ta (~tzi ~te) shi substantival 1) v. a se zgarci. 2) Care face economii exagerate; avar; calic. ◊ A fi ~ la vorba a vorbi putzin (shi cumpatat). /v. a se zgarci

igarcit ~a a vz zgarcit

zgarcit ~a smf a vz zgarcit

zgircit a adj. s.m. s.f. 1 adj. (despre fiintze sau despre partzi ale corpului lor) Care este ghemuit strins chircit; contractat (de frica de frig etc.). Un flacauan istetz statea zgircit in pat pironit pe scindura de reumatism (GAL.). 2 adj. s.m. s.f. Fig. (Om) care face economii exagerate (evitind shi cheltuielile de stricta necesitate) care stringe cu lacomie cu pasiune bunuri materiale printro economisire exagerata; hapsin avar. Nevestei mele i place sa faca pe zgircita (VIN.). ♦ (adj.) Care manifesta zgircenie; care este lipsit de generozitate. Nu era niciodata zgircit in ashi imbarbata soldatzii (PER.). ◊ Expr. (A fi) zgircit la vorba = a vorbi putzin shi cu chibzuiala fara multe detalii. • pl. tzi te. /v. zgirci².

ZGIRCÍT A zgircitzi te adj. 1. Care face economie exagerata shi evita chiar cheltuielile necesare care stringe cu lacomie banii shi nu da din al sau; avar. Era un om inainte de toate amarnic shi zgircit. SADOVEANU E. 120. Cojocarul zgircit se bucura in taina k pomelnicul lui... il tzinea mai ieftin decit pe totzi ceilaltzi. GALACTION O. I 278. Era pestritza la matze shi foarte zgircita. CREANGA P. 37. ◊ (Substantivat) Zgircitul nici pe el nu se procopseshte nici pe altul nu foloseshte. La CADE. ♦ Fig. Prea putzin darnic lipsit de generozitate. Stapinitorii erau tot mai zgircitzi in recunoashterea de drepturi pentru popor tot mai darnici in ani de inchisoare. PAS. Z. IV 105. ◊ Expr. Zgircit la vorba = care vorbeshte putzin shi cumpatat. Palid aprinzind tzigara de la tzigara Matei a ascultat cum Mindirigiu simplu zgircit la vorba a povestit faptul. GALAN B. I 478. 2. (Despre fiintze sau despre partzi ale corpului lor) Strins ghemuit; contractat crispat. Ne culcaram unul linga altul in lat; zgircitzi k nishte oameni legatzi cum zice rominul fedelesh cu capul pe o ghiulea de fier cu corpul pe alte doua. BOLINTINEANU O. 265. Cit i ziulica de mare shad [la gherghef] cu trupu ghemuit shi cu picioarele zgircite. ALECSANDRI T. 937. (Prin analogie) Vintul de toamna rece shi umed tziuie in ramashitzele frunzelor zgircite risipite in cracile copacilor din lunca Vitanului. DELAVRANCEA T. 165.

sgarcit a. shi m. avar.

zgircít a adj. (d. a se zgirci). Avar. V. cupit.

zgircit

ZGARCÍT adj. s. 1. adj. v. contractat. 2. v. chircit. 3. s. adj. avar calic (livr.) harpagon parcimonios (rar) meschin strangator (pop.) ciufut scump (pop. shi fam.) carpanos (reg.) cupit harsit (prin nordvestul Munt. shi nordestul Olt.) pungit (prin Olt.) punguit (prin nordul Transilv.) samalash (prin Maram.) sichish (inv.) cumplit tamachiar (fam.) zgarciob frigelinte zgariebranza. (Strange banii e un ~ fara pereche.)

Zgarcit ≠ darnic galant galantom

ZGIRCIT adj. s. 1. adj. chircit contractat ghemuit inchircit strins (pop.) ciuciulit stircit (reg.) timbushit (Olt. Ban. shi Transilv.) zgulit. (Om ~ de durere.) 2. s. adj. avar calic (livr.) harpagon parcimonios (rar) meschin stringator (pop.) ciufut scump (pop. shi fam.) carpanos (reg.) cupit hirsit (prin nordvestul Munt. shi nordestul Olt.) pungit (prin Olt.) punguit (prin nordul Transilv.) samalish (prin Maram.) sichish (inv.) cumplit tamachiar (fam.) zgirciob frigelinte zgiriebrinza. (Stringe banii e un ~ fara pereche.)