galant ~a [At: PANN E. I 5 / V: galan / Pl: ~ntzi ~e / E: fr galant] 1 a (Inv; d. barbatzi) Elegant. 2 sm (Inv) Barbat elegant imbracat la moda. 3 a (Rar d. o epoca o perioada un veac o generatzie etc.) Care se distinge prin elegantza lux curtoazie shi bunastare. 4 a (D. barbatzi; pex d. vorbe gesturi) Curtenitor fatza de sexul opus. 5 av Cu elegantza shi curtoazie. 6 a (D. femei shi atitudinea lor) Care shtie sa cucereasca un barbat. 7 a (Is) Aventura ~a Aventura amoroasa. 8 a (Is) Intriga ~a Intriga amoroasa. 9 a (Euf) Femeie ~a Femeie de moravuri ushoare. 10 a Darnic. 11 av (Ie) A se purta ~ A fi darnic marinimos.

GALÁNT A galantzi te adj. 1. (Despre barbatzi) Curtenitor manierat politicos fatza de femei. Galant insa k totdeauna tinarul director a dat bratzul veteranei. ANGHEL PR. 121. Scene... cu cavaleri galantzi cu vinatori. ODOBESCU S. III 136. Pe vremea aceea nu era lucru lesne de a fi galant shi nu fiecine indraznea a face curte. GHICA S. 41. ◊ (Adverbial) O ramin cu placere cu mare placere Nadina! facu Miron galant. REBREANU R. I 258. 2. (Despre gesturi atitudini vorbe versuri etc.). Placut seducator cuceritor. Evantia... era in compania galanta a tinarului secretar. BART E. 85. Sami scrii spre pedeapsa chiar acum pe albumul meu versuri galante. HOGASH M. N. 34. Dama cocheteaza cu privirilei galante. EMINESCU O. I 162. ◊ Aventura (sau intriga) galanta = aventura de dragoste. Daca nu ma inshel facetzi aluziune la aventurile mele galante? HOGASH H. 97. 3. Darnic generos. (Adverbial) Ai nevoie de ceva bani Minecutza? Deocamdata nu. Bine; cind ai nevoie imi spui. Eu cu prietenii ma port galant. SADOVEANU P. M. 190.

GALÁNT A adj. 1. Curtenitor politicos cu femeile; (p. ext.) delicat; placut. ◊ Literatura galanta = literatura care cultiva cu precadere intriga amoroasa. 2. Darnic marinimos. 3. (Muz.) Stil galant = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian inclinat spre efecte facile promovat in sec. XVIII. [< fr. galant it. galante].

GALÁNT A adj. 1. curtenitor politicos cu femeile; (p. ext.) manierat delicat amabil. ♦ literatura ~a = literatura care cultiva cu precadere intriga amoroasa; aventura ~a = aventura amoroasa. 2. darnic generos marinimos. 3. stil ~ = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian inclinat spre efecte facile. (< fr. galant it. galante)

GALÁNT ~ta (~tzi ~te) 1) (despre barbatzi sau despre manifestarile lor) Care vadeshte galanterie; caracterizat prin atitudine atenta shi curtenitoare fatza de femei. 2) Care tzine de relatziile amoroase; propriu relatziilor de dragoste. Aventura ~ta. Poezie ~ta. 3) Care manifesta politetze; cu bunsimtz shi serviabil; amabil; gentil; politicos. 4) Care este mereu dispus sa ajute material pe altzii in mod dezinteresat; generos; marinimos; darnic; galanton. /<fr. galant

galant a. 1. politicos shi gratzios; 2. care cauta sa placa femeilor: cu privirilei galante EM.; 3. luxos imbracat elegant. ║ m. persoana galanta.

*galánt a adj. (fr. galant. V. gala). Politicos shi amabil maĭ ales fatza de femeĭ. Imbracat luxos elegant. Adv. In mod galant: a te purta galant.

galan ~a a av vz galant

galánt adj. m. pl. galántzi; f. galánta pl. galánte

galánt adj. m. pl. galántzi; f. sg. galánta pl. galánte

GALÁNT adj. 1. v. curtenitor. 2. v. amoros.

GALÁNT adj. v. culant darnic generos marinimos.

GALANT adj. 1. amabil atent curtenitor dragutz gentil (pop.) levent (inv.) cortez libovnic. (~ cu femeile.) 2. amoros sentimental. (Aventura intriga ~.)

galant adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MARINIMOS.

Galant ≠ avar calic carpanos vulgar zgarcit

galánt (galántzi) adj. Curtenitor politicos amabil. Mr. galantu. Fr. galant; in mr. din it. galante cf. ngr. γαλάντος. Der. galanterie (var. inv. galandarie) s. f. (curtoazie; cadou) din fr. galanterie; galantar s. n. (vitrina de magazin); galantom (var. galanton) s. m. (galant politicos darnic) din fr. galant homme; galantomie (var. galantonie) s. f. (darnicie). Galantom a intrat in rom. shi din it. galantuomo ven. galantomo de unde shi mr. galantom ngr. γαλαντόμος.