opțiuni
  • info

13 definiții pentru curtenitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURTENITÓR, -OÁRE, curtenitori, -oare, adj. Politicos, amabil (față de femei). – Curteni + suf. -tor.

CURTENITÓR, -OÁRE, curtenitori, -oare, adj. Politicos, amabil (față de femei). – Curteni + suf. -tor.

curtenitor, ~oare a, av [At: EMINESCU, N. 29 / V: cor~ / Pl: ~i, ~oare / E: curteni + -tor] 1-2 Politicos.

CURTENITÓR, -OÁRE, curtenitori, -oare, adj. Politicos, amabil (mai ales față de femei). (Glumeț) [Florile] încredințară taina lor unui curtenitor flutur albastru. EMINESCU, N. 29. ◊ (Adverbial) Tineri se ridicau pentru a oferi curtenitor femeilor jilțurile de paie. C. PETRESCU, Î. I 12.

CURTENITÓR, -OÁRE adj. Politicos, amabil (față de femei). [< curtenie + -tor, după fr. courtois].

CURTENITÓR, -OÁRE adj. politicos, amabil (față de femei). (< curtenie + -tor)

CURTENITÓR1 adv. Cu amabilitate; în mod politicos. /a curteni + suf. ~tor

CURTENITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care este amabil, atent, galant (față de femei). /a curteni + suf. ~tor

curtenitor a. politicos în maniere și în vorbă.

curtenitór, -oáre adj. (d. curtean). Politicos, îndatoritor, amabil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

curtenitór adj. m., pl. curtenitóri; f. sg. și pl. curtenitoáre

curtenitór adj. m., pl. curtenitóri; f. sg. și pl. curtenitoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CURTENITÓR adj. amabil, atent, drăguț, galant, gentil, (pop.) levent, (înv.) cortez, libovnic. (Bărbat ~ cu femeile.)

CURTENITOR adj. amabil, atent, drăguț, galant, gentil, (pop.) levent, (înv.) cortez, libovnic. (~ cu femeile.)

Intrare: curtenitor
curtenitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curtenitor
  • curtenitorul
  • curtenitoru‑
  • curtenitoare
  • curtenitoarea
plural
  • curtenitori
  • curtenitorii
  • curtenitoare
  • curtenitoarele
genitiv-dativ singular
  • curtenitor
  • curtenitorului
  • curtenitoare
  • curtenitoarei
plural
  • curtenitori
  • curtenitorilor
  • curtenitoare
  • curtenitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curtenitor, curtenitoareadjectiv

  • 1. Politicos, amabil (față de femei). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: amabil politicos
    • format_quote glumeț [Florile] încredințară taina lor unui curtenitor flutur albastru. EMINESCU, N. 29.
    • format_quote (și) adverbial Tineri se ridicau pentru a oferi curtenitor femeilor jilțurile de paie. C. PETRESCU, Î. I 12.
etimologie:
  • Curteni + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.